6,602 matches
-
promise, iar Callistus reuși să păstreze secret acel pact, ca să aibă o carte în mânecă. Cel mai violent aspect al planului lor - care trebuia nu doar să reușească, dar și să se desfășoare rapid și să nu trezească bănuieli - era uciderea Împăratului. Își imaginau îngroziți ce avea să li se întâmple dacă Împăratul scăpa sau dacă era salvat la timp de germanii lui credincioși. Riscul e mare, le spuse cu răceală Valerius Asiaticus tovarășilor săi. Nu uitați că, așa cum s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Viața femeii este evocată prin intermediul tuturor numelor rudelor sale imperiale, inclusiv al fiului care ținuse urna la piept: „...Agrippinei, fiica lui Agrippa, nepoata divinului Augustus, soția lui Germanicus, mama lui Gajus Caesar Augustus Germanicus princeps“. Nimic altceva; nici condamnarea, nici uciderea, nici felul în care a murit; jumătatea de jos a acelui spațiu a rămas liberă. După multe secole, când mausoleul fusese devastat și jefuit, recipientul de marmură, cu inscripția lui tăioasă, a călătorit mult prin Roma. În secolul al XIV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de la ancheta procurorului. Podurile rutiere se succedau unul peste altul, ca niște uriași în copulație, picioarele imense ale unora călărind spinările celorlalte. Fără a manifesta vreun interes sau politețe, procurorul pronunțase verdictul de moarte accidentală; poliția nu mă acuzase de ucidere prin imprudență, nici de conducere neglijentă. După anchetă, m-am lăsat condus de Catherine la aeroport. Vreme de o jumătate de oră am șezut la geamul biroului ei, uitându-mă jos la sutele de mașini din parcare. Capotele lor formau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
potrivite, sunete potrivite. De aci pînă la escrocheria de pseudo-avangardă - un pas”. Aluzia la poetica „artizanală” a lui Arghezi e străvezie, iar aici autorul se întîlnește cu Ion Barbu și cu membrii „tinerei generații” interbelice (Eliade, Noica). El vede în „uciderea lui Dumnezeu” opera unui „geniu al sinuciderii”, un simptom al Weltanschauung-ului actual, dominat de „aceeași stăruință a morții”... În acest sens, istoria modernă îi apare ca un „uriaș reportaj de sinucideri de popoare și de inși în diferite feluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
țară în plin avânt, pe ce se construise, pe bogățiile acestei țări, cunoșteau tâmpenia de esență bovină a acestui popor mioritic, de asemenea cunoșteau perfect, înclinația spre corupție, fără limite, a faunei postfanariote de pe Dâmbovița, așa că au pus la cale uciderea celui care stătea în calea dorințelor lor hulpave, de a face din țara aceasta, care era deja o mare producătoare, o țară din lumea a treia, consumatoare de banane date printre gard, ca la maimuțele de la zoo. Cred că vă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
avea nevoie ca să ne venim în fire. Ca să ne întoarcem la Dumnezeu, după cum ar zice Mona. Pur și simplu ca să ajungem pe zero. Karl Marx ar zice că ne-am făcut un dușman din fiecare plantă și animal ca să justificăm uciderea lor. În ziarul de azi, zice că soțul unui top-model a fost reținut sub acuzație de omor. Mă aflu la un telefon public de lângă biblioteca unui orășel de provincie; Helen e înăuntru, cu Stridie, și vandalizează cartea. La telefon, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Niște personaje micuțe și naiv reprezentate Întruchipau șase oameni supuși la suplicii pe menhirii Însîngerați. Pe un ton neutru, ea explică modul În care femeile de pe insulă Îi răstigniseră pe jefuitori ca să-i pedepsească pentru scufundarea vasului Mary Morgan și uciderea bărbaților lor. Fersen se Întoarse spre ea, zeflemitor. - Și femeile de pe la voi sînt tot așa? - Avem caracter. N-ai decît să rîzi dacă poftești, dar să știi că toți copiii de aici au crescut fascinați de legenda asta. - Frumoasă educație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pune și eu cîteva, mi-ar plăcea să știu, ca informație de primă mînă, ce e adevărat din toate bîrfele care circulă acum, susură el. Este extrem de excitant! Măcar o dată se petrece ceva și În fundătura asta! - Îți confirm că uciderea fratelui meu nu are nimic dintr-o bîrfă, spuse ea sec, potolindu-l pe loc. PM Își luă un aer plictisit și o introduse În bibliotecă. Pe cît restul castelului aducea cu un mormînt gotic, pe atît magnifica bibliotecă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de procedură a devenit obsesia nesuferită a polițiștilor care Își petrec mai mult timp verificînd că n-au Încălcat un alineat al Codului Penal decît