66,018 matches
-
îndestulare a sufletului, precum și multă mulțumire șsimțindț la rugăciunea pregătitoare și în capelă. La îmbrăcarea veșmintelor, noi mișcări, devenind până la sfârșit din ce în ce mai mari, și cu belșug de lacrimi, arătându-mi-se o smerenie foarte mare, ca să nu mai privesc la cer și, cu cât voiam să privesc mai puțin spre înalt și să mă smeresc și să mă cobor, simțeam cu atât mai multă savoare și vizitare spirituală. O dată începută liturghia și pe toată durata ei, multă evlavie lăuntrică și căldură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
scenele Întrupării și ale Nașterii Fiului lui Dumnezeu, ale vieții Sale ascunse în Nazaret și apoi ale vieții Sale publice. Săptămâna a treia se oprește asupra Pătimirii sale iar în Săptămâna a patra se meditează asupra Învierii și Înălțării la cer a lui Cristos. Cartea Exercițiilor mai cuprinde și o serie de Adăugiri și Reguli pentru diferite situații. Cele mai importante sunt aici Regulile pentru discernerea spiritelor, cele despre simțirea și înțelegerea scrupulelor (nr. 345-351) și cele despre solidaritatea cu Biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îngerilor; cum, fiind ei creați în stare de har și nevrând să se ajute de libertatea lor pentru a arăta reverență și ascultare Creatorului și Domnului lor, devenind trufași, au trecut de la har la răutate și au fost azvârliți din cer în iad; și așa mai departe, să cugetăm mai în amănunt cu înțelegerea și, mai apoi, mișcând mai mult simțămintele cu voința. 51. Al doilea: ca și mai sus, adică să ne folosim cele trei facultăți șale sufletuluiț cu privire la păcatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care m-au lăsat și m-au ținut în viață; îngerii, care sunt sabia dreptății dumnezeiești, cum m-au răbdat, m-au păzit și s-au rugat pentru mine; sfinții, cum au mijlocit și s-au rugat pentru mine; iar cerurile, soarele, luna, stelele, stihiile, roadele, păsările, peștii, animalele: cum de nu s-a deschis pământul ca să mă înghită, făcând iaduri noi, ca să mă chinuiască pe veci în ele. 61. Dialog. Să se încheie cu un dialog al îndurării, cugetând și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sau schimbătoare atât cât simte că îi poate fi de folos și șîi poateț ajuta pentru a afla ceea ce dorește. La a zecea adăugire: acela care face exercițiile trebuie să se adapteze la misterele pe care le contemplă, pentru că unele cer pocăință, altele nu, astfel încât să se urmeze toate cele zece adăugiri cu multă grijă. 131. A cincea notă. În toate exercițiile, în afară de cel de la miezul nopții și cel care se face dimineața, se va lua echivalentul celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fel se va face la fiecare punct de mai jos. 236. Al treilea. Să mă gândesc cum Dumnezeu muncește și trudește 1 pentru mine în toate lucrurile create de pe fața pământului, id est, habet se ad modum laborantis 2. Astfel în ceruri, în stihii, plante, roade, turme etc., dându-le ființă, păstrându-le, făcându-le să crească, să simtă etc.; după aceea, să reflectez în mine însumi. 237. Al patrulea, să privesc cum toate cele bune și darurile coboară de sus, precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
femeia lui1, care era deja însărcinată). 2. (Și l-a adus pe lume pe fiul ei întâi născut 2, l-a înfășat și l-a culcat în iesle.) 3. (A venit o mulțime mare de oaste cerească, zicând: „Mărire în ceruri lui Dumnezeu”). 265. DESPRE PĂSTORI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,8-20. 1. Primul. Nașterea lui Cristos, Domnul nostru, este descoperită păstorilor de înger: („Iată, vă vestesc bucurie mare, căci astăzi S-a născut Mântuitorul lumii”). 2. Păstorii merg la Betleem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
