7,850 matches
-
atitudinea acestora dacă România și-ar fi proclamat unilateral independența, sondaje cu rezultate neconcludente (ianuarie-martie 1876). În acești ani pregătirea de luptă a armatei române avea în vedere îndeosebi apărarea neutralității țării și, în condiții favorabile determinate de accentuarea crizei orientale, obținerea, pe calea armelor, a deplinei independențe naționale pe care o doreau întregul popor și toți oamenii politici ai vremii, căile preconizate fiind însă diferite (alianță cu Rusia, fidelitate față de Turcia, neutralitate absolută ș.a.). 103. Ministru de Finanțe în guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
europene. Din păcate astăzi (2014) asemenea aprecieri elogioase la adresa României nu mai pot fi întâlnite în presa europeană. 120. Într-o ședință a Consiliului de Miniștri de la 6/18 decembrie 1876, în care se discuta atitudinea țării noastre în „chestiunea orientală“, G. Vernescu și Gh. Chițu se pro nunțaseră pentru o înțelegere cu Rusia, iar Nicolae Ionescu și D.A. Sturdza pentru neutralitate (acesta din urmă „crede că e cu neputință o înțelegere cu Rusia“ - Memoriile, vol. IX, p. 11); divergențele adâncindu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ideilor liberal-democratice și republicane avea un caracter pur protocolar; el era, bineînțeles, cel dintâi care nu credea în „ajutorul tutelar“ pe care Rusia l-ar fi acordat țării noastre și cu atât mai puțin în caracterul „liberator“ al politicii sale orientale, total subordonată, de fapt, intereselor expansioniste, și în această zonă, a țaris mului cotropitor. De altfel, C.A. Rosetti, cunoscut ca revoluționar „roșu“ nu era deloc agreat de oficialitățile ruse. Chiar în timp ce rostea discursul reprodus mai sus, generalul Ignatiev, fostul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multe sute, nu de cîteva milioane. * Cred că am mai amintit undeva acest lucru: îmi plac filmele biografice. Azi am văzut unul despre Anton Bruckner (1824-1896). Compozitorul austriac era un bărbat scurt și gros, care părea mai degrabă un negustor oriental decît un intelectual occidental. A fost cincisprezece ani învățător, apoi organist, în fine profesor de armonie și contrapunct la Conservatorul din Viena, instituție care, spre sfîrșitul vieții, i-a acordat titlul de doctor onorific. Bruckner îl venera pe Wagner, al
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
uitat ca să-mi țin promisiunea făcută copiilor. Dar nu despre film vreau să notez, ci despre faptul că, în ciuda refuzului teoretic al unor atari producții, mă emoționez la scenele melodramatice și am - constat - puncte sufletești sensibile la leșinurile și extazurile orientale. Cum se împacă asta cu credința mea că sînt „roman” și cu preferința pentru Tacit și Horațiu? * „Nu sînt istoric, dar am trăsături de istoric” (Sainte-Beuve, Otrăvurile mele). *Prizez mai bine, cu o satisfacție nu doar intelectuală, lucrările științifice cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ceea ce se întîmplă continuă să vorbească despre stăpînul lor cu formule care sună sentimental și, involuntar, ironic: „înălțimea Sa nepătată”, „înălțimea sa neobosită”, „înălțimea Sa benevolentă” etc. Nu poți evita întrebarea dacă o asemenea opacitate e caracteristică numai slugilor orientale sau și slugilor de pretutindeni. *„Hai să-ți spun și unul politic!” Mi l-a spus: „în cadrul unui «schimb de experiență», se întîlnesc Laika și Grivei. Acesta din urmă întreabă: «Cum e la voi: am auzit de glasnost, de perestroika
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a isprăvit Mâine, altă coadă, altă distracție. Trec peste descrierea plajei, prost curățată, plină de chiștoace și de capace de sticle de bere în care ți puteai tăia tălpile, lucru remarcat doar de străini, românii fiind obișnuiți cu murdăria orientală și cu aspectul destul de primitiv al WC-urilor. Mă voi opri numai asupra altor aspecte pe care cei care au scris ori au vorbit la radio le-au omis. într-o dimineață mergeam de-a lungul lacului de la Neptun privind
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
După Nicolae Ceaușescu, statul Israel nu ar fi putut renaște, pentru că evreii au trăit 2.000 de ani împrăștiați. Și invers, cetățenii sovietici care locuiesc în Kaliningrad ar fi apatrizi, deoarece înainte de 1945 și de anexarea prin forță a Prusiei Orientale nu a călcat niciodată picior de soldat rus în orașul Königsberg. Nu. Este vorba de dreptul inexistent al lui Nicolae Ceaușescu de a defini, în locul individului despre care este vorba, apartenența sau patria lui proprie. Stafia stalinismului, care bântuie gândirea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
primăria nu dau nici cel mai mic semn de degradare. Totuși, Nicolae Ceaușescu a decis să le abandoneze, înlocuindu-le cu o gigantică construcție. Concentrarea administrației de stat într-un centru unic părea să fie mai degrabă coșmarul unui despot oriental, obișnuit să-și vadă zilnic supușii la picioare, decât proiectul de sistematizare a unei capitale europene. Dar, pe măsură ce arhitecții dezvăluiau în fața ochilor rezidențiali, incapabili să citească abstracția unui proiect, machetele lor artizanale din poliester expandat, incredibilul, demonstrația inutilității tindea să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
