8,304 matches
-
rămas pe cîmp, culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit. 7. Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului. 8. Îi pătrunde ploaia munților și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9. Aceia smulg pe orfan de la țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10. Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și-s flămînzi; 11. în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12. în cetăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și-o face un străjer; 19. se culcă bogat, și moare despoiat, deschide ochii, și totul a pierit. 20. Îl apucă groaza ca niște ape și noaptea îl ia vîrtejul. 21. Vîntul de răsărit îl ia, și se duce; îl smulge cu putere din locuința lui. 22. Dumnezeu aruncă fără milă săgeți împotriva lui și cel rău ar vrea să fugă să scape de ele. 23. Oamenii bat din palme la căderea lui și-l fluieră la plecarea din locul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
îmbrăcam cu dreptatea și-i slujeam de îmbrăcăminte; neprihănirea îmi era manta și turban. 15. Orbului îi eram ochi, și șchiopului picior. 16. Celor nenorociți le eram tată, și cercetam pricina celui necunoscut. 17. Rupeam falca celui nedrept, și-i smulgeam prada din dinți. 18. Atunci ziceam: În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul. 19. Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele. 20. Slava mea va înverzi neîncetat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
turmei mele. 2. Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mîinilor lor cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrînețe? 3. Sfrijiți de sărăcie și foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii. 4. Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei și n-au ca pîine decît rădăcina de bucsau. 5. Sunt izgoniți din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după niște hoți. 6. Locuiesc în văi îngrozitoare, în peșterile pămîntului și în stînci. 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
dărîmăturilor. 15. Mă apucă groaza. Slava îmi este spulberată ca de vînt; ca un nor a trecut fericirea mea. 16. Și acum, mi se topește sufletul în mine și m-au apucat zilele suferinței. 17. Noaptea mă pătrunde și-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu încetează. 18. De tăria suferinței haina își pierde fața, mi se lipește de trup ca o cămașă. 19. Dumnezeu m-a aruncat în noroi și am ajuns ca țărîna și cenușa. 20. Strig către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
toate fructele cad pe pământ, conform legii gravitației”. Ale lui au căzut în coșul editurilor. „Ne irosim în patimi și în lucruri de prisos și nu prețuim clipa care trece”. Aici aș adăuga eu că multe clipe prețioase au fost smulse din drumul lor fără întoarcere și prinse, spre binele oamenilor, în coșul autorului, plin ochi. „Ori de câte ori pleacă cocorii, intră în casele noastre anotimpul tristeții...” Pentru că „asemenea trenurilor ce trec prin gări nepăsătoare, trec peste noi anotimpurile.” Constantin Clisu este obsedat
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
Sturza, ajungând președinta „Societății Ocrotirii Orfanilor”, a înființat aici la Miroslava un orfelinat a cărui școală avea profil agricol, dar... Dar ce ți s-a mai oprit în cale? - mă ia la rost ieșeanul. Nimic. Doar așa mai reușesc să smulg o vorbădouă de la tine. Altfel... Altfel? Vorbesc de unul singur... De data asta te iert pentru insinuare. Data viitoare... Până atunci, însă, te rog să-mi tălmăcești totuși acel „dar”. Atunci când „pecinginea roșie” a început să se instaleze și la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
domnească peste Israel." 19. Dar dacă vă veți abate, dacă veți părăsi legile și poruncile Mele, pe care vi le-am dat, și dacă vă veți duce să slujiți altor dumnezei și să vă închinați înaintea lor, 20. vă voi smulge din țara Mea, pe care v-am dat-o, voi lepăda de la Mine casa aceasta, pe care am închinat-o Numelui Meu, și o voi face de pomină și de batjocură printre toate popoarele. 21. Și cît de înaltă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
