65,481 matches
-
aspect, în sensul că este obligatoriu ca toate disciplinele școlare să fie promovate cu rezultate bune de toți elevii. Trebuie evitată o specializare prematură a tuturor, în toate. Aceasta conduce la supraîncărcarea programului de studiu, atât la școală cât și acasă. H. Benjamin, într-o prelegere la Harward, a satirizat deficiențele educării prin prea multe cerințe impuse de sistemul de învățământ. El a prezentat o fabulă despre animalele care erau obligate să studieze, cu aceeași profunzime și ardoare, toate obiectele de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
arată că auditoriul este adeseori cuprins de plictiseală dacă purtătorii de mesaje se mărginesc la rolul de raportori. Discuțiile panel sunt organizate aproape zilnic și de posturile de televiziune. Auditorul, format din zeci de mii de persoane, urmărește discuția de acasă și poate interveni prin telefon sau email. Ceea ce lipsește discuțiilor televizate sunt sintezele și concluziile moderatorului care urmează să fie puse în aplicare. De altfel, acestea nu sunt discuții urmărind creația, ci numai informația. 10.1.11 Tehnica Lotus (Floarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru că omul de știință, Constantin Fahlberg nu s-a spălat pe mâini după ce s-a întors de la laborator. În 1879, chimistul încerca să găsească noi utilități pentru smoala de cărbune. După o zi productivă la muncă, Fahlberg s-a întors acasă și atunci s-a întâmplat ceva ciudat. El a observat că rulourile pe care le mânca erau foarte dulci. Și-a întrebat soția dacă a adăugat un nou ingredient în mâncare, iar atunci când ea a negat, Fahlberg a realizat că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
exemplu, în cazul adulților, cei care încep să practice, ca amatori, sportul sau dansul sunt mult mai relaxați în contactele sociale, intime sau profesionale. Un domeniu în care copiilor nu li se acordă atenție este dezvoltarea intrapersonală. Copiii lăsați singuri acasă, sau în camera lor, nu au timp să dezvolte acel simț al conștiinței interioare, deoarece când copiii sunt singuri, timpul poate fi absorbit cu ușurință de alte lucruri cum ar fi televizorul sau jocurile pe calculator. În afara temelor, fiecare copil
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu mașina la ora 12 în fața școlii unde-mi aștept fiica. Într-o zi i s-a dat drumul cu o oră mai devreme și ea a pornit pe jos spre casă. Ne-am întâlnit pe drum și am ajuns acasă cu zece minute mai devreme decât de obicei. Dacă eu conduc cu aceeași viteză și am plecat de acasă ca de obicei pentru a ajunge la ora 12 în fața școlii, care dintre informațiile următoare sunt necesare pentru a afla cât
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu o oră mai devreme și ea a pornit pe jos spre casă. Ne-am întâlnit pe drum și am ajuns acasă cu zece minute mai devreme decât de obicei. Dacă eu conduc cu aceeași viteză și am plecat de acasă ca de obicