7,062 matches
-
complet, înafara relației cu un complement-obiectual; semantica verbului, determinată, fără echivoc, poate fi doar înscrisă între diferite coordonate exterioare, facultative: temporale, spațiale etc. Se cuprind aici: a. verbele, expresiile și locuțiunile verbale impersonale absolute, suficiente în (prin) ele înseși: a ploua, a ninge, a se face seară, a se însenina, a înnopta etc. „Ningea grozav pe câmp la abator.” (G. Bacovia) Observații: Chiar dacă nu cer complemente-obiect, unele verbe impersonale pot primi complement direct: „Peste capul blond al fetei zboară florile și-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ninge, a se face seară, a se însenina, a înnopta etc. „Ningea grozav pe câmp la abator.” (G. Bacovia) Observații: Chiar dacă nu cer complemente-obiect, unele verbe impersonale pot primi complement direct: „Peste capul blond al fetei zboară florile și-o plouă.” (M. Eminescu) b. cele mai multe verbe impersonale relative: a trebui, a se întâmpla etc. „Dumnezeu e vremea însăși cu tot ce se-ntâmplă-n ea.” (M. Eminescu) c. verbele personale al căror plan semantic se caracterizează prin trăsătura - uman sau prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la pronume, în trei termeni corelativi, dar nu toate verbele reacționează la fel la această categorie gramaticală. Verbele impersonale rămân în afara categoriei gramaticale a persoanei; se absolutizează semantica verbului; verbele impersonale absolute rămân în afara oricărei referințe la protagoniștii actului lingvistic: plouă, tună etc.; ele pot fi considerate apersonale. Verbele impersonale relative pot rămâne indiferente la protagoniștii actului lingvistic: a se întâmpla, a trebui, a fi frig etc., sau își pot raporta conținutul semantic (unele îl și raportează în mod curent sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Caracteristici verbale" Gerunziul poate fi: • tranzitiv sau intranzitiv: „Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptând în față-mi trecutele nimicuri.” (M. Eminescu) „Iară purcelul calcă înainte pe covoare grohăind și începe a mușlui prin casă.” (I. Creangă) • personal sau impersonal: Plouând prea tare n-am mai plecat. Caracterul personal devine manifest în construcții absolute: Fiind eu bolnav, a trebuit să plece el în locul meu. sau când este însoțit de un pronume reflexiv (morfem lexical sau morfem de diateză): Uitându-mă mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Supraviețuiesc ticăloșiei cei ce rămân de partea adevărului. Dacă propoziția-subiect are predicat multiplu, verbul-predicat al propoziției complexe se situează la singular: Cine cunoaște adevărul și-l tace se așează singur între ticăloși. În desfășurarea predicației, verbele (expresiile) impersonale absolute (a ploua, a însera, a-i fi dor etc.) își actualizează propriul conținut lexical, absolutizându-l în planul semantic al predicatului pe care îl realizează. Prin aceasta, verbele impersonale absolute generează nuclee predicaționale monomembre: „Afară târgul stă pustiu / Și ninge ca-ntr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în care își are originea: • subiect, dacă verbul este impersonal: Îl neliniștea gândul de a trebui să plece chiar a doua zi. Infinitivul verbelor impersonale absolute realizează funcția de subiect și în relație cu verbe de aspect: A început a ploua. • complement (direct, indirect), dacă verbul este tranzitiv, cu tranzitivitate directă/indirectă: „Focul meu a-l stinge nu pot cu toate apele mării.” (M. Eminescu) • circumstanțial, indiferent de tipul de verb: „Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbale cunosc o singură persoană, a II-a (imperativul) sau au forme omonime pentru toate trei persoanele (conjunctivul perfect), ele își asumă predicația, - constituindu-se prin ele înseși în nucleu predicațional monomembru al unei propoziții suficiente semantico-sintactice: „Nu e nimeni... plouă... plânge-o cucuvaie.” (G. Bacovia) - prin dezvoltarea unei relații de interdependență cu un subiect sintactic, când se înscriu în structura unui nucleu predicațional bimembru: Câinii latră, caravana trece. Să fi uitat tu cărările de ieri? „Cum s-a făcut, nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a avea originea în protagoniștii actului de comunicare: e duminică, e frig, e iarnă, mi-e frică, mi-e sete, mi-e rușine etc. le acordă o identitate proprie, reprezentând, împreună cu verbele impersonale - cu subiectul inclus în planul lor semantic: plouă, fulgeră, viscolește, se-nserează etc., categoria verbelor de stare și realizând sintactic predicatul stării. SUBIECTULTC "SUBIECTUL" Concomitent cu concretizarea funcției de predicat, predicația determină realizarea, implicită sau explicită, printr-un nume (pronume etc.) a funcției de subiect gramatical, principal complement semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul lui semantic (lexical sau lexico-gramatical), verbul care realizează predicația: • o poate reține în sfera sa ca predicat, • o poate desfășura în exterior prin implicarea unui nume (pronume etc.)-subiect. a. Rețin predicația în sfera predicatului: • verbele impersonale absolute: a ploua, a tuna, a fulgera, a ninge etc. Fiind autosuficiente, aceste verbe nu mai pot atrage în sfera lor semantică, împlinită la nivel lexical, un nume (pronume etc.), care să devină subiect. Ele admit subiect dacă se produc mutații în sfera
