6,005 matches
-
consider la locul lor acolo, în cazul lui Augustin Buzura lucrurile nu mai stau la fel. Este adevărat că de la Vocile nopții nu am mai putut să-l citesc, de vreo 25 de ani, dar pentru Absenții și, parțial, pentru Orgolii îl prețuiesc! Liviu Antonesei: Din acest motiv am spus și eu că nu sunt neapărat de acord cu toate numele adăugate de cititori, însă am apreciat ceea ce s-ar putea numi un fel de emancipare a publicului, a unei părți
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
amuletei, nu doar ca element de podoabă, ci cu valoare de simbol. Simbolul mâinilor pentru om rămâne o casă a existenței simbolice a omului, casa este un simbol esoteric (cu formă de tip pătrat (împăcarea cu el însuși, eliberat de orgolii și ambiții); cu formă de tip oval (aventura printre meandrele materiei universale); cu formă de tip rotund (legătura dintre spirit, conștient și subconștient); cu formă de tip dreptunghi (cu secțiunea de aur). Mâna este imaginea universului sufletului, caracterul cosmic este
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
configurație militară. O insulă reprezintă o cădere morală; adulter, pe muntele lui Venus; pe muntele Lunii, arată presentimente. Punctele albicioase și găurile sunt de rău augur; linii pe muntele lui Venus indică boli; pe muntele lui Jupiter, riscuri în serviciu, orgoliu; pe muntele lui Saturn, indică dificultăți în destin. Când pielea palmelor e mai galbenă, poate fi un semn de boală. Dacă pielea e mai roșie, înseamnă ca te enervezi repede. Cel mai bine e să ai pielea roz; e de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
putere. În vise, - a primi o palmă înseamnă reproș, jignire, atenționare, asumarea unei greșeli, nedreptate, răzbunare; - (a da cuiva o palmă): critici, reproș, răzbunare, a demonstra contrariul, jignire, pedeapsă, lovitură de grație, dorință de răzbunare; - (a bate din palme): infatuare, orgoliu, complex de superioritate, supremație, nerăbdare, grabă; - (a ține ceva în palmă): nevoie de ocrotire, vulnerabilitate, punct nevralgic, concentrare, lucru asupra căruia trebuie să iei aminte sau să cercetezi; - a citi în stele: a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor; - a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
aceleași motive care au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o perioadă scurtă de timp. Acest fapt demonstrează capacitatea redusă a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau viziuni diferite privind modul de organizare și dezvoltare a presei și a catolicismului din România. Capitolul III este împărțit în patru subcapitole care surprind diferitele încercări de realizare a unității presei catolice din România, amploarea și organizarea acesteia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revista a fost tipărită în propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a Seminarului Franciscan din Hălăucești 675. Revistele Lumina creștinului și Viața s-au aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
această miză nu a fost însă îndeplinită: nu s-a reușit unificarea publicațiilor și nici a comunității catolice din România. Concurența existentă în rândul publicațiilor catolice și al responsabililor acestora a fost una ce a avut la bază mai mult orgoliile personale și viziunea diferită a episcopilor uniți și a celor diecezani, pe de o parte și a celor români și cei de altă etnie, pe de altă parte. S-a evitat crearea unei competiții prin alegerea tematică diferită și prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așadar datorită sprijinul și cu implicarea directă a Statului Papal, însă perioada scurtă de timp în care a apărut a demonstrat lipsa de unitate și acțiune a forțelor catolice din România, cât și incapacitatea de cooperare a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost conceput de Anton Gabor și transmis nunțiului apostolic de la București (Marmaggi), după ce îl făcuse cunoscut (chiar în același an în care a apărut ziarul Albina) și episcopilor români, care nu au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
necesității apariției unui cotidian catolic reprezentativ la București, erau conștienți de necesitatea unificării catolicismului din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația existentă: "Arhiepiscopul Netzhammer este în principiu de acord cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului, unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței unor "specialiști și rutinați, care să poată consacra tot timpul lor disponibil cauzei presei catolice"903. Anul 1935 a adus materializarea proiectului de unificare a ziarului Farul nou cu revista Dacia creștină 904. Scopul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a confruntat cu o serie de probleme, în primul rând de ordin financiar; însă altă o dificultate majoră a fost și nivelul calitativ scăzut și amploarea modestă a acestor publicații, cauzate de lipsa de unitate ce a avut la bază orgoliile personale, lipsa unor specialiști și profesioniști care să se ocupe doar cu această activitate; toate au dus la editarea unor "fițuici inutile și slabe". Această analiză nu a vizat însă întreaga presă catolică, a fost subiectivă și realizată într-un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și evoluției unei prese comune care să exprime același scop (aceste constatări nu includeau planul spiritual și mesajul creștin, care a fost mereu același). Nu au fost găsite resursele sau modalitatea de a depăși numeroasele probleme (rituri și naționalități diferite, orgolii personale, spiritul vremii, tendințele naționaliste și revizioniste) care au împiedicat concentrarea și unificarea presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor și al societății, ancorate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ce au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră a demonstrat capacitatea limitată a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau concepții diferite privind modul de organizare și dezvoltare a catolicismului din România. III.3. Cotidianul Albina Vaticanul a încercat să realizeze o unitate a catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să aibă și o orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși Sfântul Scaun a susținut și s-a implicat direct (inclusiv financiar) în demersurile întreprinse în această direcție, din cauza incapacității ierarhilor din România de a trece peste diferențele de viziune și orgoliile personale, dezvoltarea și unificarea presei catolice nu a reușit să se realizeze decât în mică măsură (presa catolică românească rămânând în urmă față de cea din statele vecine precum Polonia și Ungaria). Participarea la evenimentele internaționale organizate de Vatican tocmai în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o participare unitară la evenimentele din domeniul comunicării organizate pe plan internațional de Vatican. Cu toate acestea, ierarhii din România și-au păstrat viziunile proprii asupra evoluției și dezvoltării presei și a catolicismului românesc și nu au reușit să depășescă orgoliile personale. Nici intervenția directă a Vaticanului nu a reușit să schimbe această realitate, decât pentru o scurtă perioadă de timp, sau doarîn perspectiva unor evenimente precise. Definitoriu a fost cazul cotidianului Albina înființat la dispoziția expresă a Vaticanului (mobilizarea ierarhilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sunt mai puternici ca oricând. Ono însuși simte nevoia să-și liniștească rudele că n-o să-și ia viața, dar i se răspunde că oricum n-are de ce, n-a fost el așa de important încât să se simtă vinovat. Orgoliul lui suferă în tăcere, chiar dacă își dă seama că ar fi cazul să fie recunoscător pentru această anonimitate. Nu se poate să nu remarcăm ironia acestei dileme, a fi acuzat fiindcă afost cineva, sau a fi un nimeni căruia i
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
parte ca motiv intensitatea trăirilor închise în lumea plutitoare a lui Ono. Călătorim printr-o lume chinuită. Ono ține din toate puterile la reputația lui ca pictor, chiar dacă trebuie să se dezică de ea. Nu are puterea să se umilească, orgoliul lui vrea să triumfe chiar și atunci când recunoaște că a greșit. În mod simbolic, la poalele dealului pe care se află casa lui Ono se găsește Puntea Ezitării: ezitare între două moduri de a trăi, între două lumi în cele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au mai scris și alții despre lucrurile pe care le descriu eu, dar, iată, chiar și folosind cuvintele lor, eu sunt eu, inconfundabil". Notele au doar rolul de a înconjura poemul cu o aură de literatură din toate timpurile, sporind orgoliul poetului cu un aer de prefăcută modestie: mulți au scris și totuși ce puține scrieri rămân cu adevărat în amintire și schimbă cursul poeziei, al literaturii. Tărâm pustiu e manifestul secolului XX; el a schimbat nu numai statutul poetului, ci
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sufocă pe autor. Îmi place critica în care se judecă ce a făcut autorul cu tema aleasă, nu cea care îl dojenește pentru alegerea lui, demonstrând cu dovezi. Îmi displace critica motivată în primul rând de politica literară, resentimente ori orgolii personale. LV. Nu ești prea încântat de lumea universitară, o folosești ca inspirație pentru tiparele comice pe care îți construiești intriga. În esență, ideea este că universitarii se vâră în situații hilare și, chiar când nu-i persiflezi direct, (v.
