6,110 matches
-
Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-611-777-0 392.6 94(100) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA ELENA MACAVEI Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură INSTITUTUL EUROPEAN 2011 "O mare calitate naturală ia numele unui mare viciu sau al unei mari virtuți, după întrebuințarea bună sau rea pe care i-o dăm." Diderot, Cu privire la filosofii vechi "Năravul iese la iveală și știe să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ceea ce ar prefera să dăruiască doar din păcere și afecțiune, și asta e distructiv..." Paulo Coehlo, Unsprezece minute Cuprins Argument / 13 Periplu în lumea curtezanelor și a pseudocurtezanelor / 21 Sexualitatea creatoare și distrugătoare în mituri / 29 Curtezane și pseudocurtezane în mitologie / 35 Zeități sumero-babilonene / 35 Inanna • Ishtar • Astharte Zeități egiptene / 40 Nut • Nephthis • Isis • Hathor • Bastet • Qadesh • Karina / Ummu Sybyan Zeități indiene / 42 Shakti / Durga • Lakshmi • Shri • Rati • Sodasi • Yellamma • Sarasvati • Demonii sexuali feminini: Lamia, Lilith, Kali, Succubus • Apsaras: Urvasi, Vilasini
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Jour, Aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze • Belle de Nuit Belle de Nuit, Aventirile intime ale unei prostituate de lux bucureștene Bibliografie selectivă / 447 Abstract / 451 Argument Prezentăm cititorului figuri de curtezane și de pseudocurtezane selectate din mitologie, din istorie și din literatură, îl invităm ca, urmărind destinele lor mitice, legendare, istorice-reale ori construite prin ficțiune literară, să reflecteze asupra condiției femeii, asupra condiției umane, în general. Există un temei mitologic al comportamentelor și conduitelor de curtezane și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
feminității, iubirii, voluptății, sunt patroane ale prostituatelor sacre din temple, modele sacre pentru curtezane și pseudocurtezane. Exemplificăm acest temei mitologic, conturând câteva figuri de zeități feminine: Ishtar, Hathor, Lakshmi, Nü Wa, Aphrodita... ce simbolizează comportamente și conduite erotice în diferite mitologii: sumero-babiloniană, egipteană, indiană, semită, iraniană, chineză, greacă, romană, precolumbiană, geto-dacă, japoneză, scandinavă. Ilustrăm, de asemenea, comportamentele și conduitele erotismului interesat cu personaje biblice din Vechiul Testament și din Noul Testament: Rahab, Iudith, Dalila, Maria Magdalena, cu desfrânate pocăite în perioada apostolică și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a creat o altă lume, după ce a trimis un potop purificator. În mitologia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a creat o altă lume, după ce a trimis un potop purificator. În mitologia egipteană, zeul primordial, Atum, născut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a creat o altă lume, după ce a trimis un potop purificator. În mitologia egipteană, zeul primordial, Atum, născut din el însuși, dintr-un ou cosmic, a creat, fecundând cosmosul, și cupluri divine. Dintr-un asemenea cuplu s-au născut Osiris și Isis, Seth și Nephthis. Din lacrimile lui Atum, în forma manifestă, Amon
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
el însuși, dintr-un ou cosmic, a creat, fecundând cosmosul, și cupluri divine. Dintr-un asemenea cuplu s-au născut Osiris și Isis, Seth și Nephthis. Din lacrimile lui Atum, în forma manifestă, Amon Ra, s-au născut oamenii. În mitologia indiană, lumea se naște tot din fecunditatea divină, fie dintr-o totalitate cosmică androgină, fie dintr-un cuplu primordial. Cuplul primordial dă naștere cuplurilor de zeități principale: Brahma Sarasvati, Vishnu Lakshmi, Shiva Parvati. În mitologia greacă, cosmogonia este antropomorfizată. Din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-au născut oamenii. În mitologia indiană, lumea se naște tot din fecunditatea divină, fie dintr-o totalitate cosmică androgină, fie dintr-un cuplu primordial. Cuplul primordial dă naștere cuplurilor de zeități principale: Brahma Sarasvati, Vishnu Lakshmi, Shiva Parvati. În mitologia greacă, cosmogonia este antropomorfizată. Din haos au apărut Geea / Gaia / Pământul și Eros / Dorința. Geea a născut ființe egale sieși, Uranus / Cerul, Pontus / Marea. Din unirea lui Uranus cu Geea s-a născut Cronos / Timpul. Cronos și-a mutilat tatăl
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe unul dintre ei acesta a fost Zeus prima divinitate și zeu suprem în Olimp. Cu Hera (sora și soția sa), cu alte zeități și muritoare, Zeus a avut urmași ce au întruchipat astre, componente ale pământului, însușiri și activități. Mitologia romană cuprinde zeități agrare: Mars (agricultura), Faunus (câmpurile și turmele de animale), Saturnus (recolta), Ceres (cereale), zeități ale populațiilor italice anterioare (etrusci, sabini), zeități împrumutate de la greci și de la alte popoare cucerite. În mitologia chineză, sexualitatea nu este explicit prezentă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
