8,125 matches
-
până și spațiul cel mai intim al oamenilor, gândurile acestora: "Lăsați-i să doarmă legați de coșmare,/ Cântând ca din strune din propriile funii". Mesaj subversiv există și în Țara părinților, unde " Se ajunge, întotdeauna, târziu,/ Numai când totu-i pustiu,/ Și doar în lumina de lună/ Se mai strâng împreună,/ Sub tăiații castani,/Umbre de tați condamnați/ Și mame de treizeci de ani/ Pieptănând/ Fete cu plete/ Până-n pământ."// (Țara părinților), făcându-se aluzie la persistența ideologiei răufăcătoare, asupra mai
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Paris, din martie 1886 pînă în februarie 1888. "Trebuie să accentuez și mai mult culoarea", scrie cîteva luni mai tîrziu, în iunie 1888, din Saintes-Maries unde își continuă căutările: "Într-o noapte m-am plimbat pe malul mării, pe plaja pustie. Nu era vesel dar nici prea trist, era frumos. Cerul, de un albastru închis, era pătat de nori, unii de un albastru și mai închis decît albastrul fundamental de cobalt intens, alții de un albastru mai deschis, precum albeața albăstruie
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mai întristătoare, de vreme ce locul pădurilor arse, obicinuit, nu mai este favorisitori creșterii copacilor și nu se mai poate face pădure pe dânsul. Lângă Neagra și Negrișoara, în cuprinsul Dornei, am aflat șiruri de munți, în depărtare de câteva mile (ceasuri) pustie<tă>ți prin asemine ardere a pădurilor. Poalele munților sînt acum goale, au numai o slabă pășune sau, cel mult, cresc pe dânsele mesteceni slabi, când mai nainte avea<u> îndesite păduri de brazi mai bine de 100 ani. Pricina
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dar mai ales cu Reforma, care garantează o valorizare religioasă a muncii, a inițiativei și a responsabilității, economicul apare în prim-planul preocupărilor umane. El nu reprezintă cum s-a considerat o slăvire și o slujire a valorilor pămîntești în pustia lumii, ci realizarea unui echilibru între spirit și materie, o manifestare a "nostalgiei spiritului după perplexitate" (Matei Călinescu). După căderea în materie, efortul omului de redobîndire a Cerului său, nu poate însă neglija cele pămîntești sau "sistemul obiectelor" (Baudrillard), care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ciuperci c-otravă, Însă nurlii; izvoare-mi duc pe tavă Dulci genealogii ce-n începuturi Raiul îl au, cu șerpișori și-arhangheli, Și-un pom stufos cu mere cît încape, Bostănării, răzoare de sparanghel, Legume somnoroase dînd din pleoape, Mărar pustiu pînă-l atingi cu sînii, Fîntînă grea de rouă cînd te-apleci Cu genele să-i mîngîi ape reci, Către amurg, la spartul săptămînii. Căci ne-mpletim iubirea printre steve, Priviți de-un Dumnezeu fărădelege Ce spaima,-n bunătatea-i, ne
Obîrșiile mele-s într-un flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8531_a_9856]
-
ca Verbul să se irosească în atât de clara viziune a genunii și nicio adiere nu se-nfiripa doar vocea pierdută a călătorului care-și striga numele pentru a nu se înstrăina complet și să nu fie surprins de omnitudinea pustie copleșit de-o stranie vacuitate precum focul interior e privegheat de himera pustiului de gând cum ard pocnind cuvintele rostind în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt închipuind o lume. Întruparea sensului Deturnare a sensului zgribulit în restriștea
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
copacii contorsionați și la malurile stâncoase din aceste locuri. Dintr-o curte, un câine gras s-a repezit înspre mine, a lătrat furios, apoi s-a oprit în spatele gardului și a început să privească cum mă îndepărtez gânditor pe drumul pustiu. Tu pulsezi în sângele meu, în timp ce rătăcesc pe aceste dealuri pline de tufe de papură, printre care pasc în liniște oi și miei, pe lângă gardurile din lespezi și plante spinoase. Tu ai un fel al tău de a te infiltra
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8673_a_9998]
-
sunt deopotrivă și cel care cade, dar și spațiul în care are loc căderea. Visez niște furnici care au desfăcut în fărâme infinitezimale cetatea ierusalimului și vin s-o reclădească în creierul meu. Visez elefanți care cară pe un câmp pustiu cadavrul unui vis enorm. Visez un cuvânt care se prăbușete din slăvi și ne face praf și pulbere pe mine și universul meu imediat. Visez o scară lichidă. Visez niște îngeri care se ivesc aici luminoși și în câteva ceasuri
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
