6,228 matches
-
bună. Sonia și terapeutul lucrează împreună mai întâi asupra situației care prezintă riscul cel mai înalt (întâlnire cu sora sa). Ei o analizează cu ajutorul unei analize funcționale, utilizând metoda denumită „a cercurilor vicioase” descrisă de către Cungi. Pornind de la analiza funcțională, pacienta și terapeutul lucrează asupra gândurilor sale automate. După ce aceste gânduri au fost identificate, pacienta determină pe o scară cu valori între 0 și 100 nivelul său de credință pentru fiecare dintre gândurile sale. Terapeutul îi cere apoi să înlocuiască gândurile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai înalt (întâlnire cu sora sa). Ei o analizează cu ajutorul unei analize funcționale, utilizând metoda denumită „a cercurilor vicioase” descrisă de către Cungi. Pornind de la analiza funcțională, pacienta și terapeutul lucrează asupra gândurilor sale automate. După ce aceste gânduri au fost identificate, pacienta determină pe o scară cu valori între 0 și 100 nivelul său de credință pentru fiecare dintre gândurile sale. Terapeutul îi cere apoi să înlocuiască gândurile negative cu gânduri alternative pozitive. După ce au fost identificate aceste gânduri automate alternative, terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să meargă lent, fără să se precipite, să respire corect și să spună simplu „bună ziua” surorii sale. Acest travaliu terapeutic, realizat în principal în timpul ședințelor individuale, se termină cu puneri în situație sub formă de jocuri de rol, în cadrul cărora pacienta se antrenează pentru a-și însuși strategii mai adaptate. Mai târziu, ea testează unele comportamente în realitate, ceea ce constituie scopul final al acestui proces. Comportamentul său mai bine adaptat situației este întărit și trebuie să se mențină prin intermediul unui cerc
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientul învață să-și armonizeze expresiile non verbale și cele verbale. Atunci când exprimă un sentiment de angoasă, Doamna B. nu poate să-și stăpânească un surâs, situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și care constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B. să identifice mușchii faciali și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său corporal și verbal
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
păstrată în portofelul său, o alta în pachetul său de țigări. In etapa a doua, Doamna B. enunță împreună cu terapeutul său cuvintele care îi vor permite să-i comunice amantului trebuințele și sentimentele sale într-o manieră asertivă. Terapeutul și pacienta lucrează cu atenție asupra modului în care Doamna B. își va exprima, într-o manieră non-verbală, emoțiile: terapeutul o filmează pe Doamna B., apoi analizează împreună expresiile faciale utilizate. In continuare, Doamna B. își exersează competențele în cadrul unor jocuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lună lună lună lună lună Număr(comportamente suicidare) Număr (dorințe suicidare) Dacă în timpul tratamentului de tip TCD desfășurat pe o perioadă de un an nu s-a înregistrat nici un comportament suicidar, frecvența ideilor și a dorințelor suicidare rămâne importantă chiar dacă pacienta constată, de asemenea, o netă diminuare. Figura 8. Arsuri de țigară și consum de produse toxice 7 6 5 4 3 2 1 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII lună lună lună lună
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
probleme psihosociale și de relaționare actuale. Evaluare globală a funcționării. Chestionarul pentru evaluarea fricii (PPAG), chestionarul cognițiilor agorafobice, inventarul de anxietate al lui Beck și scara de depresie a lui Hamilton cu 17 itemi. Mai precis acela de episod depresiv. Pacienta nu răspunde criteriilor DSM-IV. Pacienta are un scor de 9 pe scara depresiei lui Hamilton cu 17 itemi (HRS), datorită, în principal, anxietății sale. Normele sunt: de la 0 la 7, nu există depresie; de la 8 la 17, depresie ușoară; de la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
actuale. Evaluare globală a funcționării. Chestionarul pentru evaluarea fricii (PPAG), chestionarul cognițiilor agorafobice, inventarul de anxietate al lui Beck și scara de depresie a lui Hamilton cu 17 itemi. Mai precis acela de episod depresiv. Pacienta nu răspunde criteriilor DSM-IV. Pacienta are un scor de 9 pe scara depresiei lui Hamilton cu 17 itemi (HRS), datorită, în principal, anxietății sale. Normele sunt: de la 0 la 7, nu există depresie; de la 8 la 17, depresie ușoară; de la 18 la 25, depresie moderată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-se să călătorească singură și să trebuiască să aștepte în sala de așteptare alături de "nebuni". Inspirație lentă cu umflarea abdomenului, expirație lungă pe gură, pauză, inspirație... Vezi capitolul 3. El declară că fetele sale au fost impresionate văzând-o pe pacientă în această stare, dar că s-au liniștit și o tratează ca de obicei. Acestea riscând să activeze un "răspuns de alarmă" la fel cum se întâmplă în cazul atacurilor de panică nocturne. Pentru a lua în considerație un travaliu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