componente ale pământului, însușiri și activități. Mitologia romană cuprinde zeități agrare: Mars (agricultura), Faunus (câmpurile și turmele de animale), Saturnus (recolta), Ceres (cereale), zeități ale populațiilor italice anterioare (etrusci, sabini), zeități împrumutate de la greci și de la alte popoare cucerite. În mitologia chineză, sexualitatea nu este explicit prezentă în creație. Sacrificiul este mobilul creării lumii. Starea primordială haosul este închipuit ca un împărat cu șapte orificii organice astupate. El cere perforarea acestora dar, la ultimul, moare. Astfel a apărut cosmosul. Tot prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sacrificiu, omul cosmic, Pangu, a creat universul. Optsprezece milenii a trăit Pangu într-un ou. Când a ieșit din ou, Cerul s-a depărtat de Pământ iar din părțile corpului s-au plămădit astrele, munții, apele, vegetația, animalele, oamenii. În mitologia semită / iudaică, influențată de cultele divinităților canaanene, feniciene, babiloniene, lumea sacră este reprezentată de Azazel, divinitate nefastă a deșertului, de cuplul Gad și Asherah, protectorii norocului, și de divinități reprezentând războiul, dragostea, fertilitatea. Revelat evreilor prin Moise, Jahve, inițial, zeu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nefastă a deșertului, de cuplul Gad și Asherah, protectorii norocului, și de divinități reprezentând războiul, dragostea, fertilitatea. Revelat evreilor prin Moise, Jahve, inițial, zeu al furtunii și al fulgerului, ulterior, Dumnezeu, este creatorul lumii prin spirit, în șase zile. În mitologia iraniană / persană, lumea a fost creată de zeul primordial al timpului, Zurvan, care a produs în sine dualitatea Bine Rău, reprezentată de Ahura-Mazda, simbolul creației și al Binelui, și de Angra-Mainyu, simbolul distrugerii și al Răului. În mitologia scandinavă, crearea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zile. În mitologia iraniană / persană, lumea a fost creată de zeul primordial al timpului, Zurvan, care a produs în sine dualitatea Bine Rău, reprezentată de Ahura-Mazda, simbolul creației și al Binelui, și de Angra-Mainyu, simbolul distrugerii și al Răului. În mitologia scandinavă, crearea universului se datorează zeului suprem, Odhinn, născut din perechea Borr și Besta, ce l-a ucis pe uriașul primordial, Ymir, al cărui cadavru a fost transformat în astre. În mitologiile precolumbiene din America Centrală, creatorii universului, la mayași sunt
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Angra-Mainyu, simbolul distrugerii și al Răului. În mitologia scandinavă, crearea universului se datorează zeului suprem, Odhinn, născut din perechea Borr și Besta, ce l-a ucis pe uriașul primordial, Ymir, al cărui cadavru a fost transformat în astre. În mitologiile precolumbiene din America Centrală, creatorii universului, la mayași sunt: Gugumatz / Marele Șarpe cu Pene, ulterior, perechea primordială Gugumatz Tepeu. La azteci, creatorul lumii existente în șase ere este Quetzalcoatl / Șarpele cu Pene. La incași (Peru), Viracocha este creatorul lumii naturale și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
America Centrală, creatorii universului, la mayași sunt: Gugumatz / Marele Șarpe cu Pene, ulterior, perechea primordială Gugumatz Tepeu. La azteci, creatorul lumii existente în șase ere este Quetzalcoatl / Șarpele cu Pene. La incași (Peru), Viracocha este creatorul lumii naturale și umane. În mitologia japoneză, lumea a fost creată la impulsurile principiilor imateriale: Yang și Yin. După stăpânul absolut, Părintele Cerului, au apărut mai multe generații de zei cu atribuții diferite. În mitologia românească, a strămoșilor noștri geto-daci, zeița Bendis personifică luna, este ocrotitoarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
La incași (Peru), Viracocha este creatorul lumii naturale și umane. În mitologia japoneză, lumea a fost creată la impulsurile principiilor imateriale: Yang și Yin. După stăpânul absolut, Părintele Cerului, au apărut mai multe generații de zei cu atribuții diferite. În mitologia românească, a strămoșilor noștri geto-daci, zeița Bendis personifică luna, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este venerat Zamolxis, zeu traco-get, sclavul lui Pytagora, după unii, rege al dacilor, după alții, daimon getic. Odată cu procesul creștinării, în secolul I, modul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
