64,222 matches
-
salariilor, ceea ce înseamnă pur și simplu că ele se ajustează rapid pentru a echilibra cerere și oferta. Cea de-a doua ipoteza constituie o noutate absolută, ea fiind inspirată de progresele înregistrate în ultimii ani în domenii precum statistică și teoria comportamentului în condiții de incertitudine. Potrivit acestei ipoteze oamenii isi formează așteptările pe baza celor mai bune informații aflate la baza lor. Astfel statul nu-i poate păcăli pe cetățeni deoarece ei sunt bine informați și au acces la aceleași
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
ipoteza așteptărilor raționale. Potrivit acesteia, previziunile sunt obiective și se bazează pe toate informațiile disponibile. Ipoteza așteptărilor pornește de la faptul că oamenii fac previziuni obiective. Mai controversată este ideea conform căreia oamenii se folosesc de întreaga informație existența și de teoria economică. Aceasta presupune că ei înțeleg modul în care funcționează economia și ce anume face guvernul. Să presupunem astfel că parlamentul sporește întotdeauna cheltuielile în anii electorali. Potrivit teoriei așteptărilor raționale populația va anticipa acest comportament și va acționa în
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
conform căreia oamenii se folosesc de întreaga informație existența și de teoria economică. Aceasta presupune că ei înțeleg modul în care funcționează economia și ce anume face guvernul. Să presupunem astfel că parlamentul sporește întotdeauna cheltuielile în anii electorali. Potrivit teoriei așteptărilor raționale populația va anticipa acest comportament și va acționa în consecință. Principala noutate care apare în teoria economică neoclasica constă în aceea că, datorită așteptărilor raționale, statul nu poate păcăli populația cu măsuri economice sistematice. Concepția economică neoclasica poate
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
modul în care funcționează economia și ce anume face guvernul. Să presupunem astfel că parlamentul sporește întotdeauna cheltuielile în anii electorali. Potrivit teoriei așteptărilor raționale populația va anticipa acest comportament și va acționa în consecință. Principala noutate care apare în teoria economică neoclasica constă în aceea că, datorită așteptărilor raționale, statul nu poate păcăli populația cu măsuri economice sistematice. Concepția economică neoclasica poate fi fructuos aplicată în multe ramuri ale științei economice. Aici ne vom concentra asupra a doua implicații: natură
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
facă față orica școală economică este aceea de a explica principalele reguli ce guvernează ciclul economic într-un mod coerent și în același timp, compatibil cu alte aspecte ale vieții economice. Concepția economică clasică este atrăgătoare deorece corespunde cu majoritatea teoriilor privind cererea și oferta. Provocarea constă în a explica cele mai importante elemente ale ciclurilor economice, cum ar fi curbă Phillips sau legea lui Okun. Dacă nivelul șomajului este ridicat în timpul recesiunilor, nu se va spune pur și simplu că
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
fi curbă Phillips sau legea lui Okun. Dacă nivelul șomajului este ridicat în timpul recesiunilor, nu se va spune pur și simplu că oamenii au hotărât că anul respectiv este potrivit pentru concedii mai lungi. Cum ar explica o astfel de teorie lunge criza globală din anii 1930 sau declinul înregistrat în ultimii ani de țările cu economie de piață? Economostii neoclasici consideră că percepția greșită reprezintă cheia ciclurilor economice. Ei cred că șomajul atinge niveluri înalte deoarece lucrătorii au o părere
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
pe listele șomerilor. Ori, în faxa de expansiune a ciclului economic, producția atinge niveluri înalte, iar șomajul scade când oamenii, supraestimând valoarea salariului real sunt păcăliți să muncească mai mult. Analiza se poate face folosind curbă Phillips corespunzătoare inflației. Potrivit teoriei economice clasice, curbă Phillips pe termen scurt are forma unei drepte verticale în punctul reprezentanmd rata naturală a șomajului sau nivelului de echilibru. Această curbă este echivalentă drepteiclasice a ofertei agregate, situație în care producția nu este influențată de cererea
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
Bancă Națională sporește neașteptat rezervă de bani se ajunge la creșterea neașteptată a salariilor și prețurilor. Muncitorii percep greșit evenimentele economice, neștiind că prețurile cresc la fel de repede că și salariile, deci oferta de muncă crește și șomajul scade. Astfel, conform teoriei neoclasice,curbă phillips aparentă pe termen scurt este rezultatul unor percepții greșite a salariului real și a prețurilor relative. Aprecierile exegeților occidentali, în fața ecoomistilor de orientare neoclasica se pun câteva mari caegorii de probleme și Anume : Problemele echilibrului economic au
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
la menținerea macrocolectivitatii în care trăiesc indivizii. În cadrul acestui sector, nu concurență este cea care reglementează și rezolva problemele, ci reglatorii construiți de forță publică în economie și manevrați prin politici determinate. Serviciile publice, neputând fi integrate de neoclasici în teoria lor, sunt lăsate în afara modelului fiind apreciate că excepții de la reguliile pieței. Se fac și încercări prin care să se arate că și învățământul, cel universitar de exemplu, ar putea fi supus reguliilor pieței. Plata pentru înscriere, frecventarea cursurilor și
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
nu este ceva rațional și contribuie la o alocare neraționala a resurselor. Câștigul celor care cauzeaza o poluare (fiindcă nu fac cheltuielile necesare pentru a o preveni) cauzează pierderi mari pentru alții și cheltuieli sporite pentru colectivități, societate. Pentru promotorii teoriei neoclasice s-a pus problema internalizarii efectelor externe, ca cele ale poluării, sanctionandu-se prin piața vinovații, prin obligarea lor de a face cheltuielile necesare prevenirii poluării sau înlăturării ei în cazul în care s-a produs. Dar cheltuielile de
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
specii noi. Cladogeneza este mai importantă decât anageneza în istoria vieții, nu numai pentru că pare a fi un model de speciație mai des întâlnit, ci și pentru că este singurul model care poate genera diversitatea biologică prin apariția de noi specii. Teoria evoluției încearcă să explice cum are loc multiplicarea numărului de specii, respectiv radiația speciilor existente, care dă naștere la două sau mai multe specii noi.
