6,060 matches
-
totuși, mult, adesea până târziu în noapte. Căci Franța ivită într-o zi în inima stepei de la Saranza își datora nașterea cărților. Da, era, în esență, o țară livrescă, o țară alcătuită din cuvinte, ale cărei fluvii șiroiau ca niște strofe, ale cărei femei plângeau în alexandrini, iar bărbații se înfruntau în sirventès1. Când eram copii, descopeream Franța astfel, prin viața ei literară, prin materia ei verbală mulată într-un sonet și cizelată de un autor. Mitologia noastră familială confirma că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în pustiul zăpezilor siberiene, înălțaseră versurile acelea un castel de țiglă și colț de piatră caldă cu vitrele vopsite în purpurii culori... Franța se confunda pentru noi cu literatura ei. Iar adevărata literatură era vraja prin care un cuvânt, o strofă, un verset ne transportau într-o clipă veșnică de frumusețe. Îmi venea să-i spun Charlottei că literatura aceea murise în Franța. Și că în multitudinea cărților de astăzi, pe care le devoram de la începutul recluziunii mele de scriitor, o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acelorași vicii. Constatăm, de pildă, aceeași atitudine critică necruțătoare față de parazitismul și impostura literară în De vorbă cu mine însumi de I. Minulescu și aceeași repulsie față de poezia modernă și simbolistă "a căreia supremă originalitate rezidă în răscăcărarea tipografică a strofei pe o pagină întreagă"47, repulsie care s-a manifestat la Caragiale în ciclul de pastișe parodice după Macedonski (Erato, scapă-mă, Cameleon femeie etc.). De asemenea, schița caragialiană Intelectualii pare hipotextul tabletei Despre scriitori, în care Arghezi a renunțat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
influențat vădit de Blestemul bardului al lui Uhland) se conturează un portret sugestiv al cântărețului străin de acestă lume, cu elemente ce îl apropie, pictural, de imaginea Luceafărului eminescian. Z. a încercat, cu mare ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
o mai limpede angajare în direcția constructivismului. Ca lider se impune Ilarie Voronca, autor al manifestelor Aviograma („75HP”), Gramatică, Arhitectura („Punct”), din care nu lipsesc accentele dadaiste și futuriste, dar și al unor texte izvorâte din voința de sincronizare: Hidrofil, Strofă I, Strofă II. Primii noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii constructiviste venite din dadaism (negarea convențiilor poetice, anularea subiectivității creatorului etc.), dar mai cu seamă din futurism (energetismul, scriitura „de aparat Morse”, proprie unui „secol-viteză”, disprețul pentru metafizică ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
limpede angajare în direcția constructivismului. Ca lider se impune Ilarie Voronca, autor al manifestelor Aviograma („75HP”), Gramatică, Arhitectura („Punct”), din care nu lipsesc accentele dadaiste și futuriste, dar și al unor texte izvorâte din voința de sincronizare: Hidrofil, Strofă I, Strofă II. Primii noștri avangardiști se arată deschiși la sugestii constructiviste venite din dadaism (negarea convențiilor poetice, anularea subiectivității creatorului etc.), dar mai cu seamă din futurism (energetismul, scriitura „de aparat Morse”, proprie unui „secol-viteză”, disprețul pentru metafizică ori pentru arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,” 8. Înlocuiți în textul dat cuvintele care denumesc însușiri, cu altele cu sens asemănător. Citiți versurile nou formate. Ce observați? 9. Scoateți din ultima strofă cuvintele care rimează. Creați și voi versuri pornind de la perechile de cuvinte date. 10. Imaginează-ți că te afli în Parcul Copou lângă Teiul lui Eminescu. Scrie un dialog pe care l-ai purta cu copacul despre marele poet. *Sugestii
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Propune sinonime pentru cuvintele: cărări, crengi, străbat. 6. Scrie propoziții în care cuvântul pline să aibă sensuri diferite. 7. Construiește propoziții în care cuvintele iar și des să se ortografieze altfel decât în text. 8. Analizează verbele din a doua strofă a poeziei. 9. Ce parte de vorbire reprezintă cuvîntul "i" în "umbrai"? Alcătuiți o propoziție în care cuvântul "i" să fie altă parte de vorbire învățată decât cea din text. 10. Găsește verbul cu care se înrudește fiecare substantiv de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