bărbat, li se adresă tuturor, vesel nevoie mare. - E trecut de miezul nopții, deci bănuiesc că ați ajuns la sfârșit... Și adăugă, privind iute spre Maynard: - Le-ai spus că cifrele se termină cu 1970? Musafirii începură să se foiască, smulgându-se din înlemnire. Bărbatul continuă să le vorbească, la fel de vesel: - Când am auzit-o eu, era în 1968... și tocmai la miezul nopții ceasul se oprise. Cineva a spus: - Dispăruse Joan cu aproximativ trei minute înainte? - Da. Mai mulți oaspeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
cu greu, Ci să-mi dai iubita sufletului meu. Arată-ți dar mila, nu mă pedepsi... Și de-a mea dorință nu mă mai lipsi. Din petrecerea mea dulce bucurat în al meu trai Ce gândeam că nu m-a smulge soarta dintru acel rai Astăzi văz că ea mă duce dușmană cu mare zor În pustiu să mă arunce, fără milă, fără dor, 5 Unde soarele și luna sunt cu totul de prisos, Daca eu de la nici una nu aștept vreun
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-mi e-o noapte de visuri și de stele ALEXANDRU LĂPUȘNEANU (p. 202) Jurj Hrăbor Vîscan Movilă Iosif veveriță Moga Pascu Cracale pisar Costea Alexa Bodei Moțoc vornic Ioan visternic Gruie din Trotuș MIRA (p. 233) Vulturul gloriei romane a smuls inima din Roma murindă spre a o readuce la, Dumnezeu de unde venise. Dar, setos de victorii, el se repezi asupra unui gigantic Taur, îl rupse în bucăți, îl omorî, dar lăsă să cază inima Romei în pământul (Taurului) Bourului. Acel
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Amboise, avu următorul vis. S-ar fi 2264, făcut în grădina castelului, iar în mijloc creștea o Lacrămioară (marguerite) peste care ea avea supravegherea. Deodată se ivi un măgar [... ], zice textul francez) care, cu toată opunerea ei, au știut să smulgă lăcrămioara. Visul acesta o-ntristă foarte mult, deși nimeni dintre curteni nu-i dădea mare însemnătate. Cu toate acestea visul s-a-mplinit cu Marguerite și Ane. Regele s-a căsătorit cu aceasta din urmă. CUGETĂRI. GLUME CUGETĂRI (p. 600) [1] Cine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ce trece prin cap, să mă uit prin cameră, acum când o aștept pe iubita mea să o sperii, bau, de să-i sară ceașca din mână și să verse cafeaua pe ea, apoi, bosumflată, să încerce să mi se smulgă din brațe înainte de a apuca să o tăvălesc prin patul ăla mare cu așternuturi albe care miros a oameni mari. Se apropie. Aproape că îi aud respirația și simt mirosul de cafea. "Tadam!" am sărit în fața celei pe care o
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
momentul în care citești aceste rânduri, cartea e la tine, cu toate grozăviile din paginile următoare, pe care le-am trăit, sau inventat, și pe care le-am scris, așa că nu mai pot face nimic, nu am cum să-ți smulg cartea din mână și să-ți spun: M-am răzgîndît, nu mai vreau să știi nimic din ce am trăit, ce-am făcut și prin ce am trecut, de am ajuns singur... dar tu, care citești acum, nu îmi place
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
au aprins lumina în tren și nu cred că-i la cererea navetiștilor cărora li s-a întrerupt partida de tabinet când s-a oprit trenul și s-a stins lumina, ăștia pleacă fără mine, hei, stați puțin că mă smulg din nămeții ăștia și vin și eu că am treabă mâine dimineață la Paris. Dacă nu ar fi fost zăpada, poate că nu aș mai fi prins niciodată trenul ăla, pentru că probabil aș fi fost prea departe de calea ferată
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
vrea să rămână cu ei. Mi-ar fi fost mie mult mai ușor să mă descurc fără ea. La un moment dat, Vero a început să-l mângâie pe păr. Parcă plângea și mai tare. Vântul a început să-i smulgă și din lacrimii, a căror traiectorie o urmăream, curios să văd cum se topesc în contact cu tecul fierbinte. Nu am reușit să prind nici una în flagrant. Atunci am început să sper că totuși Vero se va răzgândi și va
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
