6,018 matches
-
cartof!" este marcat prin trimiterea aluzivă la celebra schiță Boris Sarafoff!..., în care protagonistul, judecătorul de instrucție Jean Th. Florescu, se deghizează în conducătorul comitetului macedonean, pentru a-și putea savura prânzul în liniște și pentru a scăpa de insistențele reporterilor, care îi prefigurează pe paparazzi de azi. Așa cum atipica nuvelă Păcat, anticipă prin motivul incestului, ilustrările devierilor sexuale din textele lui Urmuz, O plimbare la Căldărușani, o altă scriere care iese din tiparul celor mai cunoscute schițe, prefigurează reprezentările trofice
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
corturilor răsculaților, distrugând tot ce le-a ieșit În cale. La sfârșitul luptei, 30 insurgenți zăceau uciși, iar alții răniți. Steagul independenței a fost coborât de soldații coloniali de pe catargul taberei și purtat ca pe o captură prețioasă”156 Un reporter al ziarului „Geelong Advertiser”, martor ocular descria atrocitățile măcelului: „A fost o scenă Înfricoșătoare. M-am Îndreptat spre baricadă - totul era În flăcări. Pe jos zăceau mineri cu fețe plumburii; unii mai dădeau semne de viață, dar din rănile lor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
valorile încetează să mai ofere teren ferm. Urmărind să caracterizeze mediul cosmopolit, prea frecventele sintagme și fraze spaniole, italiene, franceze sfârșesc prin a da impresia de afectare, accentuată și de numeroase citate. Și publicistica lui F. conține părți ce rezistă. Reporter talentat, el a știut să limiteze concesiile făcute Puterii, iar entuziasmul în fața construcțiilor gigantice e în mare măsură contrabalansat de realismul relatării vieții muncitorilor de pe șantiere. În Diluviul sau Apele lui Saturn, acțiunile celor cu „responsabilități” pălesc în fața spectacolului grandios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Caransebeș), prozator. Este fiul Iulianei Pătrașcu (n. Albulescu), tehnician dentar, și al lui Ilie Pătrașcu, funcționar CFR. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova și cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, secția teatrologie-filmologie, absolvind în 1968. Lucrează ca reporter la Studioul de Radio Craiova, ziarist la publicații locale (1956-1958), director de cămin cultural, activist la Casa Raională de Cultură din Caransebeș, redactor la Studioul Cinematografic București (1968-1970) și, în fine, ca redactor la „Flacăra” (1973-1990). Debutează la „Oltenia literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
care, umiliți, devin victimele unui bizar experiment psihologic. Evaluarea lui sub aspect moral rămâne subiacentă textului propriu-zis. Reconstituirea este, cu toate acestea, una dintre paginile cele mai dure despre mentalitățile autoritare din sistemul comunist. Prozator realist, cu aptitudini evidente de reporter, P. frazează simplu și elocvent, „aude” enorm („vocea” străzii, a ambianței, este deosebit de vie în scrierile sale), dialoghează cu dezinvoltură. Stilul se păstrează în romanele Asfalt (În adânc) (1998) și Tancul (2003), acum însoțit de îngroșarea absurdului. În primul text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
seră, actualizate în 2006; Ghidul IPCC de bune practici privind întocmirea inventarelor naționale de GES, realizat în anul 2000; Ghidul IPCC de bune practici pentru utilizarea terenurilor, schimbarea categoriei de utilizare a terenurilor și silvicultură (LULUCF), 2003; aplicația informatică „CRF Reporter” furnizată de Secretariatul UNFCCC. Transpunerea în România a acțiunilor politice internaționale legate de comerțul cu emisii de GES. Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a fost concepută pentru a asista statele membre ale
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
grade profesionale 1. Redactor de rubrică, redactor, lector, publicist comentator, corespondent în străinătate; S gradul IA 550 1.270 gradul I 539 954 gradul II 530 843 gradul III 520 780 debutant 510 - 2. Șef agenție publicitate, administrator (publicații, editură), reporter (fotoreporter, corespondent local); S gradul I*) 539 922 gradul II 530 827 gradul III 520 764 debutant 510 - 3. Secretar (tehnic) de redacție, documentarist, traducător, caricaturist, desenator artistic, corector, tehnoredactor; S gradul I 539 908 gradul II 530 827 gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
în străinătate; S gradul IA 575 1.328 607 1.402 gradul I 564 997 596 1.052 gradul II 554 881 585 930 gradul III 544 816 574 861 debutant 540 - 563 - 2. Șef agenție publicitate, administrator (publicații, editură), reporter (fotoreporter, corespondent local); S gradul I*) 564 964 596 1.018 gradul II 554 865 585 913 gradul III 544 799 574 843 debutant 540 - 563 - 3. Secretar (tehnic) de redacție, documentarist, traducător, caricaturist, desenator artistic, corector, tehnoredactor; S gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210352_a_211681]
