60,569 matches
-
medius"), ciocănitoarea pestriță mică ("Dendrocopos minor"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), grelușel-de-zăvoi ("Locustella luscinioides"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), potârniche ("Perdix perdix"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), sitar
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
sau corpsepaint este un stil de machiaj realizat în alb și negru, caracteristic în special formațiilor de black metal, folosit în cadrul concertelor sau pentru o sesiune foto. Machiajul este aplicat cu scopul de a crea o înfățișare inumana, demonica sau indentică cu cea a unui cadavru. În primul rând se aplică machiaj
Corpse paint () [Corola-website/Science/332656_a_333985]
-
Statuia lui Ion I. C. Brătianu este opera sculptorului croat Ivan Meštrović (1883-1962). Monumentul a fost realizat dintr-un monolit de granit gri-închis de Jablanica și este așezat pe un soclu de beton armat placat cu marmură neagră. Statuia a fost ridicată la inițiativa soției marelui om politic român, Eliza, fiind dezvelită la 24 noiembrie 1938, într-un cadru festiv. La început, monumentul a fost amplasat în curtea casei familiei, însă în anul 1947 a fost dat jos
Statuia lui Ion I. C. Brătianu din București () [Corola-website/Science/332684_a_334013]
-
Dumitrașcu, Hrizea devine posesorul satului Bălteni, unde construiește actuala biserică. Biserica ”Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni, spune legenda, a fost ridicata la sfârșitul sec. XVI in urma unui vis pe care l-a avut in acest loc voievodul Radu Negru, înaintea unei lupte cu tătarii. Ea avea sa servească drept fortăreață, adăpost și loc de rugăciune. Locul mănăstirii era în acea vreme ca și o insula care avea sa împiedice atacurile inamicului, stejarii seculari ai codrilor Vlăsiei constituind un zid
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
cinematograf pentru a vedea ecranizarea romanului lui Cane și descoperă că el este personajul principal al filmului. După ce vede pe ecran câteva din acțiunile sale anterioare, Trent izbucnește în râs isteric care se transformă în hohote de disperare. Exteriorul Bisericii Negre din "Hobb’s End" este de fapt Catedrala Schimbării. Acesta este o fostă catedrală slovacă greco-catolică situată în Markham, Ontario.
Creatorii de coșmaruri () [Corola-website/Science/332691_a_334020]
-
Regensburg a dus la pierderea a 60 B-17 într-o singură zi. Luftwaffe a pierdut aproximativ 27 de avioane de luptă. O a doua tentativă de atac de pe 14 octombrie 1943, „Misunea 115”, care avea să fie cunoscută ca „Joia Neagră” avea să ducă la avariera a 122 de avionae și doborârea a 77 B-17 dintre cele 291 de bombardiere participante la misiune. Germanii au pierdut 38 de avioane de vânătoare. Raidurile au avut un efect uriaș asupra distribuției armamentului german
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), găscă cenușie (" Anser anser"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), prundaș gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci mic
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cristeț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pitulice ("Sylvia nisoria"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), graur ("Sturnus vulgaris"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), notatița cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), călifar roșu ("Tadorna ferruginea"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
mică ("Sterna albifrons"), pitulice ("Sylvia nisoria"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), graur ("Sturnus vulgaris"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), notatița cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), călifar roșu ("Tadorna ferruginea"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), mierlă ("Turdus merula") sau sturz-cântător ("Turdus philomelos") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
produc secreții urât mirositoare. Au o blană cu păr des și moale. Blana pe partea dorsală este de culoare cafenie sau brun-închisă, cu o tentă gălbuie sau cenușie, iar pe partea ventrală cenușie-gălbuie. La unii indivizi este evidentă o dungă neagră, medio-dorsală. Gimnurii mici sunt mai activ noaptea, dar și ziua. Duc mai ales o viață terestră, însă au fost observați cățărîndu-se pe tufișuri sau pe arborii de cafea. Pe sol se mișcă prin salturi mici, când nu sunt speriați; în
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
obiectului. Aceeași teorie a lui Fresnel are încă o consecință, dedusă și aceasta tot de Poisson, și anume că înlocuind obiectul rotund cu o placă opacă în care se face o gaură rotundă, pe ecran se va vedea un punct negru în mijlocul discului luminos care corespunde găurii. Și această consecință este reală, chiar dacă este contraintuitivă, și a fost verificată experimental mai tîrziu de Fresnel și publicată în "Annales de chimie et de physique".
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
inițial) pe bulevard în dreptul Bisericii Sf. Nicolae, la 15 august 1898. În 1910 a fost reinstalat în fața Primăriei, pe str. Republicii nr. 61, clădire ce găzduiește în prezent Casa de Cultură și biblioteca municipală „Ion Barbu“. Pe placa de marmură neagră care acoperă fața soclului se află o emoționantă inscripție: Bustul este declarat monument istoric, cu .
