7,598 matches
-
serie de cercetători în domeniu provin din rândul diplomaților și oamenilor politici israelieni, precum Itamar Rabinovich, care a îndeplinit succesiv funcțiile de negociator șef cu partea siriană, ambasador al Israelului la Washington, director al Centrului de studii “Moshe Dayan” și rector al Universității din Tel Aviv. Grație bogatei experiențe politico diplomatice, autorul a analizat în manieră proiectiv-anticipativă relațiile interarabe și a evidențiat rolul factorului etnic și confesional, în lucrările “The Politics of Fragmentation and Anticipation: Inter-Arab Relations in the early 1980s
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
prietenul și colaboratorul nostru, studentul Vasile Parascan” referindu-se în continuare și la alte monstruozități. „Un atentat mișelesc la Iași”, consemna Foaia la 7 martie 1937: „La 1 martie, seara, trei studenți au săvârșit un sălbatec și mișelesc atentat împotriva rectorului Universității din Iași, bunul român și marele cărturar Traian Bratu. În drumul de la Universitate spre casă, spunea ziarul, acesta a fost atacat în stradă de cei trei studenți, care au încercat să-l ucidă cu cuțitul. Victima are răni adânci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se sesizeze din oficiu asupra fraudelor săvârșite de domnii Teodor Tovarnițchi, dr. Valerian Șesan et consortes „ și să nu întârzie cu „trimiterea la pușcărie a dlor Tovarnițchi cumnatul actualului ministru Iancu Nistor și dr. Valerian Șesan, consilier eparhal și fost rector al Universității din Cernăuți.” Același ziar, în același număr, se întreba ”dacă e compatibilă cu situația de rector și calitatea de escroc consacrat, după cum e părintele dr. Valerian Șesan.” Cum Valerian Șesan fusese deja reales rector al Universității Cernăuțene, ziarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu întârzie cu „trimiterea la pușcărie a dlor Tovarnițchi cumnatul actualului ministru Iancu Nistor și dr. Valerian Șesan, consilier eparhal și fost rector al Universității din Cernăuți.” Același ziar, în același număr, se întreba ”dacă e compatibilă cu situația de rector și calitatea de escroc consacrat, după cum e părintele dr. Valerian Șesan.” Cum Valerian Șesan fusese deja reales rector al Universității Cernăuțene, ziarul se întreba doar retoric: „Oare ceși va gândi studențimea cetind cele din Dreptatea despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
consilier eparhal și fost rector al Universității din Cernăuți.” Același ziar, în același număr, se întreba ”dacă e compatibilă cu situația de rector și calitatea de escroc consacrat, după cum e părintele dr. Valerian Șesan.” Cum Valerian Șesan fusese deja reales rector al Universității Cernăuțene, ziarul se întreba doar retoric: „Oare ceși va gândi studențimea cetind cele din Dreptatea despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului Foaea Poporului, când ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu situația de rector și calitatea de escroc consacrat, după cum e părintele dr. Valerian Șesan.” Cum Valerian Șesan fusese deja reales rector al Universității Cernăuțene, ziarul se întreba doar retoric: „Oare ceși va gândi studențimea cetind cele din Dreptatea despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului Foaea Poporului, când ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna de la frații noștri de peste munți”: „Azi a apărut nr.8 al bunei noastre foi poporale - Foaea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prof. dr. N. Grămadă, directorul muzeului”... „Dar eu, bietul de mine?” Nănășica * Anuarul Universității „Regele Carol II din Cernăuți Anuarul Universității „Regele Carol II din Cernăuți ... Spre a da o impresie cât mai evidentă despre activitatea Universității, al cărei mare rector este dl ministru Ion I. Nistor, a editat un Anuar pe anii de studiu 1933-1936 prezentând, așadar, munca universitară a trei ani dintre cei mai bogați în evenimente mari și din cei mai binecuvânați cu rod științific și gospodăresc. Anuarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
câte constiuie un profil demn de numele de care s-a învrednicit Universitatea Carolină. ... Editorial, Anuarul al cărui vast material a fost conștiincios coordonat de dl. dr. Ilie Corfus, asistent pe lângă catedra de Istoria Românilor, dl. ministru Ion I. Nistor, rectorul Universității „Regele Carol al II-lea” a dat publicității o carte menită să câștige larg inimile și sufletele noastre, ale tuturor prin dovezile concrete ale realizărilor d-sale și ale tuturor vrednicilor dsale colaboratori. (T. Cordun, din Junimea literară nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
