12,551 matches
-
la matematică”? Măsura craniului și inteligența În secolul al XIX-lea, ideile medicului german Franz Josef Gall (1758-1828) au făcut furori. Conform acestei teorii, numită „frenologie” (phreno înseamnă „spirit” în limba latină), funcțiile psihologice sunt localizate în creier. O idee remarcabilă, ca principiu! Astfel, neurologul francez Pierre-Paul Broca a prezentat cazul unui om care era incapabil să vorbească (afazie) și al cărui creier s-a dovedit, după moartea sa, atrofiat pe o suprafață bine definită: partea temporală stângă a creierului, centrul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Printre aceste cercetări, se remarcă cea a școlii de medicină din Louisville. Programul sistematic de studiu al gemenilor din regiune a fost început de Falkner în 1957 și cuprinde vizite și teste la intervale regulate, încă de la naștere. În acest remarcabil program, continuat de Vandenberg, iar apoi de Ronald Wilson (1983), intră aproximativ 500 de perechi de gemeni cu vârste cuprinse între 3 luni și 15 ani. În primul an de viață, gemenii sunt testați o dată la 3 luni, apoi anual
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
simț, ci despre miros. Simțul olfactiv excepțional al unor câini este folosit pentru căutarea persoanelor dispărute sau pentru detectarea drogurilor sau a substanțelor explozibile. Dar se pare că recordul este deținut de peștii migratori. Anghilele sau somonii au un miros remarcabil, care le permite celor care supraviețuiesc îndelungatele migrații să recunoască din punct de vedere „chimic” râul copilăriei lor. Pentru mai multe detalii Axel, R., „De la molécule à l’odeur”, Pour la science (ediția franceză a revistei Scientific American), 1995. Chastrette
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sunt grupați în ciorchine și produc o vedere din ce în ce mai vagă pe măsură ce se îndepărtează de centrul ochiului (unde se află foveea). Omul are o acuitate de 1 minut 1 de unghi (1/60 dintr-un grad), fapt ce reprezintă o performanță remarcabilă pentru regnul animal, având în vedere că acuitatea nu atinge decât 7 minute la bou, 18 la pești, 1° la albină; de cele mai multe ori, prietenii noștri animalele văd neclar, așa cum este cazul pisicilor, al câinilor și al vacilor. Probabil că
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Friedrich, Gérard Genette, Jean Cohen, Roman Jakobson, Carlos Bousoño ț.a.m.d., poezia moderna înseamnă „metafizică, transcendență, magie, idealism, anistoricitate, profunzime, logos, sinteză, origine, orfism, totalizare, vizionarism, autoreflexivitate a limbajului, motivare a semnului și încă multe altele”188, în măsura în care acești remarcabili, de altfel, teoreticieni sunt cu toții atașați prejudecății - perpetuată printr-un susținut efort istoric - că ar exista o esență atemporală a poeziei. Cum nu se poate demonstra cu argumente raționale că o asemenea esență există, iar evidența că limbajul poetic nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
trecem în revistă câteva repere ale „metatranzitivității” din literatura universală. 3.4 Între cuvinte și lucruritc "3.4 Între cuvinte și lucruri" În tentativa noastră de a cartografia teritoriul poeziei metatranzitive nu putem face abstracție de o experiență poetică absolut remarcabilă cum este aceea a lui Francis Ponge. Cu oarecare îndreptățire s-a vorbit, în legătură cu modelul poetic propus de el în Le parti pris des choses (De partea lucrurilor, cum inspirat s-a tradus), despre un veritabil „realism poetic” (Picon). Însă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mare de două sute de ani - unde tipul acesta de poezie a cunoscut o largă răspândire. Însă nu trebuie să neglijăm împrejurarea că anvergura fenomenului poetic de peste Ocean se poate justifica totuși prin invocarea unei întregi tradiții, de altminteri cu totul remarcabilă, aceea a poeziei engleze. În cazul particular al literaturii române cu greu s-ar putea tăgădui evidența că - până la începutul secolului XX - singurele universuri ce s-ar putea constitui oricând în repere estetice într-o eventuală istorie a genului, sunt
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poreclit Fosilă, și visează bovaric la un prieten pe al cărui tricou să scrie „Police”. O dată cu referințele la trupa „Police” își fac apariția și cele de ordin vestimentar (pantalonii „pensați” și „surorile Baccara”), toate amalgamate într-o textură de o remarcabilă melodicitate (întreținută mai cu seamă prin apelul la elemente prozodice și la tehnica refrenului). Următoarea secvență reia firul narațiunii inaugurate în partea a doua, adăugând noi elemente portretului fetei de la „Economic 2”: l-am lăsat baltă pe vără-miu și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
conflictelor violente din spațiul privatxe "„spațiuprivat"xe "„privat", abolirea ideii că dreptul de a nu fi lezat se oprește în pragul spațiului privat. O altă bună lecție radicală este dată chiar de beneficiile teoretizării de tip separatist, atestate în lucrări remarcabile, precum și de metoda combinată de trezire a conștiințeixe "„trezirea conștiinței" și de cercetare „la firul ierbii” în privința experiențelor femeilor și a relevanței lor politice. Abordările culturale și politice ginocentrice sunt propuse de către feminismul radical. Ele sunt coerente cu ideea de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
stat". Opacitatea partidelor liberalexe "„partideliberale" vine nu atât din opacitatea față de femei, cât din cea față de feminism (liberal sau, mai larg, de un feminism al autonomieixe "„feminismalautonomiei" personale). Acesta din urmă, în formele sale liberale, poate să aibă un rol remarcabil în dezvoltarea unui liberalismxe "„liberalism" mult mai extins și mai cu priză la un publicxe "„public" larg. Este acel liberalism feminist de care au nevoie categoriile noi, născute în ceea ce vreau să numesc societatea de competiție (societăți competiționale): persoane care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1975, p. 396]. Problema este că „fiecare dintre cele două persoane simte mai puternic în opoziție cu decizia privată a celuilalt decât pentru propria decizie privată. [...] că unul dintre ei poate să exprime o astfel de preferință este, într-adevăr, remarcabil. Faptul că amândoi prezintă o astfel de preferință este însă social patologic. Patologia, trebuie notat acest aspect, nu rezidă atât în profilul de preferință, cât în asocierea acestuia cu ideea că anumite alegeri sociale sunt pur personale” [Blau, 1975, p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
amintim că pe parcursul celor patru ani de finanțare ANPH, un procent de peste 80% din totalul proiectelor derulate au reușit să-și asigure sustenabilitatea dovedind o implicare activă în susținerea acestor servicii specializate. Organizațiile nonguvernamentale din România au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, atât sub aspect cantitativ, cât și din punctul de vedere al importanței sociale și al diversității activităților desfășurate. De-a lungul acestei perioade, ele au dovedit capacitate de inovare în furnizarea de servicii sociale specializate și au promovat cu consecvență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
explică și faptul că se neglijează influența exercitată, o dată cu afirmarea diferitelor mișcări sociale. Dincolo de toate aceste critici, normalizarea, ca „ideologie de rang mediu” - după expresia lui Wolfensberger -, continuă să rămână o perspectivă care nu și-a epuizat încă influența, deja remarcabilă, asupra serviciilor umane. Sursa: Livius Manea, în Luana Miruna Pop (coord.Ă, 2002, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, pp. 454-460. Rubrică realizată de Cristina Tudor Legea nr. 17 din 6 martie 2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ce-l înconjoară. Deci omul poate percepe mai clar astfel de situații, comparativ cu stările subiective implicate în celălalt tip de întrebări, și, de asemenea,le poate reda și dorește să le redea mai corect prin răspunsul la întrebări. O remarcabilă lucrare, datorată lui Wentland și Smith (1993), la care ne vom mai referi și în capitolul destinat erorilor, demolează, indirect, dar în modul cel mai clar, această credință, evidențiind un volum neverosimil de mare de erori brute la cele mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
diferiți, fără a avea însă validitate. La o întrebare de genul: ξ Aveți prejudecăți rasiale? e posibil să obținem, cu mare constanță în timp și în funcție de operatori, răspunsul „Nu” cu o frecvență foarte ridicată, de peste 90%, deci cu o constanță remarcabilă. Asta nu garantează deloc că itemul în cauză a și reușit să deceleze corect între cei care au asemenea prejudecăți și cei care nu au. Uniformizarea răspunsurilor spre nivelul superior al frecvențelor se datorează, evident, puternicei acțiuni a dezirabilității sociale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de semeni) este controlabilă și poate fi făcută oricât de mică. Pe de altă parte, în ceea ce privește labilitatea (fluctuanța) opiniilor în general, ea nu este atât de mare precum se crede, iar unele opinii se dovedesc a avea - statistic vorbind - o remarcabilă stabilitate; și apoi, însăși această labilitate merită studiată. Să spunem, în fine, că valoarea sondajelor nu trebuie judecată abstract, ci comparativ cu alte mijloace de cunoaștere a vieții sociale. Uneori, mai ales în fazele incipiente ale răspândirii lor, sondajele sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vede mai bine În baladele lui, dintre care una Peaza rea, arată