Cladogeneză () [Corola-website/Science/311438_a_312767]
-
împreună sub numele de "aproximarea electrostatică". Când are loc mișcarea, sunt produse câmpuri magnetice care modifică forțele asupra fiecărei componente. Interacțiunea magnetică dintre sarcinile în mișcare poate fi considerată o manifestare a forței din câmpul electrostatic, dar ținând cont de teoria relativității a lui Einstein.
Legea lui Coulomb () [Corola-website/Science/311431_a_312760]
-
nu părăsește propria viziune în arta picturii. Longevitatea sa, pictura de natură academică pe care o presta și toate meritele de care a beneficiat de-a lungul carierei au făcut ca artistul să fie admirat chiar și de reprezentanții noilor teorii, aceștia din urmă neexprimându-se niciodată defavorabil cu privire la pictura lui Mieß. El a rămas un exemplu de perseverență și un punct de referință estetică în peisajul artei ardelene a timpului. Creator fervent, Friedrich Mieß a reprezentat o prezență importantă pe
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
În matematică, funcția zeta Riemann, numită după matematicianul german Bernhard Riemann, este o funcție cu semnificație importantă în teoria numerelor din cauza relației pe care o are cu distribuția numerelor prime. Are aplicații și în alte domenii cum ar fi fizica, teoria probabilităților, și în statistică aplicată. ζ("s") este o funcție de variabilă complexă "s" inițial definită prin următoarea serie
Funcția zeta Riemann () [Corola-website/Science/311456_a_312785]
-
În matematică, funcția zeta Riemann, numită după matematicianul german Bernhard Riemann, este o funcție cu semnificație importantă în teoria numerelor din cauza relației pe care o are cu distribuția numerelor prime. Are aplicații și în alte domenii cum ar fi fizica, teoria probabilităților, și în statistică aplicată. ζ("s") este o funcție de variabilă complexă "s" inițial definită prin următoarea serie infinită: pentru anumite valori ale lui "s" și apoi continuată analitic la toate numerele complexe "s" ≠ 1. Această serie Dirichlet converge pentru
Funcția zeta Riemann () [Corola-website/Science/311456_a_312785]
-
mereu aflat în mișcare și faimos excentric, născut în Ungaria. Având sute de colaboratori în diverse țări ale lumii, cu care a colaborat de cele mai multe ori la "ei acasă", Erdős a lucrat la numeroase probleme matematice legate de analiza combinatorie, teoria grafurilor, teoria numerelor, analiză matematică clasică, teoria aproximărilor, teoria mulțimilor și teoria probabilității. Prolificitatea lui Erdős ca autor de articole de matematică publicate (considerând numărul articolelor care au văzut lumina tiparului în timpul vieții sale) se poate compara doar cu cea
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
în mișcare și faimos excentric, născut în Ungaria. Având sute de colaboratori în diverse țări ale lumii, cu care a colaborat de cele mai multe ori la "ei acasă", Erdős a lucrat la numeroase probleme matematice legate de analiza combinatorie, teoria grafurilor, teoria numerelor, analiză matematică clasică, teoria aproximărilor, teoria mulțimilor și teoria probabilității. Prolificitatea lui Erdős ca autor de articole de matematică publicate (considerând numărul articolelor care au văzut lumina tiparului în timpul vieții sale) se poate compara doar cu cea a lui
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
născut în Ungaria. Având sute de colaboratori în diverse țări ale lumii, cu care a colaborat de cele mai multe ori la "ei acasă", Erdős a lucrat la numeroase probleme matematice legate de analiza combinatorie, teoria grafurilor, teoria numerelor, analiză matematică clasică, teoria aproximărilor, teoria mulțimilor și teoria probabilității. Prolificitatea lui Erdős ca autor de articole de matematică publicate (considerând numărul articolelor care au văzut lumina tiparului în timpul vieții sale) se poate compara doar cu cea a lui Leonhard Euler, faimosul matematician al
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
