6,870 matches
-
în alb pentru destinul schimbat, o valoare oarecare, recompensă și mijloc de supraviețuire totodată. Instituția parenajului, care devine socială la noi odată cu multiplicarea numărului de locuitori în mediile urbane, are până astăzi o valoare simbolică în cuplul obișnuit, dar, repet, reflexul social e recent, că nu vorbim decât despre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 200-250 de ani. Cât despre iubire, dă-mi voie să cred că, de fapt, cărțile noastre descriu minoritatea cazurilor patologiei de cuplu, cum spuneai, și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
care să nu determine luări dure de poziție în statele așa-numite contributoare (șase state care participă substanțial la veniturile din UE) și, nu în ultimul rând, să nu transforme statele nou primite în state asistate, să nu genereze un reflex de asistență, o așteptare financiară continuă. Rodica Palade: Tensiunile pentru adoptarea bugetului au venit dinspre Londra. Mihai-Răzvan Ungureanu: Exact. Marea Britanie are acel rabat, care a reprezentat o sumă suplimentară pe care a primit-o Marea Britanie în anii ’80, când premier
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
securitate în bazinul pontic. Bazinul pontic este minat de insecuritate. Marea Neagră, din păcate, n-are destinul Mării Mediterane, acesta e marele ei defect. Marea Mediterană e traversată de toate tipurile de cooperare posibile, multilaterale, directe, bilaterale, e o mare în care reflexele de cooperare s-au dezvoltat în sute de ani și numai evanescența statelor face ca ele să dispară pe moment. Reapar apoi în forme cu totul interesante - cazul Libanului sau al Egiptului, sau al Libiei. Marea Neagră n-a avut niciodată
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de obiecte de larg consum produse în România și o mai bună ipoteză de lucru, de succes economic a investiției românești în materie energetică, mai ales. Sunt piețe comparabile cu piața românească și, într-o foarte mare măsură, piețe cu reflexe similare în materie de tratament al comerțului liber. Încercăm totodată - și de data aceasta vorbesc pentru Ministerul Afacerilor Externe - să mărim rețeaua de consulate generale în partea europeană a Rusiei - vom avea un consulat general la Rostov-pe-Don, sper, foarte curând
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
provin din rândul oamenilor politici. Este un lucru știut. Ce ne lipsește nouă este altceva, un procentaj al prezenței lor, al prezenței oamenilor politici în rândul ambasadorilor. Noi nu avem încă o obligație legală în acest sens. A fost un reflex al tuturor guvernărilor. Nu a existat guvernare care să nu fi folosit demnitatea ambasadorială ca recompensă pentru un serviciu politic, de orice natură ar fi el. Problema începe altundeva, nu de la ambasadori, pentru că ambasadorii nu sunt niciodată singuri în pozițiile
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
atacat structurile din interior, care nu sunt întotdeauna cele mai noi, revoluționare, transparente. Diplomația peste tot tinde să se rupă de restul lumii. Mihai-Răzvan Ungureanu: Poate că exagerez eu, dar am senzația că înainte de 1989 cam acesta a fost și reflexul nostru de apărare la nivelul comunităților din care făceam parte: că exista o castă de colegi de catedră, exista o castă a medicilor, o castă a avocaților care își plasau procesele între ei și așa mai departe. E un reflex
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
reflexul nostru de apărare la nivelul comunităților din care făceam parte: că exista o castă de colegi de catedră, exista o castă a medicilor, o castă a avocaților care își plasau procesele între ei și așa mai departe. E un reflex pe care, în anumiți termeni antropologici, îl poți judeca drept natural. Evident că în Ministerul de Externe există genealogii, există nenumărate tangențe discrete... Rodica Culcer: Să nu amestecăm avocații și medicii cu ministerul care ține de niște relații de putere
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pe jos, totuna e. Dacă e nevoie să-și pună lângă legitimația de diplomat și-un carnet de partid, dați-mi voie să mă îndoiesc că asta este o soluție mai bună pentru a trece prin viață. Sper că acest reflex va putea fi excizat. Tot așa cum sper că am să fiu suficient de tenace în a apăra cu succes interesele instituției. Nu vreau să ne amăgim cu gândul că un ministru de Externe, când vine în instituție și încearcă să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
metonimii - sunători, zimți - , metafore - solzi, lozuri - și cuvinte de diverse origini: biștari, carboave, ghelzi, lovele, mangafeți, mangări, mangoți, marafeți, mardei, pitaci, pițule etc. În numărul 6 din 2003 al revistei electronice Marges linguistiques, consacrat argourilor, au apărut două articole despre reflexele în limbajul familiar-argotic al trecerii la moneda unică europeană. Autorii - Louis-Jean Calvet și José Antonio Millán - pornesc de la un proiect comun de înregistrare a transformărilor lingvistice provocate de euro (pronunția în diverse limbi a termenilor euro și cent, transferul unor
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
a spus că ar proveni dintr-o referire afectuos-ironică la reprezentarea regelui Mihai copil). Ca de obicei, posibilități de explicație etimologică sînt multe, iar previziunile riscante. Rămîne o certitudine: impunerea euro-ului va avea și în română tot mai multe reflexe argotice.
