7,041 matches
-
matale am găsit Încă un dosar de scrisori și natural că și scrisorile T.(empeanu). Aștept să treci, când va fi posibil, deoarece câteva exemplare le-aș lăsa pentru alt scop. Sărutări Jeniței 375. Cu toată prietenia, Virginia Stino 373 Profesoară de fizică și chimie. Soția lui A.G. Stino. În vârstă de 105 ani, trăiește la nepoți În Iași. 374 Dacă din manuscrisele lui Aurel G. Stino era mai greu să valorific, neavând relații la edituri, mi-am făcut datoria să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la sesiunea științifică organizată de muzeu). Eugen Dimitriu, Petru Froicu: Din scrisorile adresate lui A.G. Stino de Alf Lombard. „Limbă și literatură”, Societatea de științe Filologice din R.S.R., București, vol. IV, 1987, p. 500-507. 375 Soția mea, fostă elevă a profesoarei Virginia Stino la Liceul de fete „Principesa Elena” din Fălticeni. 847 3 (Fălticeni), 31.XII.(1980) Cu toată dragostea mă gândesc la dv. amândoi, dorind ca Anul 1981, să vă aducă numai bine și sănătate. Deosebite satisfacții În muncă. Virg
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin sec. XV - XVI-lea. Săptămâna trecută, am mai trimis la fratele soțului meu, la Suceava, Încă un pachețel cu piese care cred că vă vor fi de folos. Acolo se afla și un răvaș de la Radu Vulpe 379. 376 Profesoară, originară din Basarabia, vară a poetului Alexe Mateevici; soția scriitorului Constantin Sturzu din Rotopănești, jud. Suceava (Gazetar, cercetător În domeniul istoriei, cu susținute preocupări arheologice În jud. Bacău). 377 Ovidiu Papadima, critic și istoric literar, folclorist; născ. În 23 iunie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am Înțeles că Monografia la care trudiseră Virgil Tempeanu și Aurel George Stino, nu avea să apară niciodată, deoarece chiar... Mihai Gafița socotea planul Monografiei, cam vetust. Vroia ceva modern, adus la zi, ca metodă de realizare. 484 Maria Vârnav, profesoară de desen, cu studii la Belle Arte la München, a colaborat cu Virgil Tempeanu, făcând desene pentru Albumul istoric al Județului Fălticeni, apărut la Craiova, În Editura „Scrisul Românesc”. Textul explicativ și Prefața aparține profesorului, care În acea perioadă se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lucrărilor, Înainte de tipărire. Acum... În privința „șezătoarei” aveți dreptate, ca și În aceea a d-lui Havriș, care nu-mi mai scrie de mult. Pe prof. Geo Nichita 509 nu-l cunosc. Cine este? Ce rang poartă? Ce 506 Doina Cosma, profesoară de matematici, directoarea Liceului „Nicu Gane”. 507 Simțindu-se frustrat că nu i-a apărut numele alături de ceilalți autori ai Monografiei Liceului „N. Gane” cu prilejul Centenarului, mai ales că i s-a folosit o parte din material, ștefan S.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ajutoare. Îmi recunosc un singur merit; acela de a fi pus la contribuție toate valorile spirituale ale localității, fără deosebire. Ai mei Vă urează deplină Însănătoșire, ca și cel care Vă strânge mâna cu sinceră prietenie (...). V. 514 Maria Vârnav, profesoară pensionară și pictoriță, prietenă și colaboratoare a lui Virgil Tempeanu. 515 München, orașul În care și-a făcut specializarea pictorul fălticenean Dimitrie Hârlescu, născut pe str. Maior Ioan. 516 Elena Dascălu, muzeografă la Muzeul Fălticeni. 909 Tempeanu P.S. Aș vrea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe mâini bune și Dv. Îl conduceți ca specialist, că această muncă Vă place și Vă ușurați naveta. Dacă se cunoaște adresa vreuneia din fetele lui Buiuc, (Dorina) scrieți-mi să intervin. Mi-au fost (ambele) eleve, iar Dorina și profesoară de franceză la șc. Normală, numită prin intervenția mea. Da, dragă domnule Dimitriu, este nevoie de mai multă publicitate În jurul Muzeului pt. lit. știu că d-na Doina 535 Tănase de la „Zori Noi”, care mi-a luat un interviu, este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a cam Întristat. De ce? Ai Îndeplinit operă extrem de importantă pentru Fălticeni și acum vrei s-o părăsești?591 Nu se poate. Este nevoie de mata și trebuie s-o continui, mai ales că ai și un ajutor, pe d-na profesoară, despre care-mi scrii. Redu, deci, orele de muncă - schimbă-le cu ajutorul matale, faceți cu rândul zilele de lucru etc. Ai dreptul la aceasta, după ce ai pus la punct muzeul. Intrigile, calomniile, criticile neîntemeiate sunt inerente cuiburilor 590 Rudă cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ar face plăcere să ne mai vedem. Cu aleasă considerație, Despina Teodorescu-Broșteni P.S. Nu știu dacă ați luat legătura cu d-l profesor Uglea din Iași, care și dânsul lucra la o galerie 653 a absolvenților străluciți ai școlii 651 Profesoară pensionară În București, fiica Învățătorului și folcloristului Ion Teodorescu-Broșteni. 652 Casa există și azi. Ulterior a devenit proprietatea dr. Rădulescu, al cărui fiu, Gh. Rădulescu, a fost lector dr. la Universitatea din București. 653 Prof. Vasile Uglea din Iași a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
