6,150 matches
-
relațiile Bonnului cu vecinii răsăriteni - acceptând, cum spunea Brandt la semnarea Tratatului de la Moscova prin care erau recunoscute frontierele postbelice ale Germaniei, că „prin acest Tratat nu pierdem decât ce am irosit, oricum, de mult”. Pentru a-și realiza obiectivele, strategii Ostpolitik trebuiau să ia În calcul trei categorii de public. Occidentalii trebuiau asigurați că Germania nu trece În tabăra estică. Prima reacție a președintelui francez Georges Pompidou În fața Tratatului de la Moscova a fost o deschidere Încurajatoare către Marea Britanie - a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai important, semnat În 1990, care limita strict prezența și activitatea forțelor convenționale pe continentul european. Privite de la Washington, concesiile lui Gorbaciov În privința armelor nucleare păreau o victorie pentru Reagan și, prin urmare, conform calculului de sumă zero folosit de strategii Răzoiului Rece, un eșec pentru Moscova. Dar pentru Gorbaciov, a cărui prioritate era politica internă, crearea unui climat internațional mai stabil reprezenta o victorie În sine. Aceasta i-a permis să câștige timp și susținere pentru reformele de acasă. Succesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
accentueze prestigiul, acasă și peste hotare. Cel puțin În această privință, UE Începea Într-adevăr să semene cu Elveția: un sanctuar al cooperării și al agențiilor internaționale, un model de soluționare a problemelor și de realizare a coeziunii sociale prin strategii „postnaționale”; nu atât o rețea de instituții sau un corp de legi, cât un ansamblu de valori („valori europene”) concretizate În noua Cartă a Drepturilor Fundamentale. Dacă amenința ceva valorile și normele acestei noi Europe la sfârșitul secolului XX, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
capabili să punem în practică. Managementul resurselor umane este o disciplină care oferă oportunități pentru cei care se dovedesc capabili să fructifice aceste oportunități. Managerul de resurse umane este un om care are capabilitatea și responsabilitatea de a-și imagina strategii de acțiune și de a găsi soluțiile potrivite în raport cu scopul pe care-l urmărește. Aceeași teorie poate genera soluții benefice în cazul unei instituții sau poate conduce spre mari erori în cazul altora. Mai mult, pentru aceeași instituție, o teorie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în care trebuie să fie pregătită, pentru a îmbina abilitățile intelectuale necesare cu o experiență de ordin practic. Aproximativ în aceeași perioadă, generalul chinez Sun Tzu, în lucrarea sa despre strategie, o corela de datoriile unui lider. Un foarte bun strateg militar în epoca modernă a fost Carl von Clausewits (1832), ce considera o bună strategie dificil a fi concepută și aplicată, ca urmare a greutăților de a combina numeroasele exigențe cerute. Apelul la gândirea militară este util, dar nu-i
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se diferențiază și prin modul de a trata mecanismele schimbării (schimbări lente, de creștere sau schimbări de „ruptură”). „Pregătirea forței de muncă și promovarea anticipativă a schimbărilor în acest domeniu se înscriu, în ceea ce s-au denumit strategiile de ruptură, strategii care urmăresc în mod sistematic, voit, conștient și benefic, întreruperea proceselor de reproducere a vechilor tendințe și generarea, consolidarea și generalizarea unor tendințe noi, ca expresie a trecerii spre noi realități societale, cu noi mecanisme și noi actori sociali”<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
managementului resurselor umane are la bază (printre factorii care generează diversitatea) tipul de management specific unei organizații și în consecință, viziunea asupra resurselor umane însele; de aceea, esențialul în analiza managementului resurselor umane se va plasa asupra evaluării tipurilor de strategii în managementul resurselor umane, ca un aspect al tipului însuși de management practicat. Pentru cei care studiază managementul resurselor umane, analiza conținutului strategiilor este un prilej de a-și proba competențele lor de judecată independentă, de evaluare pe o gamă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care posturile se determină prin negociere). În raport cu rolul oferit omului, strategia managementului resurselor umane este de tip tehnocentric sau antropocentric (în care rolul principal este pus pe seama tehnologiei sau al omului). În raport cu modul de comportare a managerului, distingem tipul de strategii în care conducerea este bazată pe sarcină și cea bazată pe om (schema 24). Schema 24. Grila managerială<footnote Blake, Robert R. și Monton,Jane, (a se vedea Steers, Richard M., op. cit., p. 631). footnote> În raport cu gradul de dependență față de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
un cadru adecvat de muncă, o structură a locurilor de muncă în conformitate cu o serie de criterii (tabelul 5). Azi, vom vedea, au loc reconsiderări majore în conceperea locurilor de muncă, trecându-se la organizări flexibile, adaptabile la ceea ce se cheamă „strategii în timp real”. Tabelul 5 Evoluția proiecției locului de muncă<footnote Steers, Richard M., op. cit., p. 259. footnote>. O prezentare mai sistematizată și analitică ne aduce în vedere următoarele etape în evoluția posturilor (schema 28). Astăzi, structurile ocupaționale ale instituțiilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea unor efecte psihosociale noi cum ar fi shoppingul - aspecte terapeutice și patologice, antinomiile individului - Între a fi unic sau exemplar de serie, gestionarea crizelor În comportamentul consumatorului, strategii creative de adaptare pentru manageri, Între care fidelizarea clienților apelează puternic, direct sau persuasiv emoționalitatea individului. Am fost interesați să cunoaștem cum este perceput consumatorul, studiind În acest sens reprezentarea socială și domeniile acoperite de acest concept. Datele ne-au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și riscă, de asemenea, să-și deterioreze imaginea. În aceste condiții, cererile făcute cu politețe implică o amenințare mai redusă a imaginii personale decât cererile categorice și de aceea apare și tendința de acceptare. Așadar, cererile formulate politicos, negocierea sunt strategii de obținere a complezenței. Asertivitatea reprezintă strategia optimă de rezistență la influență și În același timp de exercitare a influenței. 3.3.2. Asertivitatea. Concept și strctură Lazarus analizează asertivitatea și o definește ca fiind capacitatea de a-i influența
