6,540 matches
-
de a-și susține personal punctul de vedere trimite o comunicare congresului al XII-lea de Fiziologie de la Stokholm prezidat de Ariel Johansen, comunicare care i se refuză, lui care era unul din cei mai mari fiziologi ai timpului. Dezamăgirea savantului era totală în fața acestei detașări tacite și complice. Aflat singur în fața dezinteresului autorităților timpului, instituțiilor și comunității științifice internaționale, cu toată decepția pe care o trăiește, continuă să creadă în adevăr și dreptate, virtuți de care știința n-ar trebui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
avea să-i poarte recunoștință întreaga lui viață, respectând cu strășnicie principiul Sfântului Irineu - rămâi tare în lucrurile pe care le-ai învățat și care ți-au fost încredințate. Este vorba de Etienne Lancereaux, președintele Academiei Franceze de Medicină, maestrul savantului român de mai târziu, a cărui discipol a fost în perioada pariziană și căruia avea să-i rămână credincios în gândire și atitudine toată viața. Era perioada în care medicina își căuta identitatea ca știință și în care cercetarea fundamentală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai buni’. Acum înțelegeți - spunea el studenților - înalta demnitate a profesiei medicale și respectul ce i se dă din toate părțile „cinstește-l pe medic căci ai trebuință de el’ spune Biblia. Medicul trebuie să fie în același timp un savant care iubește din tot sufletul știința medicală, adică știința omului: să fie o ființă care se jertfește pentru alții până la moarte, în sfârșit să fie un învățător al omenirii, mai bine zis un apostol al moralei. Cu asemenea convingeri formate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai viu și autentic exemplu pe care învățământul medical românesc l-a dat în întreaga sa istorie. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE Personal cred că meritele lui Nicolae Paulescu sunt mari, sunt deosebite și trebuiesc relevate la valoarea lor. Dincolo de controversele pe care savantul Nicolae C. Paulescu continuă să le suscite, personalitatea lui rămâne pentru lumea științifică și academică un reper moral de necontestat. Restabilirea adevărului privind descoperirea insulinei, care-i aparține nemijlocit și exclusiv, vine să așeze omul Paulescu în panteonul marilor noastre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sfidează capacitatea noastră de expresie"99, cu alte cuvinte, sunt o sinteză între artă și știința - "Poetry and Truth are one" [Poezia și Adevărul sunt unu]100 - , în care rolul decisiv revine artei. Dacă, procedând în acest mod, poetul, ori savantul, descoperă o consistentă perfectă, ea trebuie să fie un adevăr absolut, iar acest adevăr poate fi supus unei demonstrații matematice 101. Frumusețea, descoperită în acest mod, se referă la designul universului, în care fiecare atom trezit la viață prin voința
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o circumscrie, inspirat, astfel: Increatul cosmic: adică existentele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegându-și că domeniul al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existente ideale, Rimbaud se dovedeste încă o dată om de stiinta căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogând cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi ("Limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forets"), aceste "flori de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un poet excepțional. Faima eroilor lui nu este decât un apendice la faima poetului liric. [...] Pindar care, în această sfera atinge culmea perfecțiunii [s.n.]...73. Că Rimbaud face "știință", Barbu nu are nici o îndoială, pentru că poetul francez procedează, ca un savant autentic: odată ce a descoperit legile domeniului de observație, "își propune să extrapoleze adevărurile experimentale dobândite", cu alte cuvinte să generalizeze, dar să le și verifice valabilitatea: "Ce altceva poate fi celebrul sonet al Vocalelor, daca nu o revizuire - prin extaz
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
donc, dans tous leș domaines, le triomphe de la vie est la création, ne devons-nous pas supposer que la vie humaine a sa raison d'être dans une création qui peut, à la différence de celle de l'artiste et du savant, se poursuivre à tout moment chez tous leș hommes: la création de soi par soi [s.n.], l'agrandissement de la personnalité par un effort qui tire beaucoup de peu, quelque chose de rien, et ajoute sans cesse à ce qu'il