seamă complexă asupra evenimentului. Inaugurarea solemnă a anului de studii 1922/1923, la 24 octombrie 1922, se făcea cu un alt volum la aceeași editură, care cuprindea „Dare de seamă asupra anului de studii 1921/1922 și Discursul inaugural al rectorului dr. Eugen Botezat, profesor la Facultatea de filozofie. Volume asemănătoare au fost tipărite în anii de studii 19231924, 1924-1925 (când a apărut și primul anuar al universității, la care și-au adus contribuția personalități cunoscute în lumea științei, cum ar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărut și primul anuar al universității, la care și-au adus contribuția personalități cunoscute în lumea științei, cum ar fi: Ion I.Nistor, Maximilian Hacmann, Eugen Botezat, Valerian Șesan, Romulus Cândea, George Drăgănescu, Nicolae Cotos, Constantin Isopescu - Grecul, foști și rectori ai universității în diferite perioade). Anuarul general al Municipiului Cernăuți 1936, alcătuit de Domițian Prodan, Cernăuți, Institutul de Arte Grafice și editură „Glasul Bucovinei”, str. I. Flondor nr.33. Lucrarea servea unei populații de 140.000 locuitori ai așezării, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Cluj, Cernăuți, Galați și Constanța, cu activitate multiplă: conferințe, expoziții, concerte, spectacole de teatru, publicații, servicii de informare reciprocă, difuzarea operelor literare și cunoașterea creatorilor de operă. La Cernăuți filiala constituită avea ca președinte pe profesorul dr. I. Nistor, rectorul Universității Caroline. Exista și „Asociația Tinerilor Amici ai Angliei”, în cadrul căreia a luat ființă revista „Britanica”, meritul înființării Asociației, a cărei președinte era prof. de engleză Gh. Petrescu - Prim, aparține lui Pavel Dăscălescu, un entuziast amic al Angliei. În „Cuvânt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
personalitate în viața politică și culturală a timpului. Ion N. Nistor era profesor universitar, cu doctorat în filozofie la Universitățile din Viena, München și Leipzig. Profesor universitar la Viena în 1913, dar și la Universitatea din Cernăuți între anii 19131933, rector al Universității din Cernăuți între 19201921, dar și a Universității din București între 19331936; membru al Academiei Române și Doctor Honoris causa al Academiei cehe din Praga. Ministru al Bucovinei în anii 1919-1921, 19221926, ministru al lucrărilor publice în 1927-1928, ministru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
6 luni închisoare. În urma perchezițiilor la diferite sedii și locuințe, de unde au confiscat mai multe materiale, autoritățile au deschis un nou proces, în care Codreanu a fost condamnat la 10 ani muncă silnică (27 mai 1938). La 28 noiembrie 1938, rectorul Universității din Cluj, Florian Ștefănescu-Goangă, a fost ținta unui atentat legionar, în care și-a pierdut viața agentul de pază care îl însoțea. Aflându-se încă sub impresia recentelor vizite în străinătate, mai ales în cel de-al III-lea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atrage atenția asupra stării negative existente în armată, care are toate șansele să ajungă „anarhizată” și cerând să fie numiți oameni „de caracter și de autoritate” la conducerea țării. De asemenea, cel supravegheat s-a arătat „indignat” de atentatul asupra rectorului Ștefănescu-Goangă, însă asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu a apreciat-o drept „cea mai mare monstruozitate” petrecută în România. La finalul anului 1938, Grupa I-a din Corpul Detectivilor a analizat intențiile Frontului Național Român, formațiune înființată de Lucia Alioth-Caragea, fostă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fidelilor săi să nu execute nici un act de violență, întrucât autoritățile așteaptă un pretext pentru a-i suprima pe cei aflați în arest. Așa cum a prevăzut acesta, suveranul român, marcat de discuția cu Adolf Hitler și profitând de atentatul asupra rectorului Florian Ștefănescu-Goangă, a dispus execuția liderului legionar. Acesta se afla în închisoarea Râmnicu-Sărat, împreună cu asasinii lui I. G. Duca („nicadorii”) și Mihai Stelescu („decemvirii”). Pentru punerea planului în aplicare au fost selectați 14 subofițeri jandarmi, conduși de maiorul Iosif Dinulescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de cea contra partidelor „opoziționiste” și monitorizarea procesului „de absorbire al elementelor de extrema dreaptă”. În privința atitudinii față de mișcarea legionară trebuie menționat faptul că aceasta a fost nuanțată, în funcție de interesele politice. Astfel, în aprilie 1945, istoricul Petre P. Panaitescu, fost rector al Universității din București în timpul statului național-legionar, a elaborat un document intitulat Sugestii pentru o apropiere între partidul comunist și membrii fostei mișcări legionare, în care arăta punctele comune din programele celor două mișcări, aprecia că „este o necesitate națională
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
asupra manierei de organizare a instituției create în 1834, fondatorii au gândit să pună Universitatea Liberă sub coordonarea unui Consiliu de Administrație, constituit inițial din 10 membri, cu precădere notabili; ulterior, au fost incluși în acest organism și reprezentanții profesorilor, Rectorul, președinții de facultăți etc.28. Consiliul de Administrație se găsea sub autoritatea unui președinte (cei dintâi care au ocupat această funcție au fost omul politic Henri de Brouckère pentru o scurtă perioadă în 1834, iar apoi Primarul orașului Bruxelles, Nicolas