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
decide asupra modului de a răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creativ Brâncușian. Ideea formării abilităților, competențelor și atitudinilor creatoare În comportamentul consumatorului este susținută de noi pentru pregătirea și dezvoltarea competențelor consumatorilor În luarea deciziilor de cumpărare, sub impactul avalanșei crescute de oferte și mijloace de promovare. Abilitarea consumatorului În strategii creative de percepere și evaluare a varietății ofertelor Într-o societate de hiperconsum este cerută de preocuparea managerilor și companiilor pentru creșterea creativității și inovației În maximizarea profiturilor obținute pe baza consumului. Marii mangeri acordă atenție sporită dezvoltării comportamentelor creative
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lume În care toți au acces la aceleași informații, la aceleași tehnologii și metodologii. „Până la urmă, afirmă autorii lucrării „6 pilule de Înțelepciune”, Întreg viitorul nostru În afaceri depinde de capacitatea noastră de a fi creativ În muncă”. 4.2. Strategii primare ale creativității și influența lor asupra comportamentului consumatorului Promovarea creativității/inventicii este de mult o cerință recunoscută de specialiști În adaptarea optimă a comportamentului În relația producător consumator. Metodologia creativității și unele strategii au fost promovate În dezvoltarea pieței
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care pregătesc cadre specializate În acest domeniu. Mediul social, prin influența mijloacelor mass-media, Încearcă să modeleze atitudinea consumatorului și să valorifice strategii ale creativității cu impact puternic asupra dinamicii piețelor. Prezentăm câteva din strategiile În care ne-am dezvoltat contribuțiile, strategii care valorifică tendințe generate de trebuințe vitale și structuri de personalitate ale consumatorilor. I. Strategia pluralitatea perspectivelor și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pieței de Încălțăminte, textile și alte domenii ce fac oferte pentru consum ar trebui să colaboreze cu psihologii, sociologii și medicii pentru optimizarea relației producător consumator pe dimensiunea strategică a rezolvării de probleme câștig câștig. 4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât mai puțin În focarul atenției celorlalți - numai ocolirea extremelor de orice fel face posibilă preîntâmpinarea dezaprobării. Susie Scott (2005
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpărare și consum, dar cu noi semnificații individuale și colective. Acest nou consumator frecventează acum uriașe centre comerciale, solicită mărci mondiale, revendică etichete ce atestă calitatea, navighează pe internet, consumă produse ecologice etc. Industriile și serviciile sunt nevoite să mobilizeze strategii de personalizare a produselor și a prețurilor, să conceapă politici de diferențiere și de segmentare, să alimenteze din ce În ce mai consistent frenezia cererii, să producă mereu mai mult, cu aport de nou și original. Criza este trăită la nivelul organizațiilor producătoare iar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să dedice atenție deosebită și indicatorilor nonfinanciari legați de sănătate, siguranță, nevoi ale resursei umane, impact global. 5.2. Rolul motivației În modelarea comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clasa socială, precum și grupurile de referință, familia, rolurile și statusurile asumate vor genera orientări diferite În preferințele de consum. Un set complex de factori care asigură caracterul specific al răspunsurilor comportamentale este reprezentat de trăsături de personalitate, structuri motivaționale și strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist sau colectivist
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
structuri atitudinale și motivaționale care Îl definesc ca personalitate, Însă se poate dezvolta și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe indivizi să descopere noi metode de copping. Comportamentul de consum tinde să se extindă și sub această formă de strategii de adaptare la situații și factori stresori sau să ia forma comportamentului compulsiv de cumpărare care, Într-un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ar prezenta o mai bună funcționare premorbidă, cu un deficit global mai cu seamă de ordin psihopatologic, dar și cognitiv care le-ar permite acestora să dezvolte un interes mai mare pentru procurarea de drog și, mai ales, să elaboreze strategii pentru obținerea drogului ceea ce din capul locului pledează pentru o mai bună conservare a funcțiilor mentale, În ciuda faptului că consumul de drog agravează tabloul clinic În etapele următoare. Concluzii: Prevalența comportamentelor adictive la pacienții schizofrenici este mai crescută decât se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
când Trahanache dezminte aceste afirmații. Mai curând el joacă magistral un rol care impune o adaptare . (vezi scena cu memorarea scrisorii ș. a.); Ștefan Tipătescu, june-prim, tip, abil, amorez; (și aici sunt mai multe de discutat, Caragiale e și un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu brâul, ce se dansează după reguli prestabilite, Într-o parte și alta, conform strigăturilor și comenzilor unui conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
N. V. Gogol, cunoscutul dramaturg rus, cu perechea Bobcinski-Dobcinski, din capodopera dramaturgică „Revizorul”. Agamemnon Dandanache (un nume comic de excepție) construiește o adevărată strategie a șantajului, urmărindu-și interesul cu orice preț și provocând numeroase Încurcături. Agamemnon este numele viteazului războinic, strateg și conducator grec de oști. Dar numele celebrului grec se leagă de predispozițiile unor români de a căuta asemenea nume pentru odraslele, lor. Cuvântul e tradus În românește, iar derivatul se leagă de „dandana” cu sinonimele aproximative: poznă, Încurcatură, belea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a fost în mult mai mică măsură o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a unor societăți subdezvoltate preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă sociologia începuse să dezvolte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]