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tablete bunicii sale materne, Elena C. Cornescu, apoi lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, G. Călinescu, Oscar Lemnaru, pictorului Theodor Pallady, lingviștilor B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu și I.-A. Candrea, bizantinologului D. Russo, savantului Ioan Cantacuzino. În Diverse, grupaj prezent în mai multe cărți, se oprește asupra lui V. Alecsandri, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihai Ralea ș.a., pentru ca în Diverse II (1988) să-și extindă aria observațiilor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
avut mai valoros în acei ani detașamentul intelectualității patriotice din România" (Petric și Ioniță, 1983, p. 63). Datorită animozităților comune față de legionarism, Nicolae Iorga este inclus, prin ricoșeu, în clasa martirilor cinstiți de către Partid. O imagine tulburătoare, înfățișându-l pe "savantul Nicolae Iorga asasinat de legionari", cu fața brăzdată de șuvițe de sânge, stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care i aducea Veronica Micle la el, la Botoșani. Vom face legăturile necesare între evenimente și ne vom da seama că poetul era invitat în Capitală pe o cale regală, ca pentru o reconquistă. Nimeni altul decât Eduard Gruber, tânăr savant apropiat al familiei Micle dar și a lui Mihai Eminescu, este acela care la 19 aprilie 1888 va ține, la Atheneul Român, conferința „Stil și gândire” în centrul căreia se află analiza operei și referințe importante la viața lui Mihai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Gruber preluase arhiva lui Creangă (ce mai rămăsese din ea), frecventa arhiva Veronicăi Micle și, din aceleași amintiri ale lui Artur Gorovei, aflăm că avea o impresionantă arhivă personală formată din răspunsuri la un chestionar pe care-l răspândise printre savanții din lumea germanică în legătură cu preocupările sale de psihologie experimentală. De altfel, scria foarte des, scrisori lungi care se constituie, ele însele, în arhive; cea a lui Artur Gorovei pare impresionantă de vreme ce el citează din mai mult de 10 scrisori primite
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se despărțea de „Revue scientifique”, de „Le Livre”, și mai cu deosebire de Analele de la Salpetriere, pe care le purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilejul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale căror lucrări ne erau acum familiare, grație stăruințelor lui Gruber; el ne făcea să le citim sau să-l ascultăm pe el citindu-le. într-o zi Gruber intră ca o furtună în casa lui Beldiceanu și, abia răsuflând
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
omenești” să creeze în nici un chip ori, dovezile de creație ale lui Eminescu scot din discuție diagnosticul. Textul acesta al lui George Potra se încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație, pe care doctorul Ion Nica o ia drept raport autoptic și o discută ca atare, este un înscris târziu, o interpretare. Din fericire, ea se regăsește, ca interpretare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în fața raportului de autopsie întocmit de Al. Șuțu după moartea lui Mihai Eminescu. Nisip în ochi deschiși Textul acesta al lui George Potra se încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Bine ar fi să putem vedea în Al. Șuțu un creștin fercvent.. Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație este un înscris târziu, o interpretare. Din fericire, partea din ea care interpretează boala lui Eminescu se regăsește în interpretările de bun simț ale lui Ion Nica întărite
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a celor privitoare la frelul morții lui Eminescu, nu putem încheia acest demers decât pe aceeași cale a istoriei literare. Și dacă Iorga este „istoricul cu două capete” cum îl numea Marin Preda (având în vedere și aspectul fizic al savantului) la Iorga ne vom opri. Printre studiile, conferințele, antologiile, edițiile ori sintezele dedicate de către savant lui Mihai Eminescu există una în colaborare cu intelectualul francez Septime Gorceix „Anthologie de la littérature roumaine des origines au XX-e sièecle. Ttraduction et extrait des