scări să-l găsesc pe ăla de mi-a dat drumul la căldură, e drept, la cererea mea, și ea se topește sus și nu de dorul meu". Era plecat, așa că m-am întors și, cu spume la gură, am smuls toată instalația din priză. Am luat-o în brațe, am sărutat-o și nu m-am oprit decât câteva secunde să-mi potolesc respirația, că gâfâiam după ce coborâsem și urcasem în fugă treptele și știi că nu te poți săruta
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fugă de mine care încercam să-i arăt eu futai de poponar. "N-o mai vezi până nu te duci la muncă cu curul", râdea cu toată dantura afară, chițăind la fiecare tentativă de a o îmbrățișa, dar odată prinsă, smulgea și dispărea în celălalt colț al camerei. Când în sfârșit am încolțit-o, a început să urle, la mișto, ajutor, mă violează, până am auzit bătăi în ușă. Era Patrik, bineînțeles, care s-a liniștit când a văzut că pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Vero, nemaiștiind cum să se justifice, brusc i-a spus adevărul. Dan te place și ne-am gândit că putem să facem și noi rost de ceva bani. După care a bușit-o iar râsul, un sufocant, care i-a smuls și lui Patrik un zâmbet. "Stați așa, că mi-e nu-mi plac boșorogii", a replicat. M-a făcut pe mine care aveam până în 28 de ani. "Eu vă las, băieți, a mai spus Vero văd că sînteți pregătiți, amândoi
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
jumulită proaspăt. Nu puteam să o încolțesc deloc, așa că m-am hotărât să plec să mă schimb, pentru că într-adevăr mi-era frig. Când am ieșit din baracă, nu mai era acolo. M-am ofticat că nu reușisem să-i smulg măcar un număr de telefon. Dar cum la barza chioară îi face Dumnezeu cuib, mi-o aduce Pelicanul în seara următoare direct pe terasa unde încingeam petreceri în fiecare noapte. Atunci am aflat că în ziua cu privitul orizontului luase
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fată de care ți-am vorbit. Ce să fac, mă repet, sau mă laud, sau chiar așa o fi fost. Avea niște ochi imenși, supradimensionați și de ochelarii cu dioptrii gigantice. Cred că erau albaștri. În film, prim-planurile ei smulgeau suspine din sufletele spectatorilor, revista Cinema dedicîndu-i de nenumărate ori pagina dublă din mijloc. Când ne-a făcut cunoștință Pelicanul, am zâmbit amândoi, de se întreba de unde ne știm. Filmau împreună la Constanța o producție de epocă și locuiau în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mămăliga se albeau de la atâta băgat în gură. Restul mâinii mai avea urme de la băligarul de dis-de-dimineață în care căutasem râme și coropișnițe pentru pescuit, că lăcustele care-i plăceau cleanului ieșeau mai târziu, dar și de la pământul din care smulgeam ceapa verde, pe care o băteam de picior până când cădea tot ce mai rămânea între mustățile din capul bulbului, ca să o putem mânca. Neavând cuțit la noi, mustățile de care-ți vorbeam le mușcam și le scuipam, dar tot mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
etc. Oamenii satului lucrau cu dăruire pământul și-l iubeau, așa cum își iubeau copiii, animalele, locul pe care au văzut lumina zilei și unde au crescut. Trudind pe ogoare puțin rodnice, cu unelte rudimentare, dar cu sudoare din belșug, țăranii smulgeau anevoie roadele pământului, pe care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
le-am iubit din tot sufletul. Că nu ne mai atinge nimic din gingășia și forța marilor autori, care cândva ne zbârleau părul pe brațe de emoție. Scriitorii de azi își blesteamă zilele și se dau peste cap ca să mai smulgă fie și palide aplauze, exagerează cu violența, cu obscenitatea, cu subiectele contorsionate și imposibile, doar-doar or pune capăt căscatului imens al unui public sastisit. Nu-și dau seama că nu ei sânt de vină, că degeaba scriu pagini care ar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în schimbul unui cuțit de aramă cu mâner de argint. - Și? - Preotul m-a învățat să scriu, să citesc și să cunosc stelele. - Și după aceea? - După aceea nimic deosebit: am fost luat rob, împreună cu stăpânul meu, de atlanți. Stăpânul a smuls sabia unui soldat și s-a străpuns cu ea și eu am nimerit întîmplător printre robii de pe Piscul Sfânt. Mai târziu, Marele Preot m-a luat la el. Asta-i tot. - În Ta Kemet ți-a plăcut? Sclavul zâmbi. - Crezi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]