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
tocmai de Judith Butler!) când demersul hermeneutic i-o cere. Mai exact, ea face apel la teoria "internalizarii melancoliei" pe care Butler o dezvoltă în Viața psihică a puterii. Diferențele de premise își spun cuvântul: ce la Butler e un reflex psihic, care asigură heterosexualizarea dorinței și prohibirea homosexualitații, devine la Andreea Deciu "strategie" metaforică, asumată conștient (pag. 159). Butler operează cu categorii foarte clar definite (în acest eseu, face o legătură între "subiect" și "psihic"), pe când conceptul de identitate avansat
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
oboseala, teama de clișeizare, plictiseala, exasperarea monotoniei: ,Jurnalul nu mă mai interesează deloc, probabil pentru că din prezentul meu viitorul a dispărut" (p. 287) - notează în 25 martie 1967, deși atunci era foarte aproape de momentul afirmării. Însă scepticismul și susceptibilitățile sunt reflexele sale de reacție, ca și trecerea dintr-o extremă în alta. Debutul din 1966 în revistă îi produce mai mult amărăciune decât bucurie: ,La 15 iulie anul acesta a apărut în românește un text de înaltă clasicitate și a trecut
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
iernii": "iarna unu", "iarna doi"..., destinate "mileniului următor". în care și suntem. în general, ca și pe durata amintită, jurnalul Monicăi Lovinescu "nu reconstituie o existență, ci o agitație" provocată de întâmplări din lumea diasporei românești franco-germane. Mai toate erau reflexe ale evenimentelor din țară, acolo aflate imediate, iar aici mai târziu sau niciodată. Canalele de comunicare mass-media erau mute la ceea ce nu convenea puterii. La intrare în jurnalul Monicăi Lovinescu stă de strajă titlul filmului Omul de fier. Urmează o
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
despărțire, eroina se află încă într-o ,letargie mentală", nereușind desprinderea de viața ei anterioară, a lor. Femeia își întocmește o adevărată listă de interdicții pe care singurătatea i le-a aruncat înăuntru sau afară, peste prag. Gesturile altădată firești, reflexele de cuplu, micile bucurii ale căminului conjugal sunt acum disparate și golite de conținut, crâmpeie din care fericirea domestică a dispărut: ,ŤNu mai am voie să mănânc supăť - doar n-am să pregătesc o oală de zeamă din care să
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
nu numai că se află în curtea PSD. Dacă ne luăm după formulele de adresare pe care le folosește în epistolele sale, Eminescu pare să fi fost într-o relație de subordonare față de Dorina Mihăilescu, căreia i se adresează, din reflex, cu Doamnă Dorina Mihăilescu. După stil are pînă în 30, cel mult 35 de ani. Pare să fie bărbat sau, puțin probabil, o femeie cu tendințe dominatoare, din categoria femeilor-bărbat. Acest joc al amenințărilor pe care îl folosește Eminescu are
Cine ar putea fi Eminescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11376_a_12701]
-
pe de altă parte, ea reprezenta un act de recunoaștere a autorității centrului într-o lume și într-un sistem politic și administrativ de tip piramidal, cu ierarhii puternice și irevocabile. După 1990, chiar dacă au dispărut formal elementele de obligativitate, reflexele acestora au rămas încă, în condițiile în care Bucureștiul, capitala, continuă să reprezinte spațiul cu o maximă concentrare a vieții artistice și a mediilor specifice de reflectare a acesteia. Astfel, în ultimii ani au organizat, oarecum oficial, în spațiile Ministerului
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
dar și prin filosofia curatorială și prin efectul imediat de lectură, acestea erau mai curînd acte de emancipare decît rapoarte de activitate, însă, tocmai prin grandoarea lor afișată și prin aerul lor exhaustiv deconspirau multiplele complexe provinciale și tot atîtea reflexe de gîndire reziduală, însuficient drenată în noile condiții. Venirea în București nu avea atît ca argument imperativul cunoașterii și al comunicării, dorința legitimă a ieșirii din cadru ca prim pas către eliberarea de prejudecățile sistematic induse printr-o politică abuzivă
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
mai uzuale noțiuni de teorie literară (personaj, de pildă, sau distincția autor/ narator). Într-un rând, reproduce și o schemă a lui Philippe Hamon, pentru a vizualiza mai bine trecerea ,de la vorbă, prin tăcere, la cuvântul viu". Dar acestea sunt reflexe firești, involuntare, de critic cu lecturi bogate și cu vocație pedagogică. Ele își găsesc o utilitate în aceea că elimină confuziile unor comentatori, derutați de proteismul creator al lui Sîrbu, de naveta lui continuă între viață și text, realitate socială