complexe, indiferent de spațiu geografic de exprimare, de factură spirituală, oferă răspunsuri la întrebări legate de crearea lumii divine și profane, a omului, de modelele vieții lui trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului la lumea sacră. Elementul comun al mitologiilor este faptul că mentalul divin este impulsul creației teogonice, cosmogonice, antropogonice iar sexualitatea este sacralizată. În toate mitologiile divinitățile, cosmosul, omul au apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre). Dragostea, sub toate formele ei de manifestare: maternă, paternă, filială, fraternă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
divine și profane, a omului, de modelele vieții lui trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului la lumea sacră. Elementul comun al mitologiilor este faptul că mentalul divin este impulsul creației teogonice, cosmogonice, antropogonice iar sexualitatea este sacralizată. În toate mitologiile divinitățile, cosmosul, omul au apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre). Dragostea, sub toate formele ei de manifestare: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală și cu fecunditatea umană. Dragostea devotată ori înșelată, trădată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
plăceri s-au diferențiat în timp ca practici și ca mentalități și au temeiuri mitice în zeități ce au patronat femeile pierdute, curtezanele. Prezentăm unele dintre modelele mitice de manifestare a sexualității sub forma erotismului multiplu. Curtezane și pseudocurtezane în mitologie Zeități sumero-babiloniene Inanna este principala zeitate din panteonul sumerian. Sumerul, spun specialiștii, are cea mai veche civilizație, plasată, în mileniul IV î.H. Era situat în Mesopotamia, ocupa a 1/12-a parte din Irakul de astăzi și avea unele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
livadă în livadă, cântând și dansând în horă, despletite, uneori goale, alteori în veșminte de zale ori în voaluri transparente și cu clopoței la picioare. Ele se aseamănă cu Si'La, diavolițe din folclorul arab, cu demonii sexuali feminini din mitologia indiană. Ielele sau Drăgaicele sau Sânzienele sau Șoimanele sunt zâne vesele, puse pe șotii, dornice să deruteze pe cei care vor să le vadă. Dacă, spre exemplu, găsesc un tânăr care doarme afară noaptea, îl înconjoară, cântă și dansează în jurul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sibiu, 29 iulie și 5 august 2005. Min Anchee, Ultima împărăteasă, traducere de Mihaela Negrilă, Iași, Editura Polirom, 2000. De Nolhac Pierre, Marchiza de Pompadour, traducere de Mărgărita Vavi Petrescu, Editura Orizoturi, Editura Cartea pentru Toți, București, f.a. Olinescu Marcel, Mitologie românească, București, Editura Saeculum I.O, 2003. Ovidiu, Arta iubirii, traducere de Maria-Valeria Petrescu, Editura Minerva, București, 1977. Relgis Eugen, Istoria sexuală a omenirii, Editura Pacifica, București, 1994. Ringdal Johan Nils, Die Neue weltgeschichte der prostitution, Piper, München Zürich, 2006
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
emoțiile de milă și de teamă, care nu mai sunt controlate, redevin sursă de neplăcere, ca în viață. De aceea autorii tragici au situat aproape totdeauna acțiunea pieselor lor într-un trecut îndepărtat, împrumutându-și subiectele din istorie sau din mitologie. Îndepărtarea în timp îi permite spectatorului să contemple drama, păstrând o oarecare seninătate în ciuda emoției. Chiar de la începuturi a apărut ca fiind delicat, chiar periculos, să fie reprezentate pe o scenă de teatru evenimente contemporane. Dovada este pedeapsa dată lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
funest, al celei de-a doua este vesel. De aceea efectul produs asupra publicului este de natură foarte diferită, una scufundându-l în tristețe, cealaltă, datorită râsului, dându-i gust de viață. Tragedia reia un subiect cunoscut, împrumutat fie din mitologie, fie din istorie, în timp ce comedia inventează o situație nouă în limitele verosimilului. Cele două genuri diferă și prin stil, ales, sau simplu și mediocru. "Tragedia nu este decât reprezentarea unei întâmplări eroice în nenorocire, scrie Mairet. Comedia este o reprezentare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ar fi în harul primenitor al cuvântului („iar sufletu-mi rămâne de-a pururi în cuvinte” - Rugăciune către luceafăr). Din pudoare, trăirile mărturisite în acest monolog elegiac sunt prefirate printr-un filtru livresc, prin care se străvăd și plăsmuiri de mitologie sau din literatură, ce colindă reveriile contemplativului: Ulise, Oedip, Prometeu, Icar, Don Juan, Romeo, Don Quijote. Și Hamlet, de bună seamă. Frapantă în rafinatul eseu Hamlet sau Ispita posibilului (1971; cu o versiune franceză mult amplificată în 1987) este pasiunea lucidă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]