propriu-zis anchetînd. Nimic nu le garanta că Yves avea să fie inculpat și condamnat pentru uciderea lui Gildas. Cu atît mai mult cu cît nu mai sînt la fel de sigur că el l-a ucis. Fir-ar să fie! Descumpănită, Îi urmări privirea ochilor ieșiți din orbite și Încremeni la rîndul ei. Pe geamul exterior, două mîini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toate astea, va trebui să Înveți să te bați ca să le păstrezi. Gwen avea pe atunci doar cinci ani, dar nu uitase. Și o cumplită Îndoială o străbătu. Yvonne era În stare de orice ca s-o ocrotească. Inclusiv de uciderea lui Loïc. Prin fereastra biroului, care oferea o largă perspectivă asupra casei, Își văzu fiul sosind pe scuter, Încetinind În dreptul intrării și, fără să oprească motorul, băgînd mîna În cutia de scrisori pentru a trage ziarul care ieșea În afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Înfățișeze fantoma faimoasei Mary, căreia cineva Îi tăiase gîtul În 1968. Poate că de ea era vorba În biletul lăsat asupra victimelor, și nu despre Marie, ambele nume scriindu-se la fel În dialect breton. În acest caz, acum, cînd uciderea lui Chantal și cea a lui Nicolas erau În mod limpede identificate ca fiind „deșeuri“ pe traseul ucigașului, Însemna că ucigașul răzbuna crima nepedepsită făptuită asupra acelei femei. - Nici Loïc nu avea urme de Înțepături la degete și nici vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
era În prag, uitîndu-se la ei, cu chipul perfect impenetrabil. Marie reacționă prima. - Ai făcut Închisoare? - Treizeci și cinci de ani, trei luni și douăzeci și două de zile, ca să fiu precis. Calmul și detașarea lui Ryan erau impresionante. - Pentru ce motiv? - Uciderea unui polițist. În timp ce mergeau cu mașina spre postul de jandarmi, Marie aruncă o privire În oglinda retrovizoare. Așezat pe bancheta din spate, Ryan părea că savurează liniștit peisajul. Fusese imediat de acord cu cererea lor de interogatoriu, adăugînd chiar, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lui de fost pușcăriaș. CÎnd intrară În curtea jandarmeriei, dădură de Morineau care, foarte agitat, venea În Întîmpinarea lor cu un dosar În mînă. - Am informații În legătură cu trecutul lui Ryan, ghiciți ce a făcut! - Treizeci și cinci de ani de Închisoare penru uciderea unui polițist, Îi replică Marie deschizînd portiera. Îi făcu semn scriitorului s-o urmeze și trecură amîndoi pe dinaintea lui Stéphane, care rămăsese prostit, fără măcar să se uite la el. Lucas Îi luă dosarul din mînă ca să arunce o privire. - Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
netă că Lucas și Marie nu fură deloc surprinși cînd Morineau confirmă alibiurile acestuia: Ryan se aflase la cafeneaua din port atunci cînd ei fuseseră blocați În grotă, Stéphane Îl Încuiase În celulă ca să-l trezească din beție În noaptea uciderii lui Gildas, apoi se aflase la Paris cînd Fersen fusese atacat pe faleză; cît privește uciderea lui Yves, Chantal și Nicolas, Ryan cinase atunci la familia Kersaint, apoi Îi venise În ajutor Mariei cînd ea se lupta cu crabii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aflase la cafeneaua din port atunci cînd ei fuseseră blocați În grotă, Stéphane Îl Încuiase În celulă ca să-l trezească din beție În noaptea uciderii lui Gildas, apoi se aflase la Paris cînd Fersen fusese atacat pe faleză; cît privește uciderea lui Yves, Chantal și Nicolas, Ryan cinase atunci la familia Kersaint, apoi Îi venise În ajutor Mariei cînd ea se lupta cu crabii În mașină. Lucas se văzu silit să admită că, În urma verificărilor, alibiurile lui Ryan stăteau incontestabil În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îl calma pe Pierric, ale cărui lacrimi curgeau peste obrazul roșu și neras. Medicul se interesă de starea Mariei, care părea să respire cu dificultate, Lucas o văzuse clătinîndu-se pe picioare, gata să leșine, În clipa În care Pierric descria uciderea tinerei femei. Dar Își reveni rapid, Îi dădu la o parte și cu un gest ferm le Îndreptă atenția căre Pierric, adresîndu-i-se psihanalistului. - Cum se simte? - Merge, o să iasă Încet din starea de hipnoză... Parcă vrînd să-l contrazică, Pierric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spui? Taci din gură! Spui prostii! - Nu mă mai minți! Știu asta, o simt În ființa mea! Pierric m-a ridicat de pe plajă, a fugit luîndu-mă cu el, ținîndu-mă strîns la pieptul lui. Alături de el am fost de față la uciderea acelei femei, a mamei mele, omorîtă de Arthus! Chipul lui Ryan se făcuse livid, rămăsese nemișcat, doar respirația Îi trăda emoția. Cu suspine În glas, cu mîinile Jeannei Într-ale ei, Marie continuă: - Ai fost atît de dură, nu suportam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prețios, ca o bijuterie veche de familie. Mi-am amanetat adevăratul timp în speranța că, la un moment dat, să-l pot lua înapoi, atunci când voi fi pregătit, când voi fi gata să-l trăiesc. Netrăirea timpului este totuna cu uciderea lui. Lâncezirea timpului înseamnă îmbătrânirea firii sau dilatarea sentimentului morții. Cu cât murim mai lent, cu atât regretul netrăirii timpului devine mai apăsător. Deodată, lătratul se oprește brusc și, odată cu el, imaginea Aspidei se estompează. Îi ia locul "While my