întind mâna celor care, poate, în taina inimii lor nu se știe niciodată simt ca și mine, dar n-au tăria să se manifeste. înainte de a intra în detalii, s-ar cere să mă prezint: mă numesc Doina Cornea, sunt profesoară de franceză, am domiciliul în Cluj. Activitatea didactică am început-o în 1952, după absolvirea Facultății de Litere din Cluj, ca profesoară de liceu, iar din 1958, după licență, am funcționat ca asistentă stagiară, apoi ca titulară la Catedra de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se manifeste. înainte de a intra în detalii, s-ar cere să mă prezint: mă numesc Doina Cornea, sunt profesoară de franceză, am domiciliul în Cluj. Activitatea didactică am început-o în 1952, după absolvirea Facultății de Litere din Cluj, ca profesoară de liceu, iar din 1958, după licență, am funcționat ca asistentă stagiară, apoi ca titulară la Catedra de franceză a Universității din Cluj, până la 15 septembrie 1983, dată la care mi s-a desfăcut contractul de muncă. Sunt convinsă că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
iarna asta, ajută-mă să nu o mai apuc pe următoarea. Și un alt banc, tot negru, ca tot ce e în România, dar care, se pare, are girul trist al autenticității, petrecându-se la o școală în clasa I: Profesoara întreabă: Copii, știți voi unde se produce electricitatea în țara noastră? Copiii tac, dar în fundul clasei Bulă ridică mâna: Ia spune tu, Bulă! Dar de unde știi tu, Bulă, așa ceva? Păi, tovarășa, aseară ni s-a întrerupt lumina și tata a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
revista studențească americană citează opiniile Irinei Livezeanu, istoric american de origine română care a publicat În SUA o carte despre „generația 27” și „anii ’30”. Doamna Livezeanu se Îndoiește de onestitatea Memoriilor lui Eliade. „Le consider lipsite de sinceritate”, spune profesoara americană. „Îmi amintesc gândind că dacă știi, de fapt, publicațiile pentru care scria, poți să-ți dai seama că scria pentru presa fascistă și antisemită; dacă le citeai Însă ca un american naiv, dacă nu le cunoșteai și el spunea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
luni, ziceți? Ei, lăsați!”... „Păi, cum? Cât să stau? Trebuie să mă Întorc și eu acasă.” „Mă rog, mă rog, nu-i treaba mea. Am zis și eu o vorbă, nu vă supărați. Poșta o las la vecină, la doamna profesoară. N-aveți grijă. Nu asta să vă fie grija. Vedeți-vă de treburi. Vreau să zic, vedeți bine cum stă treaba pe-acolo, gândiți-vă bine. Poșta, cu poșta se aranjează, n-are importanță. Nu asta să vă fie grija
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și fermentul berlinez”... Se discută aici, adesea, despre neagra perioadă nazistă, dar și despre ambiguitățile situației politice postbelice. Tac și ascult. „De la un anumit nivel uman, indivizii se Înțeleg instantaneu, să știți. Indiferent de limba, culoarea sau experiența lor”, spune profesoara de germană care lucrează cu oaspeții la DAAD. Prietena mea bibliografă intervine: „Să nu idealizezi. Dacă ar trebui să lucrezi, să trăiești viața zilnică, ai Întâlni repede și viclenia, și răutatea, și invidia”. Berlinul mă avantajează, probabil: nu sunt silit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Eu am fost la Berlin vara trecută, la Congresul hispaniștilor. Am rămas fascinată de oraș. Îți Închipui momentul În care am fost duși să vedem «Zidul»... Mă uitam «dincolo» și În sufletul meu se chinuiau toate amintirile”, Îmi scrie Domnița, profesoara de spaniolă din Los Angeles. „N-am mai trecut demult printr-o situație atât de complexă și neliniștitoare ca aceea În care ne aflăm În prezent cu toții (expeditori, destinatari și... restul, deopotrivă). Senzația de izolare, de singurătate trebuie Învinse pas