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
politicii generale a universității, gestiunii finanțelor acesteia, relației cu puterile publice, disciplinei studiilor, dar nu și sarcini de natură pedagogica ori științifică. De aceea, Consiliul de Administrație din 1841 decidea că pentru atribuțiile științifice și pedagogice să fie numit un Rector (în persoana lui Pierre-François van Meenen, ce a deținut funcția până în 1849), iar de gestiunea materială a Universității Libere din Bruxelles să se ocupe un Administrator 31. Din 1861, Rectorul era ales anual de corpul profesoral; mai apoi mandatul a
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
că pentru atribuțiile științifice și pedagogice să fie numit un Rector (în persoana lui Pierre-François van Meenen, ce a deținut funcția până în 1849), iar de gestiunea materială a Universității Libere din Bruxelles să se ocupe un Administrator 31. Din 1861, Rectorul era ales anual de corpul profesoral; mai apoi mandatul a suferit o serie schimbări din perspectiva duratei, astfel că o persoană care obținea funcția putea inițial să fie reales o singură dată, apoi din 1910 de două ori etc.32
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
anual de corpul profesoral; mai apoi mandatul a suferit o serie schimbări din perspectiva duratei, astfel că o persoană care obținea funcția putea inițial să fie reales o singură dată, apoi din 1910 de două ori etc.32 În 1891 Rectorul devenea, odată cu înființarea Consiliului Academic, președinte al acestui organism, fiind asistat de doi dintre predecesorii săi, care ieșiseră cel mai de curand din funcție. Consiliul Academic va fi dobândit ulterior un statut și mai clar de reprezentanta a corpului profesoral
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dintre predecesorii săi, care ieșiseră cel mai de curand din funcție. Consiliul Academic va fi dobândit ulterior un statut și mai clar de reprezentanta a corpului profesoral la nivelul conducerii Universității Libere, ocupându-se strict de chestiunile didactice și științifice; Rectorul, Administratorul, Președintele și Vicepreședintele Consiliului de Administrație au constituit, incepand cu 1907, un Birou Permanent, care avea sarcina gestiunii globale a instituției 33. Să mai spunem că din momentul constituirii acelui Birou Permanent și până pe la mijlocul anilor 1930 au ocupat
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și Vicepreședintele Consiliului de Administrație au constituit, incepand cu 1907, un Birou Permanent, care avea sarcina gestiunii globale a instituției 33. Să mai spunem că din momentul constituirii acelui Birou Permanent și până pe la mijlocul anilor 1930 au ocupat funcția de Rector al Universității Libere din Bruxelles A. Lameere (1906-1908), P. Errera (1908-1911), J. Demoor (1911-1914), L. Leclere (1914-1920), Ch. de Keyser (1920- 1923), A. Brachet (1923-1926), M. Ansiaux (1926-1929), G. Smets (1929-1932), E. Bogaert (1932-1935)34. Aceștia s-au găsit alături de
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
al unei libertăți academice și administrative totale, acesta șarja în "L'Étoile Belge" din 25 februarie 1899 spunând că Universitatea Nouă "nu avea nici reglementări, nici vreun sistem anume de vot în cadrul corpului profesoral și nu ar fi avut nici Rector (care, adăugăm noi, la acea vreme era Guillaume de Greef), daca semnătura lui nu ar fi fost obligatorie, în conformitate cu prevederile legale, pe diplomele emise"94. În primul său an de existență Universitatea Nouă a funcționat cu două facultăți (Filosofie și
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
hotărârii autorităților de la Sofia de a nu mai recunoaște diplomele emise de această instituție de învățământ superior. A fost nevoie de o amplă campanie de protest susținută de studenții direct implicați de la Universitatea Nouă (inclusiv absolvenții din anii trecuți), de Rectorul Guillaume de Greef, de presa bulgară, de alte oficialități belgiene etc., pentru că guvernul de la Sofia să-și schimbe decizia. Numărul studenților străini a fost semnificativ la Universitatea Liberă, dar era mai redus decât la Liège, bunăoară 116. Într-o statistică
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în cele din urmă să se înmatriculeze, urmând "cu sârguința cursurile primului an al secțiunii de ingineri mecanici în cursul" primei părți a anului academic 1898-1899"7. Un an mai tarziu, Vasile Butză primea un alt certificat de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că a frecventat regulat cursurile și exercițiile practice, obținând la examenele celui de-al III-lea an al secției de ingineri mecanici, în anul academic 1899-1900, următoarele medii: mecanică aplicată 16; fizică
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]