-
în străinătate; S gradul IA 575 1.328 607 1.402 gradul I 564 997 596 1.052 gradul II 554 881 585 930 gradul III 544 816 574 861 debutant 540 - 563 - 2. Șef agenție publicitate, administrator (publicații, editură), reporter (fotoreporter, corespondent local); S gradul I*) 564 964 596 1.018 gradul II 554 865 585 913 gradul III 544 799 574 843 debutant 540 - 563 - 3. Secretar (tehnic) de redacție, documentarist, traducător, caricaturist, desenator artistic, corector, tehnoredactor; S gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206325_a_207654]
-
poezie îngăduită”, nota el prin 1918. Poezia, mai cu seamă cea pe care o consideră, prin ocheanul întors al celor aproape șapte ani, ca meritând mai mult decât uitarea paginilor risipite prin reviste, impresionează printr-un descriptivism aparent fotografic, de reporter delicat, cu simțuri treze la forme, nuanțe și mirosuri. Dar această senzație este amendată încă din primele rânduri ce deschid volumul Priveliști. În Câteva cuvinte pădurețe, primele două gânduri așază între poezie și realitate două văluri ale Mayei. Mai întâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
1948. Cum tratarea monografică n-a fost, în nici un domeniu, scopul prezentei cercetări, ne vom limita și de data aceasta la reproducerea fragmentară a câtorva articole, urmând să menționăm în note50 câteva aspecte din vasta activitate a lui V. Silvestru, reporter, nuvelist, comentator literar, politic ș.a. Să-ncepem cu unul din factorii care, după opinia criticului, asigură reușita unui spectacol, dincolo de repertoriul adecvat și anume „studiul actualităților politice” de către actori și regizori. Scrie Valentin Silvestru 51: „Piesa Undeva într-o țară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Prioritățile tematice ale reportajului erau aceleași ca și ale literaturii noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași, crescuți la școala gazetărească a Scânteii amintim câțiva: Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Maria Banuș, V. Em. Galan, Ilie Purcaru, Petre Dragoș, Constantin Mitea, Victor Bârlădeanu. Enunțăm și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași, crescuți la școala gazetărească a Scânteii amintim câțiva: Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Maria Banuș, V. Em. Galan, Ilie Purcaru, Petre Dragoș, Constantin Mitea, Victor Bârlădeanu. Enunțăm și câteva titluri care conturează preocupările și aria de investigare a reporterilor, urmând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dintre reporterii fruntași, crescuți la școala gazetărească a Scânteii amintim câțiva: Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Maria Banuș, V. Em. Galan, Ilie Purcaru, Petre Dragoș, Constantin Mitea, Victor Bârlădeanu. Enunțăm și câteva titluri care conturează preocupările și aria de investigare a reporterilor, urmând ca în note77 să le dăm adresa bibliografică exactă: Printre constructorii canalului • Dacă vreți să știți cum să vă creșteți copiii • Într-o grădiniță de copii • Vestitoarea furtunii • Capul Midia • Poporul se înstăpânește temeinic • În văzduh și pe arii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poate fi conceput fără elemente din toate cele trei genuri, după cum în toate acestea intră adesea elemente de reportaj. Care sunt totuși mijloacele artistice specifice ale reportajului? «În ce privește apropierea de viață a reprezentării - a spus referentul - atât scriitorul cât și reporterul folosesc aceleași procedee; dar ei au atitudini diferite față de imaginea artistică. În roman, nici o descriere nu are valoare decât în măsura în care folosește ansamblul acțiunii, în reportaj ea trebuie să fie științifică; locuri, fapte, moravuri, procedee tehnice, toate trebuie să fie scoase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ea trebuie să fie științifică; locuri, fapte, moravuri, procedee tehnice, toate trebuie să fie scoase din actualitatea imediată, să fie legate de faptul crud, pipăibil». Așadar, deși va „fotografia” anumite aspecte din realitate, deși va prezenta faptele așa cum sunt, nehiperbolizate, reporterul nu se va ploconi în fața spontaneității faptelor. Acest lucru a fost accentuat atât de către referent, cât și de către tov. Petru Dumitriu și V. Em. Galan, în cadrul discuțiilor, care au arătat că reporterul nu copiază din realitate tot ceea ce vede, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realitate, deși va prezenta faptele așa cum sunt, nehiperbolizate, reporterul nu se va ploconi în fața spontaneității faptelor. Acest lucru a fost accentuat atât de către referent, cât și de către tov. Petru Dumitriu și V. Em. Galan, în cadrul discuțiilor, care au arătat că reporterul nu copiază din realitate tot ceea ce vede, ci alege numai ceea ce este esențial, reprezentativ. (...) Cât de diferit este reportajul sovietic (model neîntrecut