femeie tânără a ieșit de acolo cu apa șiroind pe hainele ude, pentru că după o săptămână de nespălare nu a mai putut să se suporte. La un moment dat, mi s-a pus pe noptiera din cameră farfuria cu salată orientală și un miros tare de ceapă a umplut camera. «Tacâm să vă aduceți de acasă!», mi-a aruncat asistenta peste umăr.” Tonalitatea se păstrează aceeași și când este vorba de aspecte ale cotidianului din afara spitalului. Iar Încheierea repune o Întrebare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un mod deloc simplu și deloc liniștitor pentru viitorul lumii de azi. * Forfota nocturnă de pe Kudamm, veselia burlescă din jurul pieței Wüttemberger sau de la Europa-Center. Farmecul patrulaterului de la Savigny Platz. Colțul parizian de stradă și grădiniță din fața cinematografului Kurbe. Pitorescul getto-ului oriental din Kreutzberg. Liniștea distantă În care domnesc vilele din Grünewald. Trenul și vaporașele care hașurează orașul. Cadrul firesc al existenței zilnice. Un peisaj interior, până la urmă, sufletesc. Semn de adaptare, poate. Începutul unei relații reale cu mediul? Convorbiri despre nazism
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
puțină lumină în această problemă.“ — Aha, am exclamat. A deschis apoi dicționarul la pagina la care îi pusese semn. „În ceea ce privește unicornii, trebuie să știm mai întâi și mai întâi că există două specii: una occidentală, originară din Grecia, și una orientală, originară din China. Cele două specii sunt complet diferite atât ca aspect, cât și ca modul în care sunt percepute de oameni. De exemplu, grecii îl descriu astfel: Are corp de cal, cap de cerb, picioare de elefant și coadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Stindardul”) și, împreună cu Al. Macedonski, inițiază editarea „Literatorului”. A fondat „Portofoliul român” și „Duminica” (alături de I.C. Săvescu); a condus „Țara literară”, a întemeiat „Revista albastră” și „Biblioteca omului de gust”. A colaborat la „Revista orientală”, „România literară”, „Nuvelistul”, „Revista literară”, „Vestea”, „Peleșul”, „Analele literare” ș.a. În 1894 a scos săptămânalul „Dacia viitoare”. Publicistul se arată preocupat de istoria și literatura popoarelor. Scrie despre Revoluția franceză, îl interesează Istoria în cântecele poporare, susține rubrici ca „Revista
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
cu cât e mai îndepărtat. După încetarea lecturii, conștiința cititorului adaugă singură detaliile. Chiar divagațiile, moralitățile, naivele satanisme și angelisme de foileton, susținute de o atât de solidă schelărie, devin savuroase, formând un stil al vremii, un ton arheologic, multicolor, oriental, de o împestrițare de Halima. G. CĂLINESCU SCRIERI: Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), I, București, 1860; Mateo Cipriani, Bergamo și Slujnicarii, București, 1861; Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici mănâncă, București
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
fi cogenitală sau dobândită (afecțiuni intestinale, parazitoze, rezecție chirurgicală a unui segment de intestin); se manifestă mai frecvent la nou născut, prin diarei acide, lactozurie și deficit ponderal [4], această enzimă lipsește sau este în cantitate redusă la nivelul populației orientale și africane[4]. Celuloza [1173,2174,4175,5176]: de la latinescul cellula cămăruță, diminutivul de la cella - cămară, oză - indică un glucid [4] formula: (C6H10O5)n [4], polimer liniar alcătuit din D-glucopiranoză [4], glucan linear cu masa moleculară 50-400 kDa care este
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Trăind cu Ghioala, femeie cu un trecut aventuros, proprietară a unei mori, pescarul Vladimir nutrește o patimă ascunsă pentru fiica acesteia, Păstruga. Abrutizată de alcool, femeia înșelată se răzbună cumplit. Aurul șarpelui (1979), roman de dragoste, exploatează, într-o ambianță orientală fastuoasă, elemente de miraculos și magie. De o cu totul altă factură este Fapt divers între paralele (1981), roman polițist, a cărui acțiune se desfășoară la începutul secolului al XX-lea, la Galați și Tunis. SCRIERI: Sevastia Dumbravă, Roma, 1949
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
Aram M. (19.III.1898, Constanța - 10.XI.1964, București), clasicist, orientalist și traducător. Urmează cursurile Liceului „Gh. Lazăr” din București și ale Universității din Cernăuți (1923-1926). Studiază la Paris, sub îndrumarea lui Émile Bréhier, filosofia și limbile clasice și orientale (1926-1928). În 1931 își ia doctoratul în țară, cu teza Cosmologia lui Heraclit din Efes. Predă cursuri de limba greacă la Universitatea din București, mai întâi în calitate de asistent (1937), conferențiar (1945) și apoi profesor (1957). Deține funcția de șef de
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