nu voi mai fi ? Eu răspundeam de fiecare dată fără ezitare : Mă voi Întoarce aici, la Amărăști, Mițo, sigur mă voi Întoarce. Ea mă privea dând din cap cu neîncredere: Nu te mai Întorci tu aicea, Săndele mamă. Va rămâne pustiu și se va fura totul, vei vedea. În privința furatului, a avut dreptate. Au dispărut roțile de tun din primul război mondial pentru care bunicul meu era gata să ajungă la pușcărie (ce frumusețe de roți, nu le voi uita niciodată
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
anormalului, a nebuniei sau a bolii și a anomaliilor sexuale, la reprimarea retoricii de cauționare a acestora, consecința fiind un homo europaeus cuminte și binecrescut, obsedat de armonie și de laturile solare ale ființei, dincolo de care se întinde un ținut pustiu și terifiant, locuit de animale vorace și de monștri (unul dintre aceștia fiind omul însuși, în starea sa frustă și de nefinisare), care trebuie înfrânt, supus prin raționalizare, disciplinat prin rigoare, prin programe educative precise și prin dialectică. Prima consecință
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se auzeau decât tălăngile, din ce în ce mai îndepărtate, ale turmelor de deasupra". Dănilă, însoțit de ceilalți ciobani înarmați, cu Măriuca alături de el, în șa, este frământat de întrebări, în anticiparea unei confruntări iminente cu inamicii. Realitatea însă este alta: "Dar calea cobora pustie și din adâncuri nu se auzea nici un zgomot". Ajuns în grabă în poiană, micul grup este îndrumat de copilă spre locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dacă luăm în calcul și prezentarea cadrului de un gotic răsăritean în mai vechea nuvelă O făclie de Paște, preludiul caragialian al unui eveniment terifiant, pregătit cu migala unui maestru al suspansului. Totuși, deși suntem avertizați că "drumul parcă era pustiu", mai ales fiindcă "a-nceput ninsoare mărunțică și deasă, și s-a pornit crivățul s-o vârtejească", doi călători misterioși bat în poarta hanului. Sosirea lor are, din nou, valența unui topos premonitoriu la Caragiale (corespondentul vorbărețului cuplu de studenți
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară, o femeie-nimfă-sirenă se află la marginea mării. Este vorba de o ființă mitologică ieșită în singurătatea deplină a unui loc pustiu, desfășurându-și grația departe de ochiul profan. Simbolist în această pânză este un anumit aer melancolic, o deschidere spre visare pe care-l degajă peisajul natural. Frumusețea sa se răsfrânge în apariția solitară a sirenei și a momentului magic, privilegiat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umanității în fața enigmei pe care o reprezintă sfinxul. Foarte posibil ca imaginea emblematică pentru acest profil reflexiv, cu un fel de tragism condensat, să-l constituie Eminescu și felul în care acesta utilizează tema geniului în poezii precum "Luceafărul", "Geniu pustiu", "Odă în metru antic" etc. Tânărul sfinx pare adâncit într-o contemplatio morosa, privirea sa nu este una frontală, ci are un mic unghi de înclinație care o scoate din sfera contingentului, focalizându-se asupra a ceva ce iese din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
genius loci midineta cu surâs provocator. Li se succed scenele de subsol ale tavernelor, în care spectrul crimei se însoțește cu cel al intoxicației etilice și al degenerării, și atmosfera autumnală, pluvială, nevrotică din Frunze moarte, înfățișând o Grădină Luxemburg pustie. Lucrezzia Karnabatt se oprește asupra unui tablou fantastic al unor zâne dansând în horă într-un peisaj luminos, campestru, ca apoi atenția scriitoarei să se deplaseze de la lilialele zâne, de la feeria diafană la imaginea femeii fatale, Salomeea, într-un tablou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intre În călușerie sunt chemați În ziua de Ispas (Înălțare la casa lui. Acolo Începe prima parte a ritualului de inițiere prin participarea tuturor membrilor și a celor care doresc să intre În asociație. Inițierea propriu-zisă are loc În zone pustii la Încrucișare de căi, când ucenicului Îi este oferit costumul. Tânărul este inițiat În tainele societății după jurământul de discreție. Apoi sunt toți stropiți cu apă neîncepută, adunată de la nouă izvoare. Urmează apoi un fel de invocare către „Irodeasa” să
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
soldați. (...) A doua zi, când plecau cei găzduiți, lăsau puzderie de păduchi, care cu timpul au adus tifosul exantematic, din care cauză au murit din fiecare casă câte unul sau doi din familie, rămânând mulți copii orfani sau unele case pustii. Treceau prin satul nostru divizie după divizie, unde răniții erau vindecați, iar soldații instruiți de ofițerii francezi și apoi trimiși pe front. (...) În acest timp, rămânea mult pământ neînsămânțat, de aceea s-a pus armată ca să are și să ajute
