6,924 matches
-
și trimise la Alexandria, unde aveam 1 500 răniți fără ajutor medical aproape. Ni s-a spus că pe toate câmpurile de luptă din ultimele zile zăceau răniții noștri necăutați, germanii neocupându-se decât de ai lor. De toate aceste mizerii ne mângâiam puțin citind comunicatele lor, care erau foarte sibiline, vorbeau de retrageri strategice la Cârli baba și pe Trotuș și dădeau semne că nu le prea mergea bine. Zvonurile orale ce împrăștiau trebuiau să ne înspăimânte de eram mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lucra cu Nenițescu. Acesta, ca și ciracul, își pierduse ifosul și, de unde nu era vorbă decât de detronarea regelui Ferdinand, acum spusese lui Popo vici-Hațeg că germanii sunt învinși. Iar Virgil Arion, revenit de la Stockholm, a speriat Bucureștii cu descrierea mizeriei de la Iași. D-nele Costică Arion și Zoe Sturdza asistau în lojă și în mare toaletă la reprezentațiile trupei germane la Teatrul Național. La Mariuța, din nou percheziție la orele 7 dimineața, cu șase agenți; toți locatarii din casă închiși într-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
etc. [Se vorbea și de un interviu dat de Dinu din Odessa. Ne întrebam ce căuta acolo? Să fi fost cu familia? Ce l-a făcut să părăsească Iașul? Grija le-o dusesem tot timpul de boală, de lipsă, de mizeria ce desigur îndurau și ei în Moldova. Nu știam că era președintele comisiei de aprovizionare în Rusia. boala. dr. fessler Nici nouă nu ne mergea bine, căldura era de 38 grade, apa infectă. Ne îmbolnăvisem Vintilică, servitoarele și cu mine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scos câteva măsele maicelor și a plecat în grabă, încărcat cu stofe mănăstirești... [Germanii strângeau pe capete tot ce le putea servi: mașini, aparate electrice, ventilatoare, curele, sticle, fără a mai vorbi de apro vizionări și vite...](Ibidem, p. 183. ) mizerii Noi mâncăm pâine groaznică de-a populației române. La București, două zile s-a suspendat distribuția făinii din cauza fraudelor kolosale descoperite la comisiunea aprovizionărilor: Ze hender, Penchas, Simons, cu căpitanul Albrecht în cap. Acesta fu trimis, ca pedeapsă, pe front
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
slăbit-o un moment și a asistat la întrevederea ei cu Ionică. După o oră și jumătate, a luat-o să petreacă noaptea la Țăndărei și tocmai a doua zi, noaptea, a sosit la București. Ne-a povestit în ce mizerie i-a găsit, dormind pe saltele și perne de paie în locuințele țărănești cele mai primitive. Tratamentul de favoare al Brătienilor! Pe rând, îi aduseră în București ca să-i expedieze mai departe. Constantin Antoniade odată cu C. Băicoianu; și îi ținuseră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cât mai repede. Dar să revenim la Pasărea, în vară. Ne însuflețea mai ales descurajarea germanilor. [La stăriție un ofițer vorbea pe față că sunt pierduți, că se luptă fără nădejde ca să potolească poporul printr-o victorie în Moldova, că mizeria la ei este mare și încercuirea strașnică.]( Ibidem, p. 208. ) [Colonelul din Brănești dispăruse și el, expediat pe front din cauza diferenței de 50 000 lei între casa și registrele etapei. Cel care l-a urmat s-a prezentat cuviincios, [era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
umbla pe trotuare, atâtea murdării de tot felul lăsaseră noaptea. La mama acasă, după ce se îmbătaseră turtă, au golit în frumosul clavir Bechstein paharele de șampanie din care beau pe când dansau. Noi, grație d-nei Cecilia Petrescu, ne mângâiam de aceste mizerii aflând că d-na Silvia Stănescu copiase după hârtiile unui ofițer austriac, în gazdă la dânsa, o listă scrisă la mașină sosită de la Iași: Ionel și Eliza, familia Costinescu, Ion și Nicolae Pillat, dr. și Pia Danielopolu 181 la Iași
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lor din strada Cometa, azi Ion Duca. Am împărțit acolo la tuberculoși mica sumă de 7 000 lei(În ediția I, 1937 este: „suma de 70 000 lei“, p. 275.) dați de primărie; slab ajutor de Crăciun la așa mare mizerie și mai mult o mângâiere, spunându-le, totodată, o vorbă de speranță într-un viitor mai bun. fotografii din moldova În seara aceea chiar, adică la 31 decembrie/13 ianuarie, Mariuța primi din Moldova, printr-un ofițer austriac, desigur, român
