6,018 matches
-
de dans precum ea, dar prin amestecul de ritmuri house propulsive și arome latino arzătoare, Lopez ne-a adus cea mai sexy piesă de vară”. Acesta a continuat să afirme că artista „captează perfect sound-ul de club chiar înainte ca strofele să înceapă. Vocea lui Lopez pulsează cu o energie proaspătă, arzătoare și concentrată care captivează ascultătorii în mod hipnotic”. Mai mult, recenzorul a felicitat refrenul - care a fost catalogat drept „de neuitat” — adăugând că înregistrări precum „Papi” și „On the
Papi (cântec) () [Corola-website/Science/322772_a_324101]
-
clasici, cum ar fi Haydn sau Mozart. Cauda, rădăcina latină a codei, este folosită în studiul dirijorilor, din secolele 12 și 13. "Cauda" a fost o melismă lungă pe una din ultimele silabe ale textului, care se repetă în fiecare strofă. Dirijarea, a fost în mod tradițional împărțită în două grupe, "„Conductus cum cauda”" și "„Conductus sine cauda”" (în latină: „Dirijare cu caudă”, „Dirijare fără caudă”), bazată pe prezența melismei. Codetta (din italiană „codă/coadă mică” sau „codiță”) are un scop
Coda () [Corola-website/Science/329837_a_331166]
-
loc pe seama animalelor, inclusiv un miel sacrificat. Secțiunea narativă a copilului este punctată de pasaje rapide ce recapitulează prima parte. Spre deosebire de ultima parte a simfoniilor tradiționale, ultima parte a Simfoniei nr. 4 a lui Mahler este practic un cântec, conținând strofe, interludii, un preludiu și un postludiu (structură strofică). Când este auzit postludiul există o modulație în Mi major și rămâne de obicei în această gamă, încheind simfonia departe de gama Sol major. Simfonia este compusă pentru o orchestră destul de mică
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
mai puternică cetate din Polonia, scaun de domnie a lui Mieszko I. Tot aici a fost construită cea mai veche catedrală, după creștinarea Piaștilor, în 966. Cât de important este râul pentru istoria și pentru conștiința polonezilor o poate dovedi strofa imnului național: „Przejdziem Wisłę, prejdziem Wartę, będziem Polakami.” (Vom trece Vistula și Warta, vom deveni polonezi.)
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
care se bucură de un succes fabulos pe YouTube este „"A Glorious Dawn"”. Acest filmuleț a reușit să strângă peste 500,000 vizualizări. Filmulețul îi are ca „interpreți” pe Carl Sagan și Stephen Hawking. Fiecare dintre aceștia au câte o strofă de „cântat”. În cazul lui Sagan acesta „interpretează” și refrenul. În principal filmulețul dorește să transmită și un mesaj. Mesajul este legat de evoluția științifică a omului. Fiecare din cei doi cercetători are un mesaj diferit de spus. Fiecare mesaj
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
în care apare Sagan acesta vorbește despre cum ne așteaptă „"un răsărit glorios"”. „"Un răsărit glorios"” este defapt și titlul filmulețului tradus în română. Sagan spunâd acestea se referă la ce ar putea găsi omenirea o dată ieșită în spațiu. În strofa în care apare Hawking acesta vorbește despre un alt mesaj. Mesajul său vorbește despre cum avem nevoie de oteorie a totului. Fragmentul în care apare Sagan este luat din documentarul Cosmos. Cosmos este un documentar despre știință creat de acesta
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
Suntem toți conectați".Tema pe care această piesă o scoate în evidență este conexiunea dintre noi și restul universului. Acest filmuleț îi are ca „interpreți” pe Neil deGrasse Tyson, Richard Feynman și Bill Nye. Fiecare dintre aceștia are câte o strofă de interpretat. Tyson interpretează prima strofă. Tematica primei strofe este că suntem toți conenctați cu universul. Pe lângă prima strofă, Tyson interpretează și refrenul. Refrenul este similar primei strofe. Luând în calcul acestea reiese că și tema refrenului este aceeași. Nye
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
această piesă o scoate în evidență este conexiunea dintre noi și restul universului. Acest filmuleț îi are ca „interpreți” pe Neil deGrasse Tyson, Richard Feynman și Bill Nye. Fiecare dintre aceștia are câte o strofă de interpretat. Tyson interpretează prima strofă. Tematica primei strofe este că suntem toți conenctați cu universul. Pe lângă prima strofă, Tyson interpretează și refrenul. Refrenul este similar primei strofe. Luând în calcul acestea reiese că și tema refrenului este aceeași. Nye interpretează a doua strofă. Tema celei
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
scoate în evidență este conexiunea dintre noi și restul universului. Acest filmuleț îi are ca „interpreți” pe Neil deGrasse Tyson, Richard Feynman și Bill Nye. Fiecare dintre aceștia are câte o strofă de interpretat. Tyson interpretează prima strofă. Tematica primei strofe este că suntem toți conenctați cu universul. Pe lângă prima strofă, Tyson interpretează și refrenul. Refrenul este similar primei strofe. Luând în calcul acestea reiese că și tema refrenului este aceeași. Nye interpretează a doua strofă. Tema celei de-a doua