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceeași cale a istoriei literare. Și dacă Iorga este „istoricul cu două capete” cum îl numea Marin Preda (având în vedere și aspectul fizic al savantului) la Iorga ne vom opri. Printre studiile, conferințele, antologiile, edițiile ori sintezele dedicate de către savant lui Mihai Eminescu există una în colaborare cu intelectualul francez Septime Gorceix „Anthologie de la littérature roumaine des origines au XX-e sièecle. Ttraduction et extrait des principaux poètes et prosateurs. Introduction historique et notices par N. Iorga et Septime Gorceix”, Librairie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un anumit interior sufletesc, trebuie să-ți făurești acele disponibilități prin care să te autodepășești. * „Trupul e marginea sufletului.” (Lucian Blaga) Adică acea graniță care delimitează regatul instinctelor, al trebuințelor biologice de ținutul nesfîrșit al valorilor și al idealurilor omului. * „Savanții ajung să creadă că ei inventează ceea ce descoperă.” (G. Cesbron) Adevăratul creator este, cu certitudine, „natura” și nu omul. Însă cercetătorul pasionat este Într-atît de generos În munca lui, depune atîta suflet, Încît se identifică la un moment dat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu totul poate fi spus, la un moment dat, și mai ales că nu tuturor oamenilor li se poate spune orice lucru. * „Cred În intuiții și inspirații...Uneori simt că am dreptate. Nu știu că am dreptate.” (A. Einstein) Marele savant chiar așeza aceste stări psihice deosebite la baza invențiilor: „Invenția nu e rezultatul gîndirii logice, chiar dacă produsul final ține de o structură logică”. Faptul „intuiției” este foarte greu de explicat, deoarece el este legat de contribuția subconștientului afectiv - ca, de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
start, orice ipoteză ca viabilă. Invidiem, firește, această capacitate a geniului de a realiza cele mai imprevizibile combinații posibile Între idei sau Între sentimente, Însă neglijăm faptul că există În același timp și o suferință a lucidității superioare (ex: suferințele savanților atomiști, care au trăit În reprezentările lor anticipative grozăviile posibile ale unei folosiri necontrolate a energiei atomice - lucru care s-a și petrecut, din păcate la Hiroșima și Nagasaki). * „Talentul nu devine geniu, decît atunci cînd a atins punctul la
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aceeași temă remarcată și de noi, în cercetările efectuate: cea a perspectivei arhitectonice. În lucrarea intitulată Provocările unei capodopere a Renașterii italiene, în lumina hermeneuticii (post)moderne, aceasta declară: „[...] Fiind mai mult decât un obiect frumos, cartea a atras admirația savanților de pretutindeni pentru înaltul nivel de erudiție privind, în principal, chestiunile filologice și arheologice legate de arhitectură. Într-adevăr, ea conține un tratat erudit de arhitectură care este egal, dacă nu superior tuturor celorlalte tratate ale Renașterii, inclusiv celui mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
răcoritor în suferință. Rostirea ei trebuie făcută cu toată voința noastră sufletească, fără teamă, spaimă, îndoială, neîncredere sau nedumerire. Un creștin cuprins de emoție după rugăciune exclamă: „Socot că cea mai mare forță nefolosită este puterea ascunsă în rugăciune”. Marele savant francez, Alexis Carrel, a zis: „Când ne rugăm, intrăm în legătură cu nesecata iubire, care leagă și ține la un loc tot universul.” Prin rugăciune luăm „duhul cunoștinței”, duhul cunoașterii lui Dumnezeu, care ne descoperă dragostea Sa, mai presus de orice altă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ridicarea lui spre Dumnezeu și trăirea lui după poruncile lui Dumnezeu. Pentru a evidenția cât mai clar ce este rugăciunea pentru om și societate, cred că e necesar, mai ales pentru vremea noastră, să lăsăm să ne vorbească un mare savant, Alexis Carrel. Joseph Marie Auguste (mai târziu, Alexis) Carrel s-a născut la Sainte-Foy-lès-Lyon, la 28 iunie 1873 și a murit la Paris, la 5 noiembrie 1944. Carrel este celebru pentru experiențele sale, pentru cercetările și descoperirile sale importante, pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]