de arta militantă în lupta de zi cu zi) de reportajul «senzațional» burghez. (...) Tov. Mihail Novicov, secretar al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realităților noastre, să observe tot ce e mai nou și revoluționar, tot ce e mai măreț în patria noastră. Cei doi scriitorii care au luat cuvântul la discuții, V. Em. Galan și P. Dumitriu, au arătat concret cum munca de reporteri pe lângă redacția Scânteii i-a ajutat în meseria de scriitori. Referentul a scos la iveală și câteva lipsuri în domeniul reportajului literar. Reportajele se scriu la noi mai mult în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acolo. De asemenea nu avem reportaje despre orașele noastre; afară de Cluj, înfățișat de Mircea Zaciu într-un reportaj în Almanahul literar nr 13 și Constanța, despre care a scris Maria Lovinescu, nici un alt oraș nu și-a găsit până acum reporterul literar (...)”. Ca mijloc eficient de propagandă socialistă, reportajul intră și în vizorul politicii editoriale, îndeosebi începând cu anul 1952. Bunăoară, în acest an publică volume de reportaje: Eusebiu Camilar (Gigantul din munți și Întâmplări de pe Călmățui), Ion Istrati (Străvechiul Iași
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și de elemente tinere care calcă pe urmele înaintașilor. Și astfel, alături de Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Maria Banuș, Petru Dumitriu, Dan Deșliu au apărut reportaje semnate de V. Albulescu, C. Mitea. V. Bârlădeanu, care se afirmă tot mai mult ca reporteri capabili. (...) Urmând pilda Scânteii, celelalte ziare și unele reviste dau atenția cuvenită reportajului literar, Scânteia tineretului se așează printre acele ziare care au înțeles bine exemplul ziarului Comitetului Central al Partidului și prin publicarea reportajelor scrise de elemente tinere (valoroase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vieții noi, prima colecție mai mare de reportaje apărută în țara noastră. (...) Tematica generală a reportajelor apărute în ultimii ani este desprinsă din ceea ce are mai caracteristic realitatea din țara noastră, problemele esențiale ale poporului nostru muncitor fiind și problemele reporterilor. Marile construcții, transformarea socialistă a agriculturii, diferitele aspecte ale revoluției culturale, creșterea și formarea omului nou au atras atenția reporterilor, care au știut să prezinte ceea ce este mai caracteristic în țara noastră în această perioadă de trecere de la capitalism la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este desprinsă din ceea ce are mai caracteristic realitatea din țara noastră, problemele esențiale ale poporului nostru muncitor fiind și problemele reporterilor. Marile construcții, transformarea socialistă a agriculturii, diferitele aspecte ale revoluției culturale, creșterea și formarea omului nou au atras atenția reporterilor, care au știut să prezinte ceea ce este mai caracteristic în țara noastră în această perioadă de trecere de la capitalism la socialism. Cititorul este interesat să afle cum se construiește Canalul Dunăre-Marea Neagră, cum apar noi fabrici și uzine, cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de pe șantierele canalului în reportajul Acolo unde s-a înălțat stema partidului (volumul Constructorii vieții noi). Citind acest reportaj, apare în mod evident că Dumitru Ignea nu a trecut pe șantierele Canalului ca un fotograf grăbit (...). Din păcate, nu toți reporterii s-au convins că numai o atentă și stăruitoare cercetare a realității poate duce la crearea unor reportaje literare valoroase. Un fapt surprinzător îl reprezintă felul în care Ion Călugăru a înțeles să scrie reportajul De la Uzinele de fier, la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
siderurgic Hunedoara (volumul Constructorii vieții noi) (...) reportajul lui nu este un reportaj, ci un articol nu tocmai închegat, sau un fragment dintr-un raport nu tocmai bine studiat. Scriitorul Petru Dumitriu este unul din cei mai activi și mai dotați reporteri din presa noastră. Reportajele lui publicate în Scânteia au adus mărturia unui cercetător atent al vieții, au făcut dovada că nu scrie din birou, că nu se documentează din dosare și că viața constitue pentru el izvorul cunoașterii în vederea creării
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unor valoroase reportaje literare. Totuși, în reportajul scris pentru volumul Constructorii vieții noi face impresia că a dat o raită prin Atelierele Grivița Roșie, a cules de ici de colo câte un fapt mai mult sau mai puțin semnificativ (...), pentru că reporterul nu înfățișează acesta viață. La fel procedează A.E. Baconsky care vrea să prezinte cititorului uzina Herbak Janos din Cluj. Pentru aceasta reporterul socotește că este suficient să scrie despre întrecerile socialiste (...). Cum trebuie redată viața? Răspunsul nu este greu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]