botezat pe Cristos, Domnul nostru, și dorind să-și ceară iertare, socotindu-se nevrednic să-L boteze, Cristos i-a spus: („Lasă acum; căci așa se cuvine să împlinim toată dreptatea”). 3. (A venit Duhul Sfânt și vocea Tatălui din cer, spunând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care Îmi aflu bucuria.”) 274. DESPRE CUM A FOST ISPITIT CRISTOS, SCRIU SFINȚII LUCA ÎN 4,1-13 ȘI MATEI ÎN 4,1-11. 1. Primul. După ce a fost botezat, S-a aflat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dreptate, cei cu inima curată, făcătorii de pace și cei prigoniți). 2. Îi îndeamnă să-și folosească bine talanții: („Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre bune și să-L preamărească pe Tatăl vostru din ceruri”). 3. Se arată nu ca unul care încalcă Legea, ci ca unul care o împlinește, rostind porunca de a nu ucide, a nu face adulter, a nu jura strâmb și de a-i iubi pe dușmani: („Eu însă vă spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fel să meargă: („Să nu aveți nici aur, nici argint ș...ț. În dar ați primit, în dar să dați”). Și le-a dat învățătură și ce să propovăduiască: („Și, mergând, vestiți și ziceți: «De acum s-a apropiat Împărăția cerurilor»”). 282. DESPRE CONVERTIREA MAGDALENEI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 7,36-50. 1. Primul. Magdalena intră acolo unde Cristos, Domnul nostru, stătea la masă, în casa fariseului; aducea cu ea un vas de alabastru cu untdelemn. 2. Stând în spatele Domnului, la picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ucenici, Petru, Iacob și Ioan, s-a schimbat la față, iar chipul Său strălucea precum soarele și hainele precum zăpada. 2. Vorbea cu Moise și Ilie. 3. Pe când sfântul Petru spunea să facă trei colibe, a răsunat un glas din cer, care zicea: („Acesta este Fiul Meu cel iubit, ascultați-L!”); auzind ucenicii acest glas, de frică au căzut cu fața la pământ, iar Cristos, Domnul nostru, i-a atins și le-a spus: („Ridicați-vă și nu vă temeți! ș...ț Nimănui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cercetat de trei ori despre iubire. 307. DESPRE A NOUA APARIȚIE. MT. 28,16-20. 1. Primul. Ucenicii merg din porunca Domnului spre muntele Tabor. 2. Cristos le-a apărut și le-a spus: („Mi-a fost dată toată puterea în cer și pe pământ”). 3. I-a trimis în lumea întreagă să predice, spunând: („Așadar, mergeți și învățați toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh!”). 308. DESPRE A ZECEA APARIȚIE. 1 COR. 15,6. (Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Dumnezeu, i-a trimis să-L aștepte la Ierusalim pe Duhul Sfânt făgăduit. 2. I-a dus la muntele Măslinilor (și, în văzul lor, a fost înălțat și un nor L-a ascuns ochilor lor). 3. Pe când priveau ei spre cer, îngerii le-au spus: („Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? Acest Isus care a fost înălțat sub ochii voștri la cer, va veni tot așa cum L-ați văzut mergând spre cer”). 313. REGULI PENTRU A SIMȚI ȘI CUNOAȘTE ÎNTRUCÂTVA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Sfânt făgăduit. 2. I-a dus la muntele Măslinilor (și, în văzul lor, a fost înălțat și un nor L-a ascuns ochilor lor). 3. Pe când priveau ei spre cer, îngerii le-au spus: („Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? Acest Isus care a fost înălțat sub ochii voștri la cer, va veni tot așa cum L-ați văzut mergând spre cer”). 313. REGULI PENTRU A SIMȚI ȘI CUNOAȘTE ÎNTRUCÂTVA DIFERITELE MIȘCĂRI CARE SE PETREC ÎN SUFLET: CELE BUNE PENTRU A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
văzul lor, a fost înălțat și un nor L-a ascuns ochilor lor). 3. Pe când priveau ei spre cer, îngerii le-au spus: („Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? Acest Isus care a fost înălțat sub ochii voștri la cer, va veni tot așa cum L-ați văzut mergând spre cer”). 313. REGULI PENTRU A SIMȚI ȘI CUNOAȘTE ÎNTRUCÂTVA DIFERITELE MIȘCĂRI CARE SE PETREC ÎN SUFLET: CELE BUNE PENTRU A FI PRIMITE, CELE RELE PENTRU A FI ÎNDEPĂRTATE. ACESTEA SUNT MAI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ascuns ochilor lor). 3. Pe când priveau ei spre cer, îngerii le-au spus: („Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? Acest Isus care a fost înălțat sub ochii voștri la cer, va veni tot așa cum L-ați văzut mergând spre cer”). 313. REGULI PENTRU A SIMȚI ȘI CUNOAȘTE ÎNTRUCÂTVA DIFERITELE MIȘCĂRI CARE SE PETREC ÎN SUFLET: CELE BUNE PENTRU A FI PRIMITE, CELE RELE PENTRU A FI ÎNDEPĂRTATE. ACESTEA SUNT MAI POTRIVITE PENTRU SĂPTĂMÂNA ÎNTÂI. 314. Prima regulă. Dușmanul obișnuiește să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
profesori distinși intelectuali și remarcabile personalități ale culturii din elita ieșeană. Încă din timpul studiilor liceale visa să devină un virtuos violonist, având ca profesor pe însuși Alexandru Zirra. Dar n-a fost să fie așa. Anul 1939 aducea pe cerul Europei norii negri ai Războiului și tânărul violonist, dintr-o chemare lăuntrică, de data aceasta de sorginte paternă, și-a răsucit firul vieții înscriindu-se la cursurile Facultății de Medicină din Iași, pe care avea să le încheie în anul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