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din oraș erau părăsite, nici un funcționar la post; Prefectura, Primăria cu Serviciul Technic și Salubritatea, Administrația Financiară, Poșta - avariată de lupte , telefonul, telegraful, Tribunalul, Judecătoriile, Camera Agricolă, Camera de Industrie și Comerț, școlile primare și secundare, Banca Națională, Spitalul, absolut pustii, nicăieri nimeni să poată da vreo informație. La Poștă, Telefon, Telegraf - cablurile rupte, nici o centrală și nici un aparat telegrafic sau telefonic. În toate instituțiile nici un registru și nici un ban în casă. Primăria, în special, lipsită de orice mijloace de locomoție
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Bârladului care au avut curajul de a rămâne în oraș, ne spune tot Bontaș: „...lumea înspăimântată stătea ascunsă ca în gaură de șarpe (subl.ns.). Nimeni nu se vedea pe străzi. Putem spune că Orașul avea aspectul unui oraș complectamente pustiu de lumea civilă”. Din această frază am tras concluzia că morții de pe străzi evocați de Bontaș, nu erau civili. Trăgând o linie, noul primar al urbei a scris: „...iată în linii modeste tabloul întrucâtva exact (subl.ns.) al orașului la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Poarta Brandenburg, clădirea Reichstag-ului se înălța ca un spectru de piatră, sfredelit și devastat, al de-mocrației asasinate. Era o vreme blîndă de tot, cerul era albastru, nu se zărea nici țipenie de om, piețele și bulevardele erau triste și pustii. Mă aflam în apropierea a ceea ce rămăsese din ambasada Franței, cu liniile sale clasice, care privea către cele o mie de ferestre oarbe ale hotelului Adlon, distrus de flăcări. Ceva mai încolo, ruinele ambasadelor și reședințelor particulare aveau un aer
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îmi pusese la dispoziție o rablă de mașină și un șofer neamț tînăr. Străbăteam Berlinul pe jos, dar mă foloseam de mașină pentru a traversa, ziua, orașul de la est la vest și pentru a hoinări la întîmplare, noaptea, prin orașul pustiu. Era același oraș al ruinelor și văduvit de căi de comunicație. Însă femeile din serviciile militare occidentale îmi vorbeau, ca și tînărul meu șofer, de teama pe care le-o stîrneau rușii. Uniformele occidentale nu se aventurau pînă în partea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de Israel, în 1956, s-au lansat în dezastruoase aventuri militare. Industria mare, din porturile din jurul Golfului Persic sau de la canalul Suez, inițiată de la începutul secolului al XX-lea, continuă să se dezvolte, alătuir de ea ridicându-se, în plin pustiu, orașe hipermoderne, cu turnuri de dimensiuni inumane, care nu mai au nimic comun cu imaginea tradițională a triburilor de crescători de animale. Nu este mai puțin adevărat că pozițiile nodale șisiturile strategice, au fost optim valorificate de mult timp de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
avut dimensiuni extrem de reduse. Ilustrativ este următorul detaliu: până în anul 1821 terenul din partea dreaptă a Bistriței, de la podul spre Șerbănești și până în dreptul vechiului cimitir evreiesc, a fost nelocuit. În mijlocul acestei suprafețe, descrisă de Costache Radu ca fiind „un câmp pustiu”, se aflau biserica Precista și ruinele fostei curți domnești, martori tăcuți ai legăturii cu trecutul. Planul realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel descrie un nucleu urban format „din circa 70-80 de case, ce ocupau partea centrală a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
general, de locurile cu vad bun. În consecință, aceștia au ocupat masiv zona de Est și NordEst a Bacăului, precum și o bună parte din zona centrală a acestuia. Prefacerile ce au avut loc în acest spațiu, dominat, cândva, de „câmpiile pustii”, sunt inimaginabile. La începutul secolului al XXlea tot malul drept al Bistriței este înțesat de fabrici moderne, mori sistematice, depozite de cherestea, în marea lor majoritate evreiești. Mai mult decât atât, nucleul comercial al orașului - strada Mare - devine o veritabilă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
avea bunul, cetățenescul gând să-și dea foc caselor, că altfel nu văd cum am putea scăpa de mizeria aceea, ca să devenim un oraș nou, un oraș modern, civilizat”. II. E. Rețeaua stradală. Transporturile „Ce melancolie infinită stârnesc drumurile românești, (...) pustii și desfundate, catifelate de praful gros din care emană, în timpul căldurilor de cuptor, o nedefinită și tulburătoare aromă de valeriană și vanilie, (...) drumuri de o monotonie sfâșietoare, evocând timpuri preistorice prin pitorescul lor primitivism”. Gândurile de mai sus, prinse în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]