pare realitatea, încât, îmbătat de atâta visare și contemplație, nu discerne decât trandafirul. Viziunea idilică are, la Frunză, o rază mai largă: în poezia lui, lupta de clasă apare - pe plan intern - cu totul convențional prin câteva versuri sau chiar strofe lipite ici și colo și care ar voi să indice că noi ducem, totuși, o luptă împotriva chiaburimii. Dar strofele acestea în loc să aibă efectul dorit, minimalizează lupta noastră. Iată cum apare în două versuri dușmanul de clasă în poemul Revederea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai largă: în poezia lui, lupta de clasă apare - pe plan intern - cu totul convențional prin câteva versuri sau chiar strofe lipite ici și colo și care ar voi să indice că noi ducem, totuși, o luptă împotriva chiaburimii. Dar strofele acestea în loc să aibă efectul dorit, minimalizează lupta noastră. Iată cum apare în două versuri dușmanul de clasă în poemul Revederea: Doar chiaburii stau acriți în tindă Ori își fac de lucru prin căruți. Atât. De altfel nici colectiviștii din poem
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și-atunci ești viață și chemare/ca un gornist căzut ce, mai aprins/atacu-l cântă-n ultima-i suflare» (...). În poezia 1 Mai la Belgrad, de pildă, Mihu Dragomir folosește într-un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării curățate de fasciștii vechi s-au cocoțat noii fasciști, în frunte cu călăul Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării curățate de fasciștii vechi s-au cocoțat noii fasciști, în frunte cu călăul Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu-i atât. E-o liniște mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Prin poezia Cântec în zori ea ne spune: iată, am făcut un «pas înainte», mă adaptez încetișor. Ce mi se poate cere mai mult? În poezia Mă-ncumet, Nina Cassian anunță că se încumetă să cânte partidul. După ce citește șapte strofe, cititorul ar dori ca poeta să se-ncumete într-adevăr. Se întreabă: poate e doar prefața unui mare poem epic, al unui ciclu. Dar nu, poeta spune că se-ncumetă, și pe urmă nu se mai încumetă. Atunci recitești poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să arate căile concrete prin care înțelege să facă o cotitură în creația ei (...). Mihai BENIUC a combătut poziția neprincipială adoptată de I. Vitner care a militat pentru introducerea unui spirit liberalizat în munca redacțiilor cu scriitorii (...). Citând mai multe strofe din unele poezii, M. Beniuc remarcă asemănarea izbitoare dintre ele, lipsa timbrului personal al fiecărui poet (...). Maria Banuș - a spus vorbitorul - a vorbit de dibuielile ei pentru a găsi drumul just. Este foarte bine ca poeta să-și caute drumul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de dragoste, pastelul, meditația... Și iată că apele s-au întors pornind pe alte albii. Au apărut poantele care încheie poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de dragoste, pastelul, meditația... Și iată că apele s-au întors pornind pe alte albii. Au apărut poantele care încheie poezia de două-trei strofe. De cele mai multe ori poeziile de acest fel sugerează aruncarea ciocanului pe stadioanele de sport. Asemenea aruncătorilor care, apucând firul de oțel cu greutatea la capăt, se rotesc de câteva ori și abia apoi îl aruncă - tot așa și poeții se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de acest fel sugerează aruncarea ciocanului pe stadioanele de sport. Asemenea aruncătorilor care, apucând firul de oțel cu greutatea la capăt, se rotesc de câteva ori și abia apoi îl aruncă - tot așa și poeții se pregătesc în primele două-trei strofe ca să prezinte poanta din strofa finală. Exercițiul devine însă foarte înduioșător când la capătul firului nu este decât o biată greutate de o sută de grame. Atunci eforturile poetului, prealabile poantei, îl amețesc și de foarte multe ori se prăbușește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ciocanului pe stadioanele de sport. Asemenea aruncătorilor care, apucând firul de oțel cu greutatea la capăt, se rotesc de câteva