Bustul lui Negru Vodă din Câmpulung () [Corola-website/Science/332817_a_334146]
-
nivel european prin "Directiva CE" nr. 147 (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb (" Dendrocopos leucotos"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007 a sitului Frumoasa (130.980 ha
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două libelule: "Cordulegaster heros" (calul-dracului) și "Ophiogomphus cecilia"; Situl asigură condiții de viețuirea pentru cinci specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Nymphalis vaualbum" (fluturele țestos), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele tigru), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
arvensis"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrăv de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), oiță ("Russula virescens"), hulubiță ("Russula aurea sin. aurata"), laba ursului ("Ramaria aurea" sin. "Clavaria aurea"), buretele cu perucă ("Coprinus comatus"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), trufă neagră ("Tuber melanosporum"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"); toate incluse în lista ciupercilor comestibile din flora spontană a României (Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Durabile - Ordinul 246/2006). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
(cunoscută și sub numele comun de rață cârâitoare cu pieptul negru) este o specie de pasăre din familia Anatidae care se întâlnește din partea sudică a Statelor Unite și a Americii Centrală până în America de Sud (în partea centrală și sudică). În Statele Unite, este întâlnită tot anul în sudul Texasului. Există două subspecii: Această specie
Dendrocygna autumnalis () [Corola-website/Science/332859_a_334188]
-
de 0,5 - 1 kg. Este o pasăre migratoare ce cuibărește în Europa și Asia, și care iernează în jurul Mediteranei, din Africa până în Etiopia, China, India și Filipine. În România, mai ales în Dobrogea, este oaspete de iarnă. Rățoiul este negru cu flancurile albe și cu un moț de pene, iar rața are un colorit mai brun și nu prezintă moț. Depune 6 până la 14 ouă în perioada mai-iunie într-o gaură din sol, lângă apă, sub vegetație. Bobocii ies după
Rață moțată () [Corola-website/Science/332861_a_334190]
-
plin). Nuanțele alese sunt pure și nu frapează pentru a deranja privirea: roșul pal, verdele deschis, albastrul abia perceptibil, tonuri de crem și portocaliu, galben stins, ocru-brun. Alăturarea tonurilor clare și luminoase face ca strălucirea culorilor să devină evidentă. Fondul negru sugerează ideea nopții și o gamă de culori deschise și foarte calde redau luminozitatea. Liniile curbe ondulate păstrează vagi reminiscențe ale artei bizantine. În scenele biblice care se petrec în orașe se regăsesc însă influențe baroce. Chipurile lui Picu ies
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
mirele au înălțimi de 2-4 m și sunt gradate în metri, decimetri și centimetri, iar citirea se aproximează la milimetri. Gradațiile mirelor încep întotdeauna din partea de jos denumită talpa mirei și sunt alternative, de la un metru la altul, roșii și negre. Pentru a putea fi ținută vertical mira este prevăzută cu o nivelă cu bulă de aer.
Miră topografică () [Corola-website/Science/332872_a_334201]
-
funcționar de stat sovietic, care ulterior era să devină un prosper om de afaceri. De la vârsta de 6 ani a început să practice karate, trânta, box, oprindu-se în final la taekwondo. A devenit cel mai tânăr deținător al centurii negre. La 16 ani, după ce a terminat școala, a început a studia la Universitatea Liberă Internațională din Moldova și totodată s-a lansat în afaceri. La vârsta de 22 de ani, Gabi Stați a câștigat primul său milion de dolari. În
Gabriel Stati () [Corola-website/Science/332878_a_334207]
-
Un blazar (din engleză: "blazing quasi-stellar radiosource", care se poate traduce prin „sursă radio strălucitoare cvasistelară”) este o sursă de energie foarte compactă, de tipul unui quasar, asociat cu o gaură neagră în centrul unei galaxii. ii sunt unele dintre cele mai violente fenomene din Univers, și reprezintă o temă importantă în astronomia extragalactică. Sunt printre obiectele cele mai puternice și fac parte, împreună cu quasarii și radiogalaxiile, din familia galaxiilor active. Emit
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
o mare cantitate de radiații de toate lungimile de undă (de la unde radio la raze gamma) dintr-o regiune aflată în centrul lor nu mai mare decât Sistemul nostru Solar. Această radiație este, în mod verosimil, generată de o gaură neagră supermasivă prezentă în centrul lor, cu o masă de ordinul unui milion până la un miliard de mase solare. Puterea luminoasă emisă este de circa o mie de miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui. După toate aparențele, quasarii
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
de circa o mie de miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui. După toate aparențele, quasarii, blazarii și radiogalaxiile ar fi același tip de obiecte: nuclee active de galaxie (obiecte compacte și extrem de luminoase, care adăpostesc o gaură neagră supermasivă), din care scapă jeturi de plasmă, extrem de luminoase și adesea foarte active în unde radio. Jeturile sunt compuse din particule încărcate proiectate de un mecanism încă neînțeles, dar care face, fără îndoială, să intervină energia gravitațională gigantică a găurii
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
supermasivă), din care scapă jeturi de plasmă, extrem de luminoase și adesea foarte active în unde radio. Jeturile sunt compuse din particule încărcate proiectate de un mecanism încă neînțeles, dar care face, fără îndoială, să intervină energia gravitațională gigantică a găurii negre centrale. Aceste particule sunt îndeosebi electroni, pozitroni, protoni și nuclee de atomi izolați de un câmp magnetic intens. Ei părăsesc nucleul cu o viteză apropiată de aceea a luminii și pot chiar să pară mai rapizi decât aceasta printr-un
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
efect optic. Aceste jeturi pot să se întindă la sute de mii de ani-lumină. Unda de șoc finală poate forma vaști nori de gaz radioemițători, numiți "lobi radio". În detaliu, un nucleu activ de galaxie este compus dintr-o gaură neagră în jurul căreia gravitează un vast disc de acreție. Acest disc, compus din gaze, praf, resturi de stele, este foarte cald, încât partea centrală a discului, acolo unde gazul cade în gaura neagră, emite adesea raze ale căror frecvențe se întind
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]