Ungaria. Având sute de colaboratori în diverse țări ale lumii, cu care a colaborat de cele mai multe ori la "ei acasă", Erdős a lucrat la numeroase probleme matematice legate de analiza combinatorie, teoria grafurilor, teoria numerelor, analiză matematică clasică, teoria aproximărilor, teoria mulțimilor și teoria probabilității. Prolificitatea lui Erdős ca autor de articole de matematică publicate (considerând numărul articolelor care au văzut lumina tiparului în timpul vieții sale) se poate compara doar cu cea a lui Leonhard Euler, faimosul matematician al Iluminismului. Conform
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
de colaboratori în diverse țări ale lumii, cu care a colaborat de cele mai multe ori la "ei acasă", Erdős a lucrat la numeroase probleme matematice legate de analiza combinatorie, teoria grafurilor, teoria numerelor, analiză matematică clasică, teoria aproximărilor, teoria mulțimilor și teoria probabilității. Prolificitatea lui Erdős ca autor de articole de matematică publicate (considerând numărul articolelor care au văzut lumina tiparului în timpul vieții sale) se poate compara doar cu cea a lui Leonhard Euler, faimosul matematician al Iluminismului. Conform lui Hoffman (1998
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
scris 1.500 de articole pe teme de matematică, majoritatea în colaborare. A avut 511 colaboratori diferiți (The Erdős Number Project Data Files), și credea cu tărie că matematica este o activitate socială. Dintre contribuțiile sale, s-au remarcat dezvoltarea teoriei Ramsey și aplicarea metodei probabilistice. Combinatorica extremală îi datorează o întreagă metodă de abordare, dezvoltată parțial din tradiția teoriei analitice a numerelor. Erdős a găsit o demonstrație a postulatului lui Bertrand care s-a dovedit a fi mai elegantă decât
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
Number Project Data Files), și credea cu tărie că matematica este o activitate socială. Dintre contribuțiile sale, s-au remarcat dezvoltarea teoriei Ramsey și aplicarea metodei probabilistice. Combinatorica extremală îi datorează o întreagă metodă de abordare, dezvoltată parțial din tradiția teoriei analitice a numerelor. Erdős a găsit o demonstrație a postulatului lui Bertrand care s-a dovedit a fi mai elegantă decât prima, descoperiță de Cebîșev. El a descoperit o demonstrație elementară pentru teorema numerelor prime, împreună cu Atle Selberg, în care
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
un sefirot. Titlul este inspirat de pendulul Foucault, creat pentru a demonstra mișcarea de rotație a Pământului. Românul este impresionant atât datorită extraordinarului presupus plan al templierilor, cât și al multitudinii de referințe ale autorului la ocultism, cabala, alchimie și teoria conspirației: Principalele personaje ale românului sunt trei prieteni, Belbo, Diotallevi, care lucrează pentru mică editură Garamond din Milano, si Casaubon (naratorul). Într-o zi ei primesc vizită unui colonel Ardenți, care dorea să publice o carte despre un plan secret
Pendulul lui Foucault (roman) () [Corola-website/Science/311465_a_312794]
-
evenimente istorice, prin prisma unei inventate conspirații istorice. Pornită inițial că o joacă, ei încep să completeze "Planul" evocat de colonelul Ardenți, să creeze noi legături nebănuite, astfel încât se prind în propriul joc. După ce au publicat o carte cu această teorie a conspirației, unele cercuri încep să creadă în ea. Confom teoriei inventate de protagoniști, secretul templierilor era că aceștia descoperiseră, în timpul cruciadelor, cum să controleze niște energii secrete, „"curenții telurici"”. La destrămarea ordinului ei se împart în 6 grupuri, în
Pendulul lui Foucault (roman) () [Corola-website/Science/311465_a_312794]
-
o joacă, ei încep să completeze "Planul" evocat de colonelul Ardenți, să creeze noi legături nebănuite, astfel încât se prind în propriul joc. După ce au publicat o carte cu această teorie a conspirației, unele cercuri încep să creadă în ea. Confom teoriei inventate de protagoniști, secretul templierilor era că aceștia descoperiseră, în timpul cruciadelor, cum să controleze niște energii secrete, „"curenții telurici"”. La destrămarea ordinului ei se împart în 6 grupuri, în diferite colțuri ale Europei, fiecare grup fiind în posesia unei părți
Pendulul lui Foucault (roman) () [Corola-website/Science/311465_a_312794]