vieții sale interioare. Se simțea ca o floare fără miros, tristă într-un pustiu, pierdută ca nisipul pe ruine. Expresia feței și a sufletului afișau distanță și răceală. De multe ori îi venea să strige: ,,Doamne, Tu care ai înălțat cerul făcându-l de neatins, Tu care ai făcut Universul infinit, oare nu Îți este de ajuns moartea omenirii?! De ce ai mai lăsat și suferința?”. Cine vroia să o lovească? Destinul, dragostea sau vreo altă putere cerească? Se zbătea ca un
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
injurii, transformând-o în victimă. De fiecare dată era tratată ca un preș de șters picioarele. Ah, cât de greu îi era! Suporta toate acestea. Își încleșta pumnii, sufla din greu, vocea îi devenea inegală, limba i se lipea de cerul gurii nemaifiind în stare să lege două vorbe față de cineva. Durerea din piept nu-i dădea pace. O simțea arzând ca un foc. Fața îi era ca o văpaie, iar stelele îi păreau că își pierduseră strălucirea. Deși totdeauna lua
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
transformându-se în ape tulburi ce-i inundau sufletul chinuit în acel moment de neliniști. Trupul ei era biciuit ca un ocean fără margini de furtuni și ploi reci. Aștepta o alinare de la soartă, ca un pom care așteaptă binecuvântarea cerului și a pământului pentru a supraviețui. În fiecare dintre noi freamătă și înmugurește ceva. Ea se așeză cu capul pe umărul copacului din ea, sorbi din seva lui pentru echilibrul ei mental de care avea nevoie pentru a păși pe
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
avea ocazia să mă mai jignești după cum obișnuiai. Relația noastră nu a mers niciodată, a fost mereu bolnavă. - Da, pleacă odată! Cine nu te lasă? O să-mi fie mult mai bine fără tine, îți garantez!Știi câte stele sunt pe cer? - Visezi la stele sau bați câmpii? - Voiam să-ți spun că atâtea stele sunt pe cer, câte suflete fără pereche există pe pământ! O stea care sclipește de acolo de sus, din oceanul de deasupra noastră, este sufletul meu chinuit
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mereu bolnavă. - Da, pleacă odată! Cine nu te lasă? O să-mi fie mult mai bine fără tine, îți garantez!Știi câte stele sunt pe cer? - Visezi la stele sau bați câmpii? - Voiam să-ți spun că atâtea stele sunt pe cer, câte suflete fără pereche există pe pământ! O stea care sclipește de acolo de sus, din oceanul de deasupra noastră, este sufletul meu chinuit. Cine știe în ce colț neștiut se află? Mi-am chinuit tinerețea și existența alături de tine
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
însoțească. Afară se priviră din nou în secret, iar el descoperi că era foarte diferită și continuă s-o privească într-un mod în care un adevărat nesaț era evident. I se păru un înger cu aripi albe căzut din cer și fremătă de plăcere suspinând ușor. Carlinei îi era frică să dea curs acestei idile, să meargă la întâmplare singură pe drumul vieții. Ambii trecuseră printr-o relație. Valentin suferise mult. Trecuse printr-o severă decepție din dragoste. Fusese părăsit
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
forță. Dacă mama ei nu ar fi murit, acum i-ar fi fost aproape, iar lucrurile ar fi stat altcumva. Ochii i se împăienjeniră, capul i se aplecă de parcă ar fi vrut să-i cadă, limba i se lipi de cerul gurii nefiind în stare să mai lege o vorbă în fața cuiva. Un zâmbet ștrengar îi apăru în colțul gurii. Nu fusese o belea și așa și era. La vârsta ei o recunoșteau și toți cei apropiați. Vocea ei blândă și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
în mijlocul străzii, cum mă amuțise cu sărutări și câte promisiuni făcuse.” Iubirea poate veni oricând, oriunde când nici nu te aștepți sau de la cineva la care te aștepți cel mai puțin. Era pe la sfârșitul lui aprilie și în dimineața aceea cerul era foarte degajat, iar norii care se arătau în înaltul cerului fără margini nu puteau ascunde seninătatea și frumusețea acelei zile. Un stol de vrăbiuțe, una și una, apărute ca din senin se lăsaseră jos, ciuguliră ceva foarte repede, apoi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]