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al medicinei. mai întâi o chemare și o continuă trăire a marilor satisfacții oferite de recrearea vieții. înțelepciunea este nucleul arhetipal, al medicinei. A gândi analitic și sintetic, profund și adecvat fiecare caz, înainte de a acționa curativ, a lupta cu orgoliul și a accepta sau favoriza schimbul de opinii, cooperarea cu colegii și discipolii, sunt ipostaze ale sofiei și ale dragostei față de sofie și om, parametri care atestă competența și totodată performanța, creativitatea medicală. Nu trebuie confundat atributul din sintagma „Medicina
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de dragoste pentru artă și oameni, adică pentru medicină și pacienți, să-l țină sănătos, el face elogiul studiului, al cercetării, al sănătății, și se roagă să fie îndepărtați impostorii din preajma bolnavilor, a sfaturilor vizitatorilor, și de la el să îndepărteze orgoliul atotștiutorului și încheie cu un elogiu spiritului descoperitor, novator, creator. Iată Rugăciunea-testament a medicului-filosof, Maïmonide : Realizările medicilor evrei se înscriu în triunghiul bizantino-iudeo-islamic și constituie premisele-aport la viitoarele cuceriri ale medicinei în lume. Medicii evrei din Evul Mediu au fost
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
jertfă, dar și de intrigă, răutate, răzbunare, trădare, împărătesele de alcov au speculat și au răspuns trebuințelor erotice ale bărbaților doriți, râvniți: de a se delecta, de a admira, adora, poseda, domina, dărui, le-au stimulat și le-au menajat orgoliile. Subtile în inteligența lor, i-au susținut pe partenerii lor împărătești, regali, nobiliari în ambițiile lor politice, în mecenatul lor cultural, le-au indus însă și propriile lor interese politice ori cele de viață personală. Toate curtezanele au avut ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
interesele ei o cer. Vatsyayana și alți autori ai cărților erotice o îndrumă pe curtezană să păstreze controlul în privința intereselor ei, să-l stimuleze pe client în a-i oferi cadouri parfumuri, bijuterii, haine, ghirlande de flori, să-i incite orgoliul de a-i sări în ajutor când ori are pierderi sau cheltuieli foarte mari, ori simulează că le are. O curtezană experimentată își modelează gândirea și comportamentul pentru a începe o relație, pentru a o menține sau pentru a o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prepare ceaiul, să-l ofere etc. trebuiau executate cu grație și deprinderile se însușeau după numeroase exerciții. Învățau să zâmbească, să seducă din priviri. Își însușeau mentalitatea și talentul de a fi pe placul viitorilor clienți, de a le menaja orgoliile, de a se menține în sfera atracției lor, de a pretinde, cu eleganță, bani și cadouri. De timpuriu gheișele învățau dansul, muzica vocală și instrumentală, pictura. Învățau jocuri de societate pentru a-și amuza clienții jocuri de identificare a parfumurilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
doamnele de onoare ale reginelor. Toate se remarcau prin frumusețe fie perfectă, fie accentuată, fie comună, prin eleganță și rafinament, prin inteligență și putere de seducție. Unele au iubit cu pasiune, cele mai multe s-au dăruit suveranilor din interes și din orgoliu. Unele au adus pe lume progenituri recunoscute drept urmași regali, princiari sau etichetate ca bastarzi, mereu expuși respingerii sociale. Inteligente, cultivate, rafinate, sofisticate, senzuale, charismatice, favoritele suveranilor și nobililor europeni erau admirate pentru toaletele luxoase, pentru eleganța manierelor, pentru acțiunile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]