o mișcare extraordinară a fanteziei. Formula poetică permite trecerea rapidă de la un cîmp de percepție la altul, salturile acrobatice, mișcarea nebună a determinărilor, cum se Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și răsurlă, vendictă, răzbunare”, „la ceruri greu hulesc” etc. Dinamismul căderii este exprimat mai ales plastic: „universul plesnește”, „abisul se despică”. Tartarul deschizîndu-se, Îngerii rebeli se afundă Într-un ocean de foc, Satan mai Întîi, fiind mai greu. Imaginea este remarcabilă: munți de foc se Înalță, plesnesc, vîrteje de fum se rotesc În jurul unei inimi de foc negru, iar dracii, desfigurați, Înoată Într-un „noroi de flăcări”: „Încep să mișuiască În vasta Încăpere, Într-un noroi de flăcări de tot desfigurați
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sale i-au adus o mare reputație. Discursul este, aici, mai unitar, tonul mai just și mai variat (are dreptate Șerban Cioculescu), demonstrația de idei mai strînsă, mai directă, talentul de a figura, de a alegoriza o idee morală e remarcabil. Talentul acela „Înalt, sever, concentrat”, pe care Îl admira N. Iorga. Ca să ne facem o idee despre sensibilitatea lirică a lui Grigore Alexandrescu trebuie să-i citim, totuși, și celelalte poeme. Aici transpare mai limpede, În ciuda limbajului mai impur și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Scîntei la lună. Însă la peștera stîncilor alpice Calul atinge; Sforăie, nichează. Zmeul cu vergura ’N umbră se stinge.” Simțul acustic, „plastica dinamică” (G. Călinescu), știința acumulării de elemente dizlocate pentru a da senzația unei metamorfoze confuze sînt, Într-adevăr, remarcabile la Bolintineanu. Hugo deschidea versul spre „le grand tourbillon”, le tourbillon sombre”, „le gouffre eternei”, poetul român convoacă fulgerele și tunetele, pune În mișcare cerul, apa și pămîntul pentru a da senzația de freamăt obscur, de ieșire de sub controlul mecanicii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și văi frumoase. Nepăsător gigantic de timpuri furtunoase, El pasă cu mîndrie, căci a Învins destinul!” Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia este adîncă, mugetul lung, sălbatic, grozav, clocotul apei izbite de stînci provoacă o detunare cruntă. Valurile se sparg În aer și stropii scot scîntei. În sensibilitatea veselului Alecsandri apare un sentiment
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
crivățul pe margini din zboru-i se oprește, Atît este de mare pe locul de-anatemuri Urgia nempăcată cereștilor blăstemuri!” Peisajul are Însă consistență materială, mai mare, În orice caz, decît priveliștile ce primesc adeziunea poetului. Alecsandri devine, fără voia lui, un remarcabil poet al pustietății. Însă dezolarea În fața golurilor din natură nu ține mult și nu provoacă un sentiment de neliniște cosmică. Ordinea universului nu este primejduită, haosul, golurile, pustiurile sînt accidente În natură. Dealtfel, Alecsandri trece repede peste ele. Odată tabloul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de gală. Tot ce are natura mai de seamă participă la o reuniune mondenă a cărei vedetă este privighetoarea. Tablou alegoric, antropomorfism fastuos. G. Călinescu găsea poemul conceput pe o idee falsă. Retorica peisajului cuprinde, cu toate acestea, cîteva imagini remarcabile. Este, Întîi, o imagine de ordinul fluidității: „zbor luciri de lună”, „roi de flăcări ușurele, lucioli scînteietoare / trec În aer, stau lipite...”. Ea deschide o veritabilă paradă a modei și a virtuților În lumea păsărilor și a florilor de luncă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la un loc, Fără-adăpost, nici foc. ........................................ Treptat, omătul spulberat Se-ntinde ca o mare, Și crește, și sub el, treptat, Convoiu-ntreg dispare, Și-n zori tot cîmpu-i Învălit C-un giulgiu nemărginit...” Reveria pietrifiantă se deschide, aici, spre un simbolism remarcabil al culorilor. Al doilea peisaj este mai variat și, din punctul de vedere al imaginației, mai productiv. Reveriei pietrifiante, poeticii imobilității, terorii de frig li se substituie În Pasteluri un peisaj feeric. Din spaima față de forțele dezlănțuite, poetul trage un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zadar, Că nu pot să-mi stingă focul, cît de puțintel măcar...”. Un Ienăchiță Într-un vers Însă de 15-16 silabe. CÎntecul purifică („parcă Îmi piere focul și simț că mă răcoresc”), dar Amor nu cedează. Imaginea incendiului cosmic este remarcabilă: „Arde-ntraga lume-n pară, și elementele toate...”. Tema celui de al treilea „consert” (cîntec) este aceea de ordin fiziologic: prăbușirea fizică a subiectului erotic, trecerea de la cald la rece, căderea În leșin dulce: „SÎngele mi s-a schimbat, nici Într-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]