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cordial Însă, Într-un admirabil și amuzat armistițiu cu sine și cu lumea. * La o săptămână după afectuoasa Întâlnire, am avut prilejul, tot la Berlin, să discut despre Imre Kertész cu o amică newyorkeză, bursieră și ea la Wissenschaft College. Profesoara de filosofie de la Columbia University avusese aprinse controverse cu oaspetele maghiar: „Cum poți, după tot ce ai trăit, să susții că iubirea este caracteristica esențială a existenței? Pare o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
construite de noi Înșine, care ne separă de străin. Un Îndemn reluat spre cunoașterea celuilalt, premisă a cunoașterii de sine. * Nu puține nostalgii și Întrebări mi-a stârnit și prelegerea sa În fața celor două clase reunite, a mea și a profesoarei de germană Susan Bernofski, o reputată traducătoare. Rămăsesem visător, auzindu-l pe oaspetele nostru menționând numărul limbilor În care au fost traduse cărțile sale, dar mai ales vorbind despre relația de prietenie și complicitate stabilită cu traducătorii. Mulți petrecuseră o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ore. Adică, după miezul nopții. Asta Însemna reprogramarea limuzinei și a celor care urmau să-i aștepte. Am răsuflat ușurat când, după unu noaptea, administratoarea casei de oaspeți de la Bard mi-a anunțat sosirea năzdrăvanilor, iar colega mea, Nina Canizzaro, profesoara de italiană, aflată și ea acolo, confirma că totul este OK. Seara următoare am ajuns și eu la colegiu, pentru cina de bun venit, programată În Rhinebeck, orășelul din apropiere, la excelentul restaurant Beckman Arms, „hanul cel mai vechi din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Zoe Grand. Numitul se face vinovat de următoarele fapte: 1) Având sub comandă 150 evrei, i-a bătut și maltratat în așa hal că a produs spaimă și indignare în populația civilă din împrejurimi. 2) A avut atitudine necuviincioasă față de profesoarele Școalei No. 27 băeți. 3) A dat un spectacol îngrozitor bătând pe evrei astfel încât copiii din clase s’au speriat chiar cu ferestrele închise, auzind loviturile date. Din declarația de la fila No. 3 a D-nei Directoare Angelescu Stanca și declarația
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plăcea - așa e felul meu, să spun ce gândesc - dar ea îmi răspundea sec: „A, da?“. Nu credea, probabil, că vorbeam serios. Bineînțeles că m-am culcat și cu grase insipide la viața mea. Și cu femei musculoase. Una era profesoară de orgă electronică, alta, creatoare de modă. Fiecare cu metehnele ei. Cu cât te culci cu mai multe femei, cu atât pătrunzi în mai multe domenii. Există o tendință de globalizare culturală, dar apetitul sexual nu scade. Atinge punctul culminant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
angajat la bibliotecă? — Pentru că mi-au plăcut întotdeauna bibliotecile. E liniște, sunt multe cărți, poți acumula o serie de cunoștințe. Niciodată nu mi-am dorit să lucrez la o bancă sau la o firmă de comerț. Și nici meseria de profesoară nu mi-ar fi plăcut. Am privit dâra de fum care se înălța spre tavan. — Vrei să știi câte ceva despre mine? Unde m-am născut, ce fel de elevă am fost, ce facultate am urmat, când mi-am pierdut virginitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
FOARȚĂ, Șerban (8.VII.1942, Turnu Severin), poet, eseist și traducător. Este fiul Yvonnei Foarță (n. Bürger), profesoară, și al lui Nicolae Foarță, medic. Urmează, la Turnu Severin, clasele primare și Liceul „Traian” (1949-1960). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965). Și-a luat doctoratul în filologie în 1976. În 1990 devine profesor la Facultatea
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
, Florin (18.IV.1943, București), prozator. Este fiul Mariei (n. Lehrman), profesoară, și al lui Iosif Gabrea, profesor de psihologie și pedagogie la Universitatea din București. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” (1959-1961) și a Facultății de Arhitectură din București (1961-1967), lucrează ca scenograf la Televiziunea Română (1972-1975) și la Teatrul de Proză din
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
o confesiune, Walkie-Talkie, cu subtitlul Marcher vers Dieu, parler à Dieu. În 1987, îl părăsește soția. D. scrie un roman despre tinerețea sa îndepărtată, La Femme au miroir (1988), apoi La Moisson (1989), carte dedicată Françoisei Mohr, alsaciană din Metz, profesoară de filosofie la un colegiu catolic. O cunoscuse cu un an înainte; se stabilește la Metz. Lucrează mult, își găsește un oarecare echilibru. În 1990, publică volumul de povestiri Les Amours singulières, cu tema metempsihozei. Reia legăturile cu viața literară
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]