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Această nenorocită se refugiase aici la retragerea armatei române din Ardeal; venise cu patru copii mici și tatăl său, preot bătrân, bărbatul [îi] era încarcerat în Ungaria, fiindcă manifestase la intrarea trupelor noastre în august 1916. Trăiau într-o mare mizerie. Pierduseră tot ce aveau, căci la ocupația Bucureștilor porniseră în căruța lor cu tot bagajul ce aveau ca să fugă în Moldova. La Buzău le-au luat caii, au fost nevoiți să părăsească căruța și s-au întors pe jos în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să se publice răspunsul lor deodată cu citațiile în judecată. Singur Ionel a iscălit de primire, [despre] ceilalți s-a spus că lipsesc din Iași - deși, zicea ziarul lor, erau acasă - ca să li se afișeze pe ușă. Toate aceste mici mizerii ne înveseleau mai mult decât ne supărau, totuși erau triste din punctul de vedere național. Știam că se vor răsfrânge asupra lor și simțeam că sfârșitul se apropia; discursurile lui Czernin, ordinele de zi ale lui Hindenburg, amenințările către cei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prețios decât minciuna, el nu are nici o căutare. * Minciuna are picioare scurte, dar viață lungă. * Ca să se impună, adevărului îi trebuie secole; când s-a impus, vine minciuna și-l dărâmă. * Doar omul cumulează cele două extreme: sublimul și ridicolul. * Mizeria morală e cea mai abjectă, pentru că îl are în vedere pe om. * Doar omul e capabil să-și întineze propria identitate. * Inerția este starea naturală a conservatorilor. * Liberalii nu cred decât în libertățile proprii. * Țărăniștii s-au mutat la oraș
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nici orez nu au văzut vreodată, nici pește, când toate aceste articole sunt trecute în buget; pentru a li se da și tutun, nu li se dă decât o dată pe săptămână și în foarte mică cantitate". Din raport, pe lângă această mizerie materială, se desprinde și promiscuitatea morală care domnea la acest azil. "Slujile prevăzute pentru buget lipsesc și acelea care sunt după arătarea bolnavilor refuză să-i îngrijească, întrebuințându-i Domnul Inspector de acolo în trebile lui la casă și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
după arătarea bolnavilor refuză să-i îngrijească, întrebuințându-i Domnul Inspector de acolo în trebile lui la casă și la vie". Brutalizarea bolnavilor era regulă. Cel mai grosolan se purta bucătarul; "după arătarea bolnavilor toți au arătat că sunt maltratați". Mizeria era și mai mare noaptea. Pentru "luminarisirea au arătat bolnavii că pentru 4 zile li se dă o lumânare încât neajungându-le cele mai multe ori rămân pe întuneric noaptea, se bat sus, având trebuință a se scula, se lovesc". Catargi cerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sa de rector desfășurată cu aceeași distincție și colegialitate este memorabilă. A strălucit în toate calitățile deținute, lăsând o amintire care, cu cât trec ani, devine mai încărcată de sens. O pleiadă de colaboratori continuă spiritul "Școlii Duca". Dincolo de unele mizerii, de neînțeles, pe care le-a suportat în perioada de dinainte de moarte, rămâne, deasupra acestor necazuri, figura distinsă, de o mare inteligență a doctorului și profesorului Mihai Duca. Împrumut dintr-un articol despre Mihai Duca o încheiere de sinteză aparținând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a fost provocat de ostilitatea manifestă, chiar dușmănoasă, întreținută de Facultatea de Medicină de la București. Susținută de guvernele succesive, Iașul a fost tratat ca o favoare acordată unei provincii și de importanță secundară. Nu este locul să insistăm asupra acestor mizerii pe care a avut să le înfrunte primul decan ieșean. Greutățile materiale, lipsa laboratoarelor, lipsa cadrelor, sărăcia materială a acestei facultăți ieșene au fost obiectivele cu care primul decan, dr. Sculy, a avut de luptat zilnic. Însuși localul în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
perioada când o dată cu apropierea fazei acute a războiului, cu luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz din vara anului 1917 și a perioadei imediat următoare, când populația crescuse datorită refugiaților, iar locuitorii Bârladului simțeau tot mai crud și mai crâncen ghearele mizeriei. Când, după cum spunea același Romulus Dianu, era Aici, la Bârlad, l-a cunoscut doctorul pe Al. Vlahuță. Sosit de la Dragosloveni , după 12 zile de călătorie, poposea mai întâi la învățătorul Ioan Balmuș, apoi la Eugeniu Bulbuc, cum menționează C.D. Zeletin
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în București, părinte a 5 copii, 3 fete și 2 băieți. Cea mai mare dintre fete s-a întâmplat să fie Elenă Dragomirescu, cea care, din 1949, devenise soția lui Marin Nastase-Titi (zis și Tapu în familie). Datorită lipsurilor și mizeriei, sănătatea Elenei Ciolan s-a deteriorat în decursul anilor și senilitatea i-a avansat. Aflată în incapacitate mintală totală, nepoata Elenă Nastase, dirijata de soțul ei, o izolează pe mătușa de vecini, prieteni de-o viață, de restul familiei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