în calitate de asistent (1937), conferențiar (1945) și apoi profesor (1957). Deține funcția de șef de sector la Institutul de Logică al Academiei Române (1964). Este vicepreședinte al Societății de Studii Clasice și membru al Societății de Științe Istorice și Filologice, secția studii orientale. Colaborează la „Codrul Cosminului”, „Făt-Frumos”, „Revista de filosofie”, „Revue des études indo-européennes”, „Studii clasice”, „Studii de literatură universală” ș.a. În primele sale lucrări - eseul nepublicat L’Art et la connaissance (1922), studiul comparativ Mimesis și muzica. O contribuție la estetica
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
din Munci și zile anunță explicația sociogonică a lui Platon. Cercetarea protofilosofiei, legitimă în sine, servește la precizarea momentului nașterii filosofiei și la reliefarea prin contrast a trăsăturilor ei definitorii. Problema genezei filosofiei grecești, deseori explicată de specialiști prin influența orientală, nu-l lasă indiferent pe comparatist: el îi dedică numeroase articole, precum și două cărți importante, L’Orient et les origines de l’idéalisme subjectif dans la pensée éuropéenne (1946) și Scepticismul grec și filosofia indiană (1957), iar în ultima sa
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
îi dedică numeroase articole, precum și două cărți importante, L’Orient et les origines de l’idéalisme subjectif dans la pensée éuropéenne (1946) și Scepticismul grec și filosofia indiană (1957), iar în ultima sa lucrare, neterminată, studiază temele plotiniene de origine orientală (teoria creației prin contemplație, provenind de la egipteni, și aceea, de sorginte indiană, a identității dintre sufletul uman și absolutul divin). Deși nu crede într-o influență reală a gândirii orientale asupra celei eline înainte de epoca alexandrină, F. susține că grecii
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
în ultima sa lucrare, neterminată, studiază temele plotiniene de origine orientală (teoria creației prin contemplație, provenind de la egipteni, și aceea, de sorginte indiană, a identității dintre sufletul uman și absolutul divin). Deși nu crede într-o influență reală a gândirii orientale asupra celei eline înainte de epoca alexandrină, F. susține că grecii au intrat încă din perioada preclasică în contact cu egiptenii, persanii sau indienii, de la care au preluat cunoștințe practice de detaliu. Mai mult, el observă numeroase analogii, cum ar fi
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
agitată viață de cafenea, ce făcea profesiuni de credință moderniste și sacrifica unui vis de artă posibilitățile unei cariere. D. a colaborat la numeroase publicații ale epocii („Literatorul”, unde în 1890 era redactor, „Portofoliul român”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista literară”, „Revista orientală”, „Revista poporului”, „Analele literare”, „Biblioteca familiei”, „Telegraful român”, „Unirea”, „Românul”, „Naționalul”, „Binele public”, „Raiul”, „Ciulinul”, „Duminica”, „Forța morală”, „Liga literară”, „Peleșul”, „Pleiada”, „Vieața nouă”, „Generația nouă”, „Hermes” ș.a.) cu versuri, teatru și traduceri. Scria ușor (în periodice sunt răspândite peste
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
Sommer, Viața lui Despot Vodă. Proza latină din epoca Renașterii despre români, ed. bilingvă, Iași, 1998; Poeți latini postclasici, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 2000; Platon, Gorgias, București, 2000; Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a credinței universale și apostolice a Bisericii Orientale - Ortodoxa confessio fidei catolicae et apostolicae ecclesiae orientalis, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 2001; Epictet, Manualul și fragmente, București, 2002 (în colaborare); Etnogeneza românilor - The Romanians Ethnogenesis - L' Éthnogenèse du peuple roumain. Noi lecțiuni din istoriografi latini, ed. plurilingvă, Iași
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
și mai renumite în cercurile literare din Franța” (Frederika Bremer) au, dincolo de preocupările feministe, o importanță mai largă, în primul rând prin polemica angajată cu opiniile deformante privitoare la români. Și despre ei, ca și despre alte popoare din Europa orientală, se spunea că sunt condamnați la stagnare. Or, scriitoarea călătorește și observă realitățile pentru a putea „mai ușor în urmă a dovedi europenilor că le judecă cu prea mare asprime când presupun că ele nu posedă toate elementele unei complete
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
și culoare, dovedind o acuratețe a observației apropiată de cea a specialistului. Autoarea semnalează paralele sârbești și neogrecești ale baladei despre jertfa zidirii și paralele sud-slave ale unor obiceiuri și credințe (Paparudele, Lăzărelul). SCRIERI: La Vie monastique dans l’Église orientale, Paris-Geneva, 1855; La Suisse Allemande et l’ascension du Moench, I-IV, Geneva, 1856; Les Femmes en Orient, I-II, Zürich, 1859-1860; La Suisse Française, I-IV, Paris, 1860; Au Bord des lacs helvétiques, Geneva, 1861; Excursions en Roumélie et
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]