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
un obiect asupra căruia își exercită polemica intestină, pe care-l "prelucrează" spre a-și stabili viziunea. Se cuvine a preciza cîteva din procedeele d-sale antinarative, aplicate într-un laborator situat, după toate probabilitățile, la granița dintre intenționalitate și reflex creator obscur. Mai întîi e o triturare a realului, o reducție a sa la elemente periferice, la detalii anodine, din care țîșnește, compensator, un fabulos familiar. Fluxul faptic se contrage în aparențe insignifiante, apoi îngheață în descripția aluzivă: "Vînt nisipos
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
lui, dar în alt plan) celui estetic. Și încă ceva, când crezi în discernământul celor cărora te adresezi, nu le impui ucazuri, ci le sugerezi comportamente de principiu. În viitorul apropiat mă tem că militantismele politice de tot felul, cu reflexele lor culturale, vor lua piuitul moderaților, cu toate pericolele care ar putea decurge de aici.” Un alt vîrf de interes în acest număr este Viața secretă a lui Ján Kott de Adam Michnik, publicat, bănuim, la dispariția celui mai cunoscut
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
a extirpat o parte din creier. După ce s-au vindecat de pe urma operației, cobaii au putut executa figura respectivă, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Concluzia inevitabilă este că mintea noastră nu e un fel de centrală unde fiecare dintre reflexe este fixat dinainte. Este clar că avem de-a face cu un mecanism mult mai complex. Cercetări ulterioare au dovedit că de fapt noi filtrăm ceea ce percepem, o concepție complet opusă celei a lui Pavlov. Și așa mai departe, și
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
și tradiția istorică a României era europeană prin excelență. Într-una din cele mai inteligente discuții românești despre Europa apărute după 1989 Adrian Marino evaluează obstacolele pe care ideea europeană le-a întâmpinat și încă le mai întâmpină în România. "Reflexul antieuropean, profund și tenace, are rădăcini adânci. Ele urcă mult în timp, în preistorie și protoistorie" ( Pentru Europa). Adrian Marino arată cum antieuropenii consideră orice pas în direcția integrării noastre europene drept "o cucerire", "o îngenunchere" a noastră, cucerire al
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
tipicității, de la cariera de ilegalist până la fanatismul inchizitorial care elimină orice tentație a nuanțării. Intervențiile sale au o tăietură partinică și unghiul de abordare al domeniului estetic este unul care se revendică, întotdeauna, de la vulgata leninist-stalinistă, prezența citatelor rituale fiind reflexul unei mentalități teologice seculare.3 O dată cu extincția vechii ordini, iluzia neutralității burgheze este abandonată și misiunea criticului ideolog este de a-și ghida cititorii, în labirintul iluziilor, către ieșire, grație busolei partinice. Fidelitatea față de dogmă generează un optimism contagios, a
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
pentru comunism, oameni din popor, bolșevici și fără de partid."6 Spiritul de partid în literatură Revoluția culturală" implică, la nivelul instrumentarului critic, o schimbare la față fără precedent: vocabularul "burghez" este eliminat și, o dată cu el, un set de paradigme și reflexe culturale. Facerea lumii este, în tradiție orwelliană, o operațiune de renovare lingvistică, a cărei finalitate este aclimatizarea unui model sovietic, presupus a genera, în termeni lovinescieni, un fond și o umanitate radical diferită de cea atașată de lumea veche. Munca
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
la ratarea mizei criticii. Căci "în societatea împărțită în clase antagonice, nu există mijloc, mergi cu unii sau cu ceilalți."10 Revizuirile lui N. Moraru sfârșesc prin a refuza scriitorului propria sa identitate civilă și Radu Tudoran devine, în virtutea acestui reflex de execuție în efigie, nenominalizatul autor al romanului Un port la răsărit, în a cărui textură ficțională inchizitorul identifică absența clarviziunii permițându-i să sesizeze "cumplita asuprire socială și națională exercitată de capital, în slujba căruia se afla."11 Anticipând
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]