7,468 matches
-
multe comentarii care au un orizont deschis spre filosofia culturii și le-a reunit în volumele Eseuri (1982), Personalități culturale românești din străinătate (1999) și Fețele rostirii (2002). SCRIERI: Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1977; Abside, București, 1979; Poeta ludens, București, 1979; Refracții, București, 1980; Eseuri, București, 1982; Aorist, București, 1988; Grigore Vieru, București, 1995; Marin Sorescu, București, 1998; Personalități culturale românești din străinătate, București; 1999; Fețele rostirii, București, 2002. Antologii: Mihail Sadoveanu interpretat de ..., pref. edit., București, 1973
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
, Elena (7.X.1918, Corița, Macedonia - 22.IX.1994, București), poetă și prozatoare. Urmează la București Școala Centrală de Fete, apoi Facultatea de Litere și Filosofie. A publicat versuri în „România literară”. Volumul de debut, Casa dintâi (1972), dedicat Cellei Delavrancea, deși prezentat elogios de Al. A. Philippide, a fost primit
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
1914, 1-52; Burada, Ist. teatr., I, 99-103, 166-172, 184, II, 11, 39, 49, 135; Densusianu, Opere, IV, 383-399; Lovinescu, Opere, III, 307-466; P.V. Haneș, Studii literare, București, 1925, 183-225; D. Caracostea, Izvoarele lui G. Asachi, București, 1928; Claudio Isopescu, Il poeta Giorgio Asachi in Italia, Livorno, 1930; Ramiro Ortiz, Gheorghe Asachi e il petrarchismo rumeno, în Varia romanica, Firenze, 1932; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 78-88; D. Caracostea, Le préromantisme de G. Asaky, București, 1940; Călinescu, Ist. lit., (1941), 96-111, Ist.
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
, Georgeta Mircea (29.V.1899, Godinești, j. Bacău - 16.IV.1984, București), prozatoare și poetă. Este fiica Elenei (n. Crăiescu) și a lui Petre Jurgea, coborâtor dintr-o familie de răzeși, și s-a numit, la naștere, Maria. A a fost căsătorită cu Mircea Cancicov, avocat și om politic. A avut parte de o educație
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
CĂLUGĂRU, Alice (4.VII.1886, Paris - 1933) poetă și, prozatoare. În acte purtând numele Alice Stéphanie Stănescu Călugăru, C. era a treia fiică a căpitanului Ștefan Stănescu Călugăru și a Mariei Carabella, mama păstrându-și numele după căsătorie. Împrejurarea nașterii poetei la Paris e legată de stagiul de studii „asupra instrucției și fabricațiunei pieilor în general”, de care beneficia tatăl. În mai 1887, familia Călugăru se întoarce la București. Serviciul tatălui determină frecvente mutări până în 1901, când ofițerul demisionează. Din 1905
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
casnicul și terestrul. Plânsul ploii, țârâitul monoton al burlanelor, cântecul vântului în horn împletesc o melopee dialogând cu bacovianul plâns al materiei. Întrezărită o clipă, steaua căzătoare este o strună plesnită a Lirei cosmice, sfârșitul unui cântec în armonia celestă. Poeta preferă grădinii natura sălbatică, buruienile, florile de câmp, aromele amare, amețitoare, otrăvitoare. Izvoarele și gârlele plâng doine necunoscute, în ele se amestecă dorul de rătăcire cu cel al extincției. Abandonată curgerii apei, barca îmbie la dispariție, într-un extaz de
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
tuturor elanurilor, înecate într-o oboseală de viață, de rătăcire, de ultime și definitive deziluzii: „dar simt că pretutindeni sunt departe”. A fost remarcată la C. absența poeziei de dragoste; totuși erotismul este poate latura cea mai profundă a sensibilității poetei: abia mărturisită, retrospectiv, iubirea pierdută, iubirea imposibilă este de neîmpărtășit, traumă care a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
1984, 3; Iliescu, Poezia, 13, 192, 251, 274-275; Const. Ciopraga, Alice Călugăru-G. Topîrceanu. Moment epistolar, MS, 1986, 2; Piru, Critici, 155-158; Ornea, Înțelesuri, 158-162; Dicț. scriit. rom., I, 520-522; Ilie Constantin, Restituiri, RL, 1999, 43; Maria Platon, Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. S.D.
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
începute la Suceava, traversând apoi o lungă perioadă și mai grea, când și-a câștigat existența cu slujbe umile. Nici când lucrează în redacția unor periodice ieșene - „Chemarea” (1935), „Iașul” (1938-1940), „Voința” (1941), „Cetatea Moldovei” (1942), nici după căsătoria cu poeta Magda Isanos și după apariția primelor cărți, situația nu i se schimbă, C. trăind la limita de jos a subzistenței. Începând din 1929, când a debutat cu versuri în „Moldova literară” (Mihăileni-Dorohoi), C. semnează în numeroase periodice din București și
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
cu lună. Colaborează cu versuri și articole de critică literară la „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul” „Viața românească”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Argeș”. A îngrijit și prefațat ediții din scriitori români și străini, folosind și pseudonimul Lis Karian. C. debutează ca poetă sub influența lui Blaga, cu versuri fără rimă și ritm (urmărind, în curgerea lor, doar o anume stare interioară), în care sunt prezente câteva figuri mitologice (Ulise, Penelopa, dar și Meșterul Manole), precum și un sentiment de resemnare melancolică în fața trecerii
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
o tendință vizibilă către concentrarea poeziei și condensarea lirismului, tot în manieră blagiană: „În timp ce stăm aici,/ Ca niște copaci credincioși,/ Cineva/ Mână spre pântecul cald al pământului/ Caii albi ai luminii.// În urmă,/ Pădurile/ Și-au început exodul” (Credință). Treptat, poeta va evolua către o personalizare accentuată a discursului liric, ajungând, în cel mai bun volum al său, Portret după natură (1989), la o poezie de „esențe puternice”, în care imaginația se eliberează, iar resursele robuste ale feminității colorează versurile. Vântul
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
a Universității București, absolvită în 1959. A lucrat ca muncitor zilier pe diferite șantiere arheologice, ca fierar betonist, apoi, din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
folclorului perceput în copilărie. Putem descifra la Ica Grasu acea incifrare a mesajului până la folclorizare în sensul pozitiv, redând dimensiunile fenomenelor, stărilor sau sensul stric al mesajului către un cititor avizat dar și către un cititor mai puțin avizat. Distinsa poetă, poate oricând concura cu textierii de muzică populară prin cantabilitatea și metrica versului exprimat. Cucule, pasăre rară, Când cânți, viața-i mai ușoară, Pe mulți tu ai bucurat Cu cântecu-ți minunat! .............................. Te voi aștepta în prag Pentru a-mi da
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Ca să vă spună toate - acestea-n locul meu! SCLIPIRI SENTIMENTALE Ica Grasu vine din Tanacul Vasluiului, loc mirific, cu frumuseți naturale splendide și cu oameni plini de iubire față de elementele naturii cu care s-a înfrățit de-a lungul secolelor. Poeta vasluiană, pentru că poetă este, a fost purtată de valurile vieții în multe locuri din țară și străinătate, poate mai bogate, mai civilizate, dar a știut să rămână cu locurile natale în suflet, adesea un adevărat creuzet sentimental din universul nobil
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
ochii deschiși, nu a fost lăsat deoparte, nu a fost uitat, nu a cântat (vesel ori doinit) și nu a lăsat urme speciale în spiritualitatea sa, în sufletul său, așa cum ar spune acasă la Tanacu. Departe de satul său natal, poeta îl apropie și-l redescoperă, adesea stilizat, oferind și oferindu-și mărgăritare în versuri, tremurul conștiinței și sclipiri sentimentale. „Biet pierdut te regăsești/ Printre rândurile scrise,” .... „Și cerească liră ce vrăjită/ Cântă-n casa inimii iubită” .... „Izvorul sărutat de vale
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Pentru inima-mi pustie/Cântă, cântă-ne și nouă!” sunt versuri de simțire poetică în care soarta elementelor naturii se împletește cu soarta poetului și contribuie la cristalizarea unor relații ce par a asigura o continuitate între acum și totdeauna. Poeta realizează secvențial o mini-frescă a vieții de familie în timp, a locurilor și oamenilor cu care a venit în 88 contact, a efectelor produse la nivel intelectual, emoțiile și trăirile sale, acolo unde iubirea ocupă un loc privilegiat.