drept perioadă eroica a istoriei Române (Crevatin 2004, p. 148). În De Viris Illustribus, tratarea lui Adam de către Petrarca drept strămoșul atât de multor exemplare de virtute umană contrastează evident cu descrierea lui Orosius a "primului păcătos" drept autor al "mizeriilor omenirii" (Fubini, 2003, pp. 98-99). Ceea ce este izbitor în "augustinianismul" lui Petrarca (și al culturii renascentiste ulterioare) este că el a smuls din lucrările Tatălui African aglomerările de nouă secole de interpretare Orosiană 13 . Dacă s-ar întreba cineva ce
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unde Orosius denunță măcelul din războaiele punice drept exemplu de cruzime păgâna, Petrarca a considerat această perioadă drept cea mai eroica a istoriei române 9. Și acolo unde Orosius l-a considerat pe Adam "primul păcătos" care a reprezentat sursă "mizeriilor omenirii", Petrarca l-a lăudat că pe un precursor al mai multor exemple de virtute umană 10. Departe de a accepta ideea că creștinismul a îmbunătățit starea oamenilor în această lume, Petrarca a exprimat în mod repetat ideea că o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
află naționalitățile Ungariei, este peste putință!"), urmărind, în consecință, Problematica alianțelor militare ("destul numai notează Eminescu, tranșant să pomenim că alianța /.../ dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie"), pe care guvernele României sunt datoare să le construiască după interesele naționale, altfel acestea primejduiesc securitatea națiunii române. Fundalul discuțiilor și polemicilor gazetarului Eminescu îl constituie Congresul și Tratatul de Pace de la Berlin, el comentând sever toate cele 13 articole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
maladie narcistică", argumente aflând "în viața lui de toate zilele, dar mai ales în opera sa literară". Un subcapitol este consacrat mizofiliei lui Eminescu ("iubitor de murdărie"), un "simptom schizofrenic capital", ajungând la concluzia că "dacă poetul a trăit în mizerie, aceasta nu se datorește decât faptului că el singur o dorea". Este depistat și simptomul de mazochism, exemplificat cu scene din Cezara, "scene de dragoste de un sado-mazochism excesiv de concludent pentru situația psiho-afectivă a lui Eminescu". Ș.a.m.d. Mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
forță demonică a deformării, într-o viziune personală, mutând accentul de la individual la universal, înfățișându-și epoca în culorile Apocalipsului. Patosul viziunii eminesciene care nu cunoaște decât culorile de alb și de negru, separând, prin opoziții binare, gloria trecută și mizeria contemporană a țării amintește de ingenuitatea și de schematismul poetic al satirei cronicarilor. Poetul conferă din plin tonuri apocaliptice prezentului și culori paradisiace timpului de altădată, ajungând să se "războiască vorba lui Al. Oprea cu proiecțiile fantastice ale propriei imaginații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vine preocupată să joace dar, din păcate, astea sunt scopurile mici în fotbalul de la acest nivel și trebuie să ne adaptăm la ele. Și ne adaptăm nu coborându-ne, ci căutând să facem ca jocul nostru să treacă peste aceste mizerii. După părerea mea, cei care-și propun lucruri mărunte nu vor avea nicio șansă să facă performanță. Se putea ca azi să nu ne iasă, se putea să luăm și bătaie pe unul din contraatacuri, dar n-aș fi fost
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
care, de altminteri v’ați ciocnit desigur mulți dintre domniile voastre. Ținândumi răsuflarea când treceam prin valul de mireasmă de sconx cu care se Învăluie, ocolind, atâta cât permite vânzoleala celei mai mari gări românești, picioare betegite și trupuri adormite În mizerie, păduchi și viermi, dar și gunoaiele scoase din recipienți ca o dovadă a entropizării induse de această “faună”, am ajuns și la metrou, nu ca să răsuflu ușurat, ci ca să dau de alte reluări ale aceleiași priveliști a unei recuzite medievale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
făcut-o toată iarna, astfel Încât se poate Învăța geologie și număra ninsorile În stratificarea omătului. Ca inelele copacilor. Și nu numai atât, căci de stratificarea abia pomenită se leagă și Înțelegătoarea natură care ne acoperă lipsa educației, vreau să spun mizeria pe care o lăsăm În urmă, cu un nou strat de zăpadă imaculată. Asta În rezumat. Dar să detaliez. Într’adevăr, iarna asta mai e Încă una adevărată pentru țara noastră, chiar dacă o resimțim neplăcut pe propria piele. Pentru câmp
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]