7,257 matches
-
vreau să spun în nici într-un caz că pentru toate popoarele Africii sau Asiei nu contează problema egalității așa cum am discutat-o, sau problema libertății așa cum am abordat-o. Nu cred că ceea ce facem sau gândim, noi cei din Occident, să fie provincial. Dar acestea sunt problemele și reflecțiile societăților privilegiate - societăți privilegiate care au, ca să spunem astfel, determinat vocabularul și discursurile altor popoare, ale altor societăți, plasând în centrul atenției chestiunile care probabil nu sunt, pentru majoritatea altor popoare
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
personaj fabricat”după gustul publicului francez. Zice chiar mai mult decât atât despre prietenul său parizian: „E un mare stilist care a știut să meargă până la capătul obrăzniciei și terorismului verbal, până la capătul deznădejdii și amețelii, potrivit gustului cultural al Occidentului”. Ar fi ceva de obiectat aici și anume că s-a întâmplat, parcă, invers: gustul cultural francez s-a adaptat, mai degrabă, lui Cioran. Monahul de la Rohia nu îi scuză lui Cioran lipsa de religiozitate, nihilismul și, în ultima vreme
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
teoria literaturii la Școala de Literatură „M. Eminescu”. Redactor-șef de secție la „Viața românească” (1954-1969), cadru didactic la Catedra de estetică de la Facultatea de Filosofie a Universității bucureștene (1969-1977), cercetător la Institutul de Istoria Artei (1977-1980), pleacă ulterior în Occident. Va fi cercetător la Institutul de Filosofie din Heidelberg (1980-1981), profesor asociat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Siena (1981-1982), director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales de la Paris din 1982, când se
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
scris puțin la noi, cea mai cunoscută lucrare fiind cartea profesorului Vasile Găina de la Cernăuți - Buddhismul și creștinismul. Studiu apologetic -, scrisă cu un veac înainte. Cu privire la acest aspect al paralelelor dintre Buddha și Iisus s-a scris mai mult în Occident, însă o abordare dintr-o perspectivă creștinortodoxă nu este, credem, lipsită de interes. În sfârșit, un al treilea motiv al nașterii acestei cărți este unul de ordin sufletesc. Autorul este pasionat de multă vreme de buddhism și multe din căutările
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
i se închină lui Buddha ca lui Dumnezeu. Pe de altă parte, s-a pus accentul eronat pe ideea că buddhismul este o filosofie și nu o religie. În India separația între cele două domenii nu se produce ca în Occident, după cum am arătat, ci ele se interpătrund și devin una. Buddhismul este singura religie al cărei întemeietor nu se declară nici profet, nici trimisul lui Dumnezeu, și respinge ideea existenței unei substanțe universale, a unei ființe supreme. Totuși se ajunge
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a convertit la buddhism și a avut un rol determinant în expansiunea acestei religii. Buddhismul a devenit religie de Stat. Convertirea lui Aśoka la credința buddhistă echivalează ca însemnătate pentru Orient cu convertirea lui Constantin cel Mare la creștinism pentru Occident. De aceea a și fost numit „Constantin cel Mare al Orientului”. Patronajul său imperial a înălțat ceea ce debutase ca o doctrină bazată pe exerciții spirituale riguroase la poziția unei religii larg propagate, prospere și populare. Regele însuși, însoțit de Upagupta
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
despărțit în Micul și Marele Vehicul, schismă asemănătoare primei rupturi dintre catolici și ortodocși în sânul creștinismului. Apoi, din cadrul catolicismului se desprinde protestantismul, așa cum din Mahăyăna se conturează o nouă direcție, Vajrayăna. Dovezi clare despre o cunoaștere a buddhismului în Occident avem abia din secolele II-III d. Hr. E cert că una dintre cărțile favorite ale întregii creștinătăți din Evul Mediu, romanul Balaam și Iosafat, a fost scrisă de un creștin evlavios, care spune că a auzit povestea de la niște oameni
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
important maestru spiritual din vremea sa; a întemeiat o religie universală și puternică, cu adepți în toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni perene; și-a pus amprenta asupra gândirii a numeroși filosofi, nu doar orientali ci și din Occident; a fost elogiat prin creații nemuritoare. Pentru toate acestea, putem admite ca adevărată afirmația unui teolog catolic: „Dacă excludem faptul unic prin care adorăm urma, prezența însăși a lui Dumnezeu, buddhismul e, poate, cel mai important fenomen al istoriei”.