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
Acest filmuleț îi are ca „interpreți” pe Neil deGrasse Tyson, Richard Feynman și Bill Nye. Fiecare dintre aceștia are câte o strofă de interpretat. Tyson interpretează prima strofă. Tematica primei strofe este că suntem toți conenctați cu universul. Pe lângă prima strofă, Tyson interpretează și refrenul. Refrenul este similar primei strofe. Luând în calcul acestea reiese că și tema refrenului este aceeași. Nye interpretează a doua strofă. Tema celei de-a doua strofe este conștientizarea a cât de insignifiante sunt anumite lucruri
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
Tyson, Richard Feynman și Bill Nye. Fiecare dintre aceștia are câte o strofă de interpretat. Tyson interpretează prima strofă. Tematica primei strofe este că suntem toți conenctați cu universul. Pe lângă prima strofă, Tyson interpretează și refrenul. Refrenul este similar primei strofe. Luând în calcul acestea reiese că și tema refrenului este aceeași. Nye interpretează a doua strofă. Tema celei de-a doua strofe este conștientizarea a cât de insignifiante sunt anumite lucruri în raport cu altele. În această piesă lui Feynman îi revine
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
interpretează prima strofă. Tematica primei strofe este că suntem toți conenctați cu universul. Pe lângă prima strofă, Tyson interpretează și refrenul. Refrenul este similar primei strofe. Luând în calcul acestea reiese că și tema refrenului este aceeași. Nye interpretează a doua strofă. Tema celei de-a doua strofe este conștientizarea a cât de insignifiante sunt anumite lucruri în raport cu altele. În această piesă lui Feynman îi revine finalul filmulețului. Feynman precizeaza în final că trebuie să ne oprim undeva deoarece universul este major
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
este că suntem toți conenctați cu universul. Pe lângă prima strofă, Tyson interpretează și refrenul. Refrenul este similar primei strofe. Luând în calcul acestea reiese că și tema refrenului este aceeași. Nye interpretează a doua strofă. Tema celei de-a doua strofe este conștientizarea a cât de insignifiante sunt anumite lucruri în raport cu altele. În această piesă lui Feynman îi revine finalul filmulețului. Feynman precizeaza în final că trebuie să ne oprim undeva deoarece universul este major.
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
a fost denumită strada Wiśniewski. În cântecul original se află cuvintele: "...z czarną kokardą" (în ). Cu toate acestea, în filmul "Człowiek z żelaza" (1981) al lui Andrzej Wajda Krystyna Janda cântă o versiune revizuită "...z czerwoną kokardą" (în ). Textul din strofa a patra: "...krwi się zachciało słupskim bandytom" (în ) este o aluzie la școala de miliție din Słupsk . Textul "Krwawy Kociołek" care apare în strofa a cincea este o referire la Stanisław Kociołek, prim-secretarul Paritdului Comunist din Gdańsk, care a
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
al lui Andrzej Wajda Krystyna Janda cântă o versiune revizuită "...z czerwoną kokardą" (în ). Textul din strofa a patra: "...krwi się zachciało słupskim bandytom" (în ) este o aluzie la școala de miliție din Słupsk . Textul "Krwawy Kociołek" care apare în strofa a cincea este o referire la Stanisław Kociołek, prim-secretarul Paritdului Comunist din Gdańsk, care a acționat ca viceprim-ministru în timpul masacrului muncitorilor din 1970. Grabówek și Chylonia sunt nume de cartiere din orașul Gdynia. În filmul "Człowiek z żelaza" (1981
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
uităm că "maithuna" nu trebuie niciodată să se încheie cu o emisie seminală: "boddhicitam notsrjet", sămânța nu trebuie emisă, repetă textele. Altfel yoghinul cade sub legea Timpului și a Morții, ca orice desfrânat de rând(cf.D"uha-kosha" de Kanha, strofa 14;H.Y."pr"., III,88; etc.)" "Tattva" în Yoga sau "mahabhuta" în Ayurveda, sunt două cuvinte sanscrite ce se traduc prin "elemente" sau "realitaăți", "panchatattva" sau "" însemnând cele 5 elemente fundamentale considerate a sta la baza creației în diferite
Maithuna () [Corola-website/Science/327974_a_329303]
-
este un marș (cântec militar) românesc. Cântecul a fost scris (probabil) în timpul Primului Război Mondial ca un cântec de luptă. Una dintre primele ansambluri atestate de a fi cântat cântecul, în versiunea sa originală (cu trei strofe), imediat după Primul Război Mondial, este corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoș. Acest cor interpretează cântecul original și astăzi, neîntrerupt încă din 1918. Mențiuni care