ori și abia apoi îl aruncă - tot așa și poeții se pregătesc în primele două-trei strofe ca să prezinte poanta din strofa finală. Exercițiul devine însă foarte înduioșător când la capătul firului nu este decât o biată greutate de o sută de grame. Atunci eforturile poetului, prealabile poantei, îl amețesc și de foarte multe ori se prăbușește bietul spre marea tristețe a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întreba pe drept cuvânt, care este soluția? Cum e mai bine de scris, mai lung sau mai pe scurt? De pildă, tovarășul Eugen Frunză a publicat în numărul 3 al Vieții românești un ciclu de treisprezece poezii a câte două strofe fiecare. Toate poeziile acestui ciclu sunt construite după același procedeu: în prima parte se expune un sentiment, o idee, un aspect, iar în a doua se trage concluzia, opunându-se primei părți o nouă afirmație menită astfel să se pună
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Frunză, cuprinsă în primul catren citat nu poate constitui artă (cu toate că nimeni nu se îndoiește că ceea ce spune el e adevărat) pentru că este lipsită de orice modalitate de expresie poetică, cum de asemenea lipsită de idee poetică este și cealaltă strofă a poemului în care autorul ne încredințează cu aceleași mijloace că... ... urăsc pe cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură Lung la vorbă, scurt la faptă Chiulangiul secătură. Această poezie de două strofe ar fi de fapt un articolaș de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lipsită de idee poetică este și cealaltă strofă a poemului în care autorul ne încredințează cu aceleași mijloace că... ... urăsc pe cel ce-așteaptă Socialismul mură-n gură Lung la vorbă, scurt la faptă Chiulangiul secătură. Această poezie de două strofe ar fi de fapt un articolaș de ziar, cum l-ar considera cititorul, dacă n-ar fi derutat oarecum de ritm și rimă. Se pare că tovarășul Frunză a fost atras și de această dată (cum s-a mai arătat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1953), o altă poezie, de data aceasta semnală Aurel Gurghianu și intitulată Poetul și divanul dedicată «lui V.F și altora». Ridicând mănușa aruncată de confratele său întru scris și întru redacție, Aurel Gurghianu (A.G.) scrie un alt grup de strofe, de data asta 10 - și cu mai multe calități poetice - în care ironizează pe: .. acel poet ce an de an stă după-masa pe divan și moțăie-visând... La ce visează acel poet? La dorința de a se ridica la înălțimea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și iubit de poporul nostru încă din anii dinainte de 23 August 1944 - semnează în Viața militară o lucrare intitulată Oșteanului, scrisă de mântuială, neartistic (...). Este regretabil că poeta Nina Cassian semnează în Cultura poporului o banală și prozaică alcătuire de strofe, întitulată Marș de pace. Și tu, și eu, și noi, și voi Avem ceva de apărat Ogorul, fabricile noi. și continuă în aceeași manieră facilă. Este regretabil și faptul că Eugen Jebeleanu semnează în paginile revistei Contemporanul o poezie slabă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sacrificii, poetul trasează iubitei sale linia de conduită: De va fi să fim vreodată Despărțiți în calea grea Steagul luptei, ne-nfricată Să-l urmezi, iubita mea. (De va fi) Poemele în speță sunt un exemplu tipic de ideologie tăiată în strofe, trecută prin ritm și rimă și condimentată înainte de a fi servită, cu tot soiul de arome procurate din frecventarea clasicilor, pentru a face să dispară gustul fad pe care-l au îndeobște generalitățile versificate (...) în versurile de dragoste ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-l credem pe cuvânt, deoarece aceste trăsături nu se reliefează în vreo acțiune (...). Momentul eroismului ar fi trebuit să marcheze o schimbare de atitudine, punctul calitativ al transformării. Dar elementele care să ateste transformarea, Iureș le-a redus la două strofe în care, cum am văzut, se arată că băieții s-au transformat nemaiertându-și unul altuia greșelile. Iată de ce lucrarea lui Iureș, deși are unele părți izolate frumoase, rămâne o încercare neizbutită de poem epic. Trebuie ridicată aici problema unei anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]