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
măsurilor antipoluare. Pe de altă parte, investiția de azi ar putea fi avantajul economic de mâine, după cum arată experiența șocurilor petroliere din anii '70 ai secolului trecut: creșterea bruscă a prețului petrolului a antrenat și o reorientare a industriei din Occident către tehnologii mai puțin costisitoare în ceea ce privește consumul de energie, fapt care i-a asigurat un mare avans în următoarele decenii. Multiplicarea nivelurilor de analiză a securității Lărgirea conceptului de securitate are în vedere nu numai multiplicarea sectoarelor și obiectelor de
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
în 1939 era cea care putea înclina balanța de putere, în Europa, între forțele Axei și cele ale Aliaților. Cea de-a doua situație este ilustrată, de pildă, de Iugoslavia, despre care s-a considerat că a ținut balanța între Occident și blocul comunist. 3. Balanța de putere este o lege politică ce provine tocmai din ideea distribuției egale a puterii. Ea se aplică diferit fiecărui stat în parte, în funcție de anumite caracteristici ale acestuia, între care se numără: capacitățile sale, încrederea
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
le, tatăl meu a fost ofițer și a participat la războiul din Est. A fost la Odessa, În sfârșit, și a fost declarat criminal de război... Ș-am fugit amândoi din țară În septembrie ’48... Am vrut să plecăm În Occident... Și am stat un an de zile prin lagăre, prin colonii de muncă și În pușcării din Iugoslavia. Și după un an de zile am fost extrădați la Jimbolia. Am stat la Securitate la Timișoara, la Ministerul de Interne la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
moldovean, Ioan Codrescu din Bârlad, membru bucureștiul în 1871 97 et les Puissances garantes, Paris, 1866. În 1869 a publicat la București broșura Lettre a M. Jean Bratiano sur la question israelite en Roumanie, iar în 1870, la Paris: L’Occident et la pérsecution israelite en Roumanie (cf. Carol Iancu, Evreii din România, 1866-1919, București, 1996, pp. 59 și 397- 398). În 1883, alt an greu pentru România, a publicat la Paris broșura La Roumanie et la liberté du Danube. 67
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în timpul luptei pentru cucerirea redutei Grivița I - un drapel otoman, ucigându-i pe cei trei ostași turci care-l apărau. „Ostași, se menționa în Înaltul ordin de zi către Armata română, «dat în domnescul nostru cartier general al armatei de Occident, în Poradim, la 5 septembrie 1877». În ziua de 30 august virtutea voastră a încununat cu victoria steagurile române. Regimentul al 14-lea de dorobanți și batalionul al doilea de vânători, împreună cu trei batalioane din glorioasa armată imperială rusă au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ce era postul de radio Europa Liberă? De la constituirea sa în anul 1950, în urma unei decizii a Congresului Statelor Unite, postul de radio Europa Liberă a devenit principala punte de legătură între populațiile captive din Europa Centrală și de Est și Occident. Grație fondurilor puse la dispoziție, secțiile Europei Libere care difuzau către diverse țări comuniste au putut constitui redacții competente și relativ numeroase și au beneficiat de mijloace de transmisie din ce în ce mai puternice și de ore de emisie zilnice în creștere. Astfel
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
occidentale (Voice of America, BBC, Radio France Internationale ). în cazul României, această audiență a crescut pe măsură ce regimul Ceaușescu întărea metodele de control societal și ataca ultimele spații de libertate, pe măsură ce societatea românească se vedea tot mai izolată, nu numai față de Occident, ci și față de vecinii din țările frățești, pe măsură ce creștea mizeria materială și spirituală și se intensificau propaganda și dezinformarea. În cursul ultimului deceniu comunist, postul de radio Europa Liberă era ascultat, susțineau unele estimări, de 80-90% din populație. În multe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
candidații la emigrare, mulți etnici germani, dar și din ce în ce mai numeroși români se adresau îndeosebi emisiunii dedicate drepturilor omului, emisiune care a luat amploare mai ales după semnarea Actului final de la Helsinki. Scrisorile lor parvin postului prin rude sau cunoscuți din Occident, și nu rareori aceștia iau inițiativa în numele reîntregirii familiei sau a unor solidarități de grup. Numele și adresa solicitanților sunt indicate cu grijă, iar radioul rugat să le transmită, dacă este posibil, de două sau mai multe ori. O parte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cunoscuți (Doina Cornea, Dorin Tudoran, Ion C. Brătianu, părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa), care nu au mai fost publicate după 1990 ori au un