servi clinicienilor ca instrumente complementare pentru tratamentul altor probleme: fobie socială, hipocondrie, tulburare de adaptare, anxietate de separare... Prima întâlnire, cu o durată de 90 de minute, permite descrierea motivului pentru care a apelat la consultație și evaluarea diagnostică a pacientei; următoarele două, cu o durată de 60 de minute fiecare, sunt necesare pentru realizarea unei analize funcționale aprofundate care vizează o mai bună înțelegere a dificultăților sale. De exemplu, dacă o tulburare de anxietate generalizată este prezentă împreună cu o depresie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
2000, Leahy, 2004: acest instrument este prezentat în detaliu pe parcursul a trei ședințe (ședințele 3, 4 și 5). Ladouceur și Dugas (1999) propun fixarea a trei momente în fiecare zi pe care pacientul să le consacre observării neliniștilor sale. Deoarece pacienta se neliniștește în principal atunci când se culcă, terapeutul îi sugerează să aleagă un moment îndepărtat de ora de culcare, cu o durată limitată de 20 de minute. White, 1999. Marie afirmă că rezervarea unui anume moment pentru a se îngrijora
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a începe cu cea mai rea dintre temerile sale, lucrul poate începe cu o neliniște mai puțin intensă. Exercițiul se realizează, totuși, în legătură cu o situație care provoacă destulă suferință pentru a permite o diminuare observabilă. Exercițiul are drept scop ca pacienta să se expună suferinței resimțite atunci când se îngrijorează, iar acest lucru să favorizeze diminuarea. Două elemente liniștitoare sunt îndepărtate: "Soțul meu îmi repetă că totul se va sfârși prin a se aranja" și "el decide să-și caute un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Freeston și Ladouceur, 1999: n=29 subiecți. Steketee, 1993. Aceste ședințe durează patruzeci și cinci de minute și sunt consacrate explicării modelului comportamental, descrierii tehnicii expunerii cu prevenirea răspunsului și apoi explicarea expunerilor ce vor constiui sarcini de efectuat acasă. Pacienta vine însoțită de soțul său. Aceste ședințe sunt consacrate expunerii in vivo în prezența terapeutului. Sedințele de expunere cu prevenirea răspunsului, puțin numeroase dar prelungite (cel puțin 90 de minute), maximizează eficiența tehnicii: Kozak și Foa, 1997. Pentru doamna X
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se gândească că este prost îmbrăcată), deci nu sunt reținute. Doamna Y cunoaște perfect regulile care trebuie respectate și ce precauții trebuie luate în cazul unei crize de herpes. Repunerea în discuție a gândurilor se face la început "la rece": pacienta se gândește împreună cu terapeutul, apoi de una singură, la un moment din zi în care se poate izola. Atunci când tehnicile sunt învățate, efortul de diminuare se face in vivo în momentul în care gândul și angoasa apar. Repunerea în discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu ceea ce afirmă aceasta). Incepând cu cea mai înaltă căreia îi este atribuită valoarea 100 (unități subiective de perturbare). In timpul terapiei și a perioadei de supraveghere doamna L nu ia nici un medicament. Inregistrarea durează 32 minute și 24 secunde. Pacienta este invitată să-și evalueze anxietatea pe o scară care are valori între 0 (fără anxietate) și 8 (anxietatea cea mai ridicată resimțită vreodată). După ședința a zecea, pacienta se simte în mod clar mai bine. Terapeutul decide împreună cu aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu ia nici un medicament. Inregistrarea durează 32 minute și 24 secunde. Pacienta este invitată să-și evalueze anxietatea pe o scară care are valori între 0 (fără anxietate) și 8 (anxietatea cea mai ridicată resimțită vreodată). După ședința a zecea, pacienta se simte în mod clar mai bine. Terapeutul decide împreună cu aceasta să evalueze rezultatele fazei active a tratamentului și să rărească întâlnirile. Incepe apoi o perioadă de supraveghere care durează patru luni, în timpul căreia pacienta vine la consultație de patru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vreodată). După ședința a zecea, pacienta se simte în mod clar mai bine. Terapeutul decide împreună cu aceasta să evalueze rezultatele fazei active a tratamentului și să rărească întâlnirile. Incepe apoi o perioadă de supraveghere care durează patru luni, în timpul căreia pacienta vine la consultație de patru ori. In afara acestor consultații, ea poate reveni dacă simte că are nevoie, deoarece mai prezintă încă manifestări anxioase minore care se manifestă prin stări de neliniște în legătură cu copiii săi: ea nu revine. Yehuda, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prezenta elementele unui prognostic terapeutic negativ cum ar fi o puternică ambivalență, o stimă de sine redusă, o greutate mică, comportamente și cogniții bulimice importante. Fairburn și Wilson, 1993; Vandereycken, 1996. American Psychiatric Association, 2000. Michel, 2002. Terapeuții discută împreună cu pacienta rezultatele evaluării pentru a o informa în legătură cu situația sa. Fairburn și Cooper, 1989. Michel, 2002. Analiză diacronică a tulburării. Lecrubier și al., 1999. Fairburn și Wilson, 1993. Garner, 1996. Pariente și Guelfi, 1990. Beck, 1996. Horowitz și al., 1988. Bouvard