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
1919, voluntarii din ”Legiunea Română de Voluntari Transilvăneni - Bucovineni” deja cunoșteau o versiune a cântecului: "“Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă / Visam de când eram copii / Să trecem Carpații / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”". Celor 3 strofe originale li s-au adăugat apoi alte 6 (una la început, alte cinci la final), în timpul regimului comunist, de către Cenaclul Flacăra, după cum recunoaște chiar poetul Adrian Păunescu: "„(Acesta este) un cântec pe care trebuie să-l aflați, un cântec care
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
trebuie să-l aflați, un cântec care trebuie să rămână și în memoria generațiilor următoare așa cum a rămas în memoria corurilor de de țărani din Transilvania, din Finteușul Mare, spre exemplu, unde l-am descoperit; [...] (din acest cântec excepțional) trei strofe sunt ale istoriei și restul le-am scris noi, în vremea noastră, cu gândurile noastre, cu starea noastră de spirit, cu dorința noastră de pace, dar și cu sentimentul ca decurgem dintr-o galerie puternică de înaintași demni.”" Versurile adăugate
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
de spirit, cu dorința noastră de pace, dar și cu sentimentul ca decurgem dintr-o galerie puternică de înaintași demni.”" Versurile adăugate de Cenaclul Flacăra sunt majoritatea adăugiri post-facto, de natură istorică și patriotică, referitoare la Marea Unire de la 1918 (strofa 1: Un cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioți, ascultați”"; strofa a 5-a: ""Cu săbii făcură Unirea, ce inimi / Spre Alba cu toții mergeam / Toți oamenii țării semnau întregirea / Voința întregului neam""; strofa a 7-a: ""[...] Istoria-ntreagă cu
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
decurgem dintr-o galerie puternică de înaintași demni.”" Versurile adăugate de Cenaclul Flacăra sunt majoritatea adăugiri post-facto, de natură istorică și patriotică, referitoare la Marea Unire de la 1918 (strofa 1: Un cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioți, ascultați”"; strofa a 5-a: ""Cu săbii făcură Unirea, ce inimi / Spre Alba cu toții mergeam / Toți oamenii țării semnau întregirea / Voința întregului neam""; strofa a 7-a: ""[...] Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe / "Trăiește-n Unirea de azi“"). O modificare în spiritul
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
referitoare la Marea Unire de la 1918 (strofa 1: Un cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioți, ascultați”"; strofa a 5-a: ""Cu săbii făcură Unirea, ce inimi / Spre Alba cu toții mergeam / Toți oamenii țării semnau întregirea / Voința întregului neam""; strofa a 7-a: ""[...] Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe / "Trăiește-n Unirea de azi“"). O modificare în spiritul antimonarhist al vremii este referirea la "comandantul suprem" din penultima strofă (a 9-a), contrară titulaturii regelui Ferdinand I, în timpul căruia s-
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
Alba cu toții mergeam / Toți oamenii țării semnau întregirea / Voința întregului neam""; strofa a 7-a: ""[...] Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe / "Trăiește-n Unirea de azi“"). O modificare în spiritul antimonarhist al vremii este referirea la "comandantul suprem" din penultima strofă (a 9-a), contrară titulaturii regelui Ferdinand I, în timpul căruia s-a înfăptuit unirea, de "cap al oștirii". O variantă pentru compozitorul actualei melodii a cântecului este Iosif Romulus Botto, organizatorul a peste 30 de coruri și fanfare din Banat
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
o colecție de melodii și cântece de leagăn larg apreciate în Japonia. Melodia „” este pentatonică utilizând treptele 1, 3, 4, 6 și 7, adică notele Do, Mi, Fa, La și Si din solfegiu. Versurile originale sunt listate ca a doua strofă. În 1941, Ministerul Educației din Japonia a publicat o strofă adițională în "Uta no hon" („Carte de cântece”, うたのほん 教師用 下), plasând-o înaintea strofei originale. "Visul florilor de cireș" de Keiko Abe, un percuționist virtuoz, este o piesă de
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
în Japonia. Melodia „” este pentatonică utilizând treptele 1, 3, 4, 6 și 7, adică notele Do, Mi, Fa, La și Si din solfegiu. Versurile originale sunt listate ca a doua strofă. În 1941, Ministerul Educației din Japonia a publicat o strofă adițională în "Uta no hon" („Carte de cântece”, うたのほん 教師用 下), plasând-o înaintea strofei originale. "Visul florilor de cireș" de Keiko Abe, un percuționist virtuoz, este o piesă de cinci minute pentru marimba. Această piesă este bazată pe „” și
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]