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
el. Absența lui fizică o resimt ca pe un fel de alienare, de înstrăinare de mine însumi. Somnul tocmai asta înseamnă: cu fiecare somn murim câte puțin, adică ne îndepărtăm de viață, de propriul sine. El este deopotrivă motorul și uciderea vieții, intrarea lentă în moarte. Prodigios de creator, el plăsmuiește și-ți întoarce atâtea vieți, atâtea alternative. Dar și somnul poate obosi. În cazuri cu adevărat fericite, ce aparțin mai ales înțelepților și sfinților, el se poate termina în moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
eternitate. Simțea că trebuie să fi existat o legătură Între figura reprezentată pe perete și grozăvenia acelei crime. — Ai fost omorât sub mozaic nu dintr-o Întâmplare, șopti la urechea maestrului din Como. Trebuie să fie aici ceva legat de uciderea ta. Bargello Încerca să deslușească acele cuvinte șoptite. În jurul colosului, o mare porțiune de perete fusese deja pregătită pentru continuarea lucrului. Mozaicul ar fi trebuit să fie cu mult mai larg, odată terminat. Poate că motivul crimei nu rezida În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
după ce fusese lovit, avea senzația că, undeva aproape, mai exista și un al doilea trup. Dar poate că fusese doar rodul imaginației lui. Între timp, izbutise să aprindă lampa. Apropie micul cerc de lumină de locul exact unde se petrecuse uciderea lui Ambrogio. Mai Întâi exploră cu luare aminte pardoseala; apoi, ridicând mâna care purta lumina, Începu să examineze din nou mozaicul neterminat. Flacăra dezvăluia, Încetul cu Încetul, unele amănunte ale colosului, fără ca vreodată Întreaga figură să reușească să iasă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un adversar neînduplecat. Pierduse prima ciocnire și Încerca să Își adune forțele pentru a ataca din nou. — Și apoi, ce te-a adus În aceste Încăperi, În afară de perfida dorință de a ofensa sacra noastră persoană? — De ce se interesează Biserica de uciderea meșterului mozaicar? De ce v-ați trimis zbirul, pe Noffo, să Îi iscodească rămășițele? replică Dante, la rândul său cu un glas Întretăiat de gâfâială. Cardinalul avu o mișcare bruscă de nerăbdare. Nu am nimic să Îți explic. Sfânta Biserică romană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
superioritate În timp ce, Încetul cu Încetul, Își recăpăta culoarea. O crimă feroce Într-un loc sacru face oricând obiectul atenției sale. Precum și al atenției Inchiziției, În cazul În care se descoperă În ea urma diavolului. — Și ați recunoscut această urmă În uciderea mozaicarului? Așa e, prin urmare? Credeți că un diavol l-a omorât? Ghearele lui Belzebut au sfâșiat sărmanul trup al lui Ambrogio? De ce anume vă temeți, de fapt, din această moarte? Iar mai Înainte? De ce vă puteați teme din viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Domenico, În legătură cu o faptă de natură criminală. Omul Își schimbă expresia dintr-o dată. — Natură... criminală? Ce vrei să spui, priorule? Poetul observă cu satisfacție că, În sfârșit, Domenico Îi pronunțase titlul cu deferența de rigoare. — Ai auzit cu siguranță de uciderea În orașul nostru a unui meșter din breasla de la Como. Comuna m-a Însărcinat să caut vinovatul. — Și aveți de gând să Îl căutați aici? bâigui cămătarul pălind. — Oriunde s-ar putea ascunde. Dar acum altceva vreau să aflu. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu-i nimic În care să poată fi implicați... În afară de două crime atroce! La aceste cuvinte, Bargello păru să Își recupereze ceva din siguranță. Se ridică, scoțând pieptul În față. — De aceea am venit să te anunț, că vinovatul pentru uciderea spițerului a fost arestat acum o oră. — Ce? exclamă Dante. Și cine... — Oamenii mei au surprins un pehlivan cunoscut, unul pe nume Giannetto, care cerșește de obicei la Santa Maria Novella, În timp ce Încerca să vândă În piața de pe Lungarno câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]