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poate pentru ca acest lucru să nu se întâmple... sunt prea multe dezavantaje de a bea". Aceste situații sunt clasate de la cele care prezintă riscul cel mai înalt până la cele cu riscul cel mai scăzut. Cungi, 1996. Evidențierea cercurilor vicioase permite pacientei să se situeze în realitatea proprie în cadrul situației, integrându-și gândurile și emoțiile în relație cu comportamentul său neadaptat. Relația dintre gânduri, emoții și comportamente evidențiază întăririle care sunt la originea cercului vicios. Sonia evaluează la 100% credința sa în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
operație cezariană: în prezența a cel puțin un factor de risc adițional, se sugerează tromboprofilaxie farmacologică (HGMM sau HNF) sau profilaxie mecanică. HGMM se va administra la 3 ore după operație, respectiv la 4 ore după îndepărtarea cateterului peridural; ... c) paciente cu factori de risc majori pentru TEV (episod de TEV în istoric, trombofilie etc): HGMM la 3-4 ore postpartum. Tromboprofilaxie farmacologică 6 săptămâni postpartum; ... d) paciente cu alți factori de risc (decât cei menționați anterior), lăuze care nu se mobilizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230370_a_231699]
-
la 3 ore după operație, respectiv la 4 ore după îndepărtarea cateterului peridural; ... c) paciente cu factori de risc majori pentru TEV (episod de TEV în istoric, trombofilie etc): HGMM la 3-4 ore postpartum. Tromboprofilaxie farmacologică 6 săptămâni postpartum; ... d) paciente cu alți factori de risc (decât cei menționați anterior), lăuze care nu se mobilizează: HGMM în doză profilactică la 3-4 ore postpartum și continuată pentru 2-5 zile. ... Observație: Pentru evaluarea riscului de TEV în puerperium, se iau în considerare, pe lângă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230370_a_231699]
-
determina modificările de volum. Manșeta se umflă până la 60-65 mmHg, o presiune suficientă pentru a detecta modificările de volum fără a determina ocluzie arterială și se măsoară curba presiune-volum. Pletismografia segmentară Pletismografia segmentară reprezintă o tehnică utilă atât în diagnosticul pacientilor cu boala arterial periferica cat și în urmarirea după revascularizare a pacientilor. Aceasta metoda poate prezice riscul de ischemie critica și de amputare. Comparativ cu angiografia, pletismografia segmentală și determinarea presiunii sistolice la diferite nivele au o acuratețe de 85
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
suficientă pentru a detecta modificările de volum fără a determina ocluzie arterială și se măsoară curba presiune-volum. Pletismografia segmentară Pletismografia segmentară reprezintă o tehnică utilă atât în diagnosticul pacientilor cu boala arterial periferica cat și în urmarirea după revascularizare a pacientilor. Aceasta metoda poate prezice riscul de ischemie critica și de amputare. Comparativ cu angiografia, pletismografia segmentală și determinarea presiunii sistolice la diferite nivele au o acuratețe de 85% în determinarea și localizarea unei leziuni semnificative. Utilizate în combinație acuratețea lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
41 Concluzii Povara importantă asociată acestei patologii demonstrează importanța implementării unui management unitar și structurat care să îmbunătățească starea de sănătate a pacienților cu BPOC, în același timp reducând utilizarea crescută a resurselor sistemelor de sănătate. 42 Identificarea și diagnosticarea pacientilor în faze incipiente de boală și inițierea unui tratament continuu înainte de o pierdere importantă a funcției pulmonare ar putea încetini progresia bolii și ar putea crește calitatea vieții acestor pacienți. Astfel se vor obține importante beneficii economice în sistemul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229235_a_230564]
-
Pacientul cu boală falsă poate intra total în pielea unui bolnav, se comportă ca atare și inconștient, de regulă, luptă pentru menținerea statutului său de bolnav. Așadar, 27 august 1997, dată care mi-a rămas întipărită în minte, când o pacientă cunoscută cu diabet zaharat considerat inițial a fi de tip 1 (s-a dovedit a fi, de fapt, tip 2 insulinotratat) se prezintă pentru a-și ridica doza săptămânală de insulină, care se ridică la 1000 de flacoane de Actrapid
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]