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
fiind singură la părinți. Sunt absolventă a Universității București, Facultatea de Limbi și Literaturi Slave, secția RusăFranceză(1977). În prezent sunt profesoară gradul I, la Școala cu cls.IVIII Nr.3 Mangalia. Sunt membră a Clubului Artelor "SOLTERIS", condus de poeta Emilia Dabu și este a doua mea familie unde se desfășoară activități cultural-artistice deosebit de interesante. Cărți publicate : „Leagăn de alge”, Editura „Metafora”, Constanța, 2007. „Clepsidra fermecată”, Editura „ExPonto”,Constanța, 2012. </biography> Iubirea mea Ploi de toamnă, nesfârșite ploi Plecați de-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
recomandare de intrare în USR ( 1990) Geo Bogza - poet - recomandare în 1990 Maria Banuș recomandare 1990 Gh. Grigurcu - scriitor - revista STEAUA nr.3/1990 Cornel Regman - critic - revista LUCEAFĂRUL /25 octombrie 1975 - Omnia fluunt Pentru Tania Saiciuc (decembrie 2012) O poetă a murit singură într-o casă goală Ca o coajă de nucă, Avea o voce șoptită, de izvor, Vorbea numai despre iubire, Despre iubirea pe care nu o avea, Pe care o pierduse în codrii noștri cei adânci, toate trec
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
secundele). Se poate remarca în creația Cătălinei, existența unui flagel al înstrăinării, ca o cută dureroasă a sufletului, ca o „maladie”, ce trebuie înlăturată, din primul moment al depistării sale. Fie că iubește, fie că se roagă în vers laic, poeta este hăruită cu acea capacitate a captării lectorului, căruia îi oferă idea unui labirint abstract, unde stă ascunsă replica mitologică a Cutiei Pandorei (Amalia Elena Constantinescu) În debutul său scriitoricesc, te atinge prin semne mute în zbuciumul neputinței spre nicăieri
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ne introdusese în primele două volume arătate anterior. Vera Crăciun și-a format deja un stil, un stil personal ce-și pune amprenta pe conținutul scrierilor sale, însă experiența în ale scrierii își spune cuvântul în sensul că reîntâlnirea cu poeta din acest nou volum ne dezvăluie o nouă ipostază. În poeziile sale nu pot să nu remarc forța de expresie a metaforelor, lirismul accentuat pe care-l conferă implicarea personală, trăirile neîngrădite, liber exprimate, așa cum a reușit să se manifeste
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
Timpul urcă pe-a lui treaptă,/ Toamna-și scutură veșmântul”; Plânge copacul de lângă fântână,/ Adâncul de ape se rupe și el...”; O, tu, toamnă, doamna mea,/ Spune-i vântului să stea,/ Oprește-i dezlănțuirea/ Și alungă-i rătăcirea!”. Este ca și când poeta, asemenea unei zâne cu bagheta sa fermecată, însuflețește tot ce atinge. Este acel ceva care mă îndreptățește să afirm că pastelul este cheia de boltă a liricii poetei. Vera Crăciun adulmecă, simte plurisenzorial și rezultatul acestor senzații se transpune în
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
vântului să stea,/ Oprește-i dezlănțuirea/ Și alungă-i rătăcirea!”. Este ca și când poeta, asemenea unei zâne cu bagheta sa fermecată, însuflețește tot ce atinge. Este acel ceva care mă îndreptățește să afirm că pastelul este cheia de boltă a liricii poetei. Vera Crăciun adulmecă, simte plurisenzorial și rezultatul acestor senzații se transpune în percepții și reprezentări transfigurate metaforic, aș cum vă puteți convinge lecturând poezii ca: „Zi toridă”, „Urări de primăvară”, „Început de toamnă”, „Zi de vară” și nu numai. De
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
percepții și reprezentări transfigurate metaforic, aș cum vă puteți convinge lecturând poezii ca: „Zi toridă”, „Urări de primăvară”, „Început de toamnă”, „Zi de vară” și nu numai. De asemenea, nu pot trece sub tăcere bucuria zâmbetului de copil pe care poeta îl simte din plin și căruia, din preaplinul sufletului său, îi oferă versuri de o gingășie aparte („Înger de iubire”, „Să fii...”). Sintetizând, putem observa că stările interioare sunt redate poetic prin comparații cu elementele și fenomenele naturale și că
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
peste noapte Cerneala cărnii tale va să scrie. Aplauze. Fata subțirică și tunsă scurt și ea versurile colegei din Târgu Jiu. Deci cei de la tribună sunt elevi de la alte școli, deduce Popescu și aplaudă tare, vrea să se facă remarcat. Poeta se așază, roșie ca un apus de soare printre palmieri, chiar pe scaunul de lângă cea cu părul negru și alura băiețoasă pe care Gelu nu o mai scapă din ochi. Recită apoi un băiat din Maramureș, o tipă durdulie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Tg. Jiu pe care am cunoscut-o cu ocazia unui cenaclu, dar, din păcate, nu i-am aflat și numele sau nu i l-am reținut dacă el a fost rostit de cineva pe scenă. CÎndva, ea va deveni o poetă cunoscută și, poate, În volumele ei veți Întîlni și aceste versuri (n.a.). * Acest capitol are, fără Îndoială, o legătură cu textul nostru „Istoria brutăriei nr. 4“ (apărută În volumul Aventuri Într-o curte interioară, Editura Cartea Românească, 1979, pp. 80-101
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]