conținut predominant factual, edificator pentru atmosfera epocii. Altfel, cu rare excepții, cum ar fi români proaspăt sosiți în Occident și deciși să nu se mai întoarcă sau persoane care consideră că nu mai au nimic de pierdut (ca Nistor Rimas, invalid de război, care denunță în august 1984 starea de mizerie în care se află el și ceilalți camarazi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Rechte), putea alerta organizațiile internaționale (Amnesty International, Fédération Internationale pour les Droits de lHomme, Helsinki Watch) asupra unor cazuri concrete de încălcare a acestor drepturi sau care informa despre situația din România diverse organizații, instituții și opinia publică din Occident. Textele parvenite la Europa Liberă în ultimul deceniu comunist au avut deci rolul de a contrabalansa propaganda oficială, de a pune în lumină fața nevăzută a lucrurilor. Informațiile furnizate au fost utilizate în analizele și studiile realizate de secția de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu servește la nimic. Poporul apreciază totul după fapte, și nu după ce i se spune. Este inutil să-i spui cuiva că mănâncă mai bine și mai ieftin decât în RFG, că nivelul de trai este mai ridicat decât în Occident [ ] Este în folosul dvs. și al partidului de a informa poporul în mod corect și cinstit, ținând cont de faptul că se face uz atât de mult de expresiile cinstit, corect, omenie, adevăr etc. Poporul acestea le vrea de la conducere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
februarie ați citit o scrisoare a doamnei Maria Lüginbühl. Doamna respectivă scria că este originară din România, că e căsătorită cu un inginer și că locuiește actualmente în Elveția. După câte am înțeles, e stabilită de 20 de ani în Occident. Dânsa era pur și simplu ultragiată de criticile care se aduc hotelurilor din România, precum și cazării turiștilor atât din România, cât și de peste hotare. Ea a dat ca exemplu hotelul Caraiman din Poiana Brașov, unde își petrecuse concediul și unde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și economii, o familie reușește într-un an de zile să economisească banii necesari pentru a-și petrece un concediu de două săptămâni în România, și nu în străinătate, cum și l-a petrecut dna Lüginbühl. Întrucât am fost în Occident, știu că pentru un occidental este foarte ieftin să-și petreacă un concediu în România sau Bulgaria, țările socialiste cele mai interesate în acapararea pe orice cale a valutei forte. Un an de zile am fost aproape în fiecare săptămână
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
da altă explicație decât că desigur este o greșeală. Încercând să vorbim cu ONT la telefon, ni s-a spus că nu s-a făcut nicio greșeală, doar că hotel Caraiman este nevoit să primească un grup de turiști din Occident. La întoarcerea mea de la cabina telefonică în holul hotelului s-au adunat încă 8 familii. La insistențele noastre, două familii au fost primite la hotel Caraiman, desigur în urma unui substanțial ciubuc. Celelalte familii, după ce au stat cinci-șase ore în holul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Herberth, Gheorghe Hoffmann și Michael Kloos. După ce timp de circa trei luni nu s-a putut afla nimic de soarta celor arestați și, în special, în Transilvania, au avut loc descinderi și percheziții amănunțite, precum și arestări, s-au primit în Occident indicii concrete și serioase că arestații au fost maltratați pentru a li se smulge mărturisiri. La 10 ianuarie 1981 s-au pronunțat în procesul ținut la Suceava următoarele sentințe: Fakner, trei ani închisoare, Gross, patru ani, Herberth, doi ani, Hoffmann
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dea o declarație că nu va depune acte de plecare din țară, cerându-i-se totodată o caracterizare de la organele de miliție din localitatea unde locuia. Această caracterizare nu putea fi dată în mod favorabil, deoarece eu mă aflam în Occident! în urma celor întâmplate, fratele meu, Mititeanu Alexandru, cu familia, din Jimbolia [ ], precum și un cumnat, pe nume Roșu Ioan, cu familia, domiciliați tot în Jimbolia [ ], și-au depus cererile de emigrare în Occident. Până în prezent nu li s-a înaintat niciun
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în mod favorabil, deoarece eu mă aflam în Occident! în urma celor întâmplate, fratele meu, Mititeanu Alexandru, cu familia, din Jimbolia [ ], precum și un cumnat, pe nume Roșu Ioan, cu familia, domiciliați tot în Jimbolia [ ], și-au depus cererile de emigrare în Occident. Până în prezent nu li s-a înaintat niciun formular, cu toate că fratele meu v-a înmânat dvs. personal o scrisoare când ați fost la Timișoara, la începutul lunii februarie, de v-ați întâlnit acolo cu delegația iugoslavă. Domnule președinte! Nu trebuie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]