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Hoții veneau la apusul soarelui, se lăsau pe râpi și înnoptau sub maluri.” (E. Barbu), verbul a înnopta dezvoltă sensul personal de „a rămâne peste noapte” sau „a petrece noaptea” și primește, de aceea, subiect gramatical: substantivul hoții. Verbul a ploua este întrebuințat uneori cu subiect intern, redundant, realizat prin substantivul ploaie: „Plouă ploaie rece de toamnă.” • expresiile impersonale absolute, alcătuite din verbul a fi (sau a se face) și un substantiv în nominativ: a-i fi foame (frig, dor, teamă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
maluri.” (E. Barbu), verbul a înnopta dezvoltă sensul personal de „a rămâne peste noapte” sau „a petrece noaptea” și primește, de aceea, subiect gramatical: substantivul hoții. Verbul a ploua este întrebuințat uneori cu subiect intern, redundant, realizat prin substantivul ploaie: „Plouă ploaie rece de toamnă.” • expresiile impersonale absolute, alcătuite din verbul a fi (sau a se face) și un substantiv în nominativ: a-i fi foame (frig, dor, teamă etc.), a (nu) fi nevoie, a fi păcat, a nu fi chip
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
presupun abilități esențiale pentru executarea actelor grafice ulterioare: exerciții de imitare a cântatului la pian, toba, fluier; exerciții de tactare a ritmurilor diferite alternativ, simultan cu mâna și piciorul; exerciții de mimare a zgomotelor produse de ploaie de intensități diferite (ploua liniștit, ploua tare, tuna etc); exerciții de manipulare a plastilinei (bile, turtite, firimituri, bastonașe, colăcei); exerciții de acoperire a unui contur cu plastilină prin aplatizare și întindere; exerciții de mâzgălire pe spațiul foii; exerciții de hașurare în contur mare; exerciții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
esențiale pentru executarea actelor grafice ulterioare: exerciții de imitare a cântatului la pian, toba, fluier; exerciții de tactare a ritmurilor diferite alternativ, simultan cu mâna și piciorul; exerciții de mimare a zgomotelor produse de ploaie de intensități diferite (ploua liniștit, ploua tare, tuna etc); exerciții de manipulare a plastilinei (bile, turtite, firimituri, bastonașe, colăcei); exerciții de acoperire a unui contur cu plastilină prin aplatizare și întindere; exerciții de mâzgălire pe spațiul foii; exerciții de hașurare în contur mare; exerciții de presare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
C. Radeș Pe obraz, pe nas, pe umăr, Tot cad fulgii, fără număr. S-a oprit în palmă unul... Iute, iute, închid pumnul. Desfac pumnul, Unde-i fulgul? Am în mână-un strop de roua, Sau un bob de apă? Ploua? S-a topit în mâna mea, Cu o lacrima de nea... Săniuța mea Uite săniuța mea, Zboară că un fulg de nea. Cand o șui pe derdeluș, Trage spre alunecuș. Când se vede-n sus, ei bine, Ar zbura și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pitic. Numai nenea Nicolae A văzut pe unul mic. 109 O, e gură mea când strig, O, e roată, e covrig O, e chipul oului Și e gras de felul lui. Pic, pic, pic, Ploaia cântă-n geam peltic. Astăzi ploua... nu-i nimic. Rica nu stia să zică Rău, rățușca, rămurica, Dar de când băiatu-nvață Poezia despre rata, Rica știe cum să zică Rău, rățușca, rămurica. (Malina Cajal Rica nu stia să zică) S: ne este foarte drag S e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
presupune calități atletice deosebite, în anumite limite, oricine poate juca fotbal, indiferent de sex; are avantajul că se poate juca oriunde: pe plajă, pe teren viran, în spatele curții, pe iarbă, indiferent de timp și de climă, chiar dacă bate vântul sau plouă. Jocul propriu-zis pune fiecare din cele două echipe ce se confruntă în două situații tactice distincte, care alternează pe toată durata jocului: a) atac sau situație ofensivă; b) apărare sau situație defensivă. În timpul desfășurării jocului, jucătorii folosesc o serie de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
să-și strângă recoltele, iar vântul bate lin prin ramurile copacilor. Când soarele apune după deal, începe forfota căruțelor care se încovoaie sub bogăția recoltelor. Ziua începe să se micșoreze, noaptea devine mai lungă , timpul se răcește și începe să plouă din ce în ce mai des. Când se așterne întunericul, liniștea este deplină, tăcere de mormânt. Lucian Ambăruș BINE AI VENIT, PRIMĂVARĂ ! A sosit primăvara. Păsărelele au venit. Soarele își face loc printre norii cenușii, trimițând câteva raze spre întinderile albe. O rază de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
m-am trezit. Am înțeles din acest vis că o carte este o potecă presărată cu pietre scumpe, ducând către Paradisul cunoașterii. Citește și nu vei regreta ! Din carte, învață, căci nimeni nu se naște învățat, iar din cer, nu plouă cu învățătură. Cartea este oglinda realității, ea îți luminează drumul în viață și astfel, citind, ochii tăi vor sclipi și vor reflecta mai multă înțelepciune. Ce plăcut e să citești ! E atât de relaxant ! Ce frumoase-s cărțile ! Vorba poetului
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de captivante încât ne fac să uităm de sanie și de zăpadă. Știind cât de mult ne plac poveștile și că, ascultând, uităm de toate, a avut grijă ca în cuptorul încins al sobei să pună câteva gutui..... FAMILIA MEA Plouă tare. Mama și tata intră grăbiți și azi în casă. Stau lângă ei și mă gândesc ce bine e să ai o familie. Familia mea are patru membri: mama, tata, eu și fratele meu, Adi. Era să-l uit tocmai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pătrunsă de amintirile ei fascinante, călătoresc mereu în Împărăția Basmelor pentru a nu uita că vremea lui .. A fost odată...e vremea noastră, a celor care iubim copilăria plină de mister.... CĂLĂTOR ÎN LUMEA DE VIS A BASMULUI Este seară. Plouă.Maria se gândește ce frumos ar fi dacă ar fi și ea o zânuță ca să vegheze somnul copiilor, să le spună povești cu Alba ca Zăpada, Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana. Să poată să facă și ea parte dintr un basm
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vizibil asupra corpului fizic este mult mai lent, pentru vindecare fiind necesară o perioadă mai îndelungată. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru prepararea esențelor BACH : Recoltarea florilor se va face numai într-o zi însorită și este necesar să nu fi plouat cu câteva zile înainte de culegerea lor. Culegătorii fac o pregătire spirituală deosebită, prin post și rugăciune, ca și pictorii de icoane. Trebuie luate în considerație fazele lunii, influența energetică a locului, umiditatea atmosferică, cât și alți factori de care depinde
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
spus. Se apropia apusul carierei și sfârșitul vieții sale. Pe 12 februarie 1564 Mi‑ chelangelo și‑a petrecut ultima zi lucrând la Pietà; două zile mai târziu a făcut febră; era în vârstă de optzeci și nouă de ani, afară ploua, dar cu toate acestea a mers să se destindă în campagna. Era luna februarie 1564, noapte de iarnă, vreme urâtă, dar și‑a făcut curaj, a încălecat pe cal și a cutreierat ulițele Ro‑ mei. Ca un magnet, îl atrăgea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
spus. Se apropia apusul carierei și sfârșitul vieții sale. Pe 12 februarie 1564 Mi‑ chelangelo și‑a petrecut ultima zi lucrând la Pietà; două zile mai târziu a făcut febră; era în vârstă de optzeci și nouă de ani, afară ploua, dar cu toate acestea a mers să se destindă în campagna. Era luna februarie 1564, noapte de iarnă, vreme urâtă, dar și‑a făcut curaj, a încălecat pe cal și a cutreierat ulițele Ro‑ mei. Ca un magnet, îl atrăgea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
-o și în afara camerei mele. Am dat într-un hol foarte mare, cu pereții de sticlă, destul de groasă la prima vedere, dincolo de care, într-o parte se zărea un lac pe care tocmai ce se nășteau mii de rotocoale zburdalnice. Ploua atât de frumos încât mi-am oprit pașii să privesc. Cei doi au tras de mine, cerându-mi să merg mai departe. În glasul lor era dominația unui stăpân care cerea calului său mână mai departe. Îmi place aici. E
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
înainte de filosofia limbajului și de ceea numim astăzi "cotitura revoluționară a actelor de limbaj", C. Bally a insistat asupra caracterului indisociabil al limbajului și al acțiunii: Atunci cînd se întîmplă să spunem că este cald, că este frig sau că plouă, nu este vorba aproape niciodată de o simplă constatare, ci de o impresie afectivă sau de o gîndire practică, susceptibilă de a determina o acțiune. [...] Limbajul mai reflectă, fără discuție, și aspectul pozitiv al vieții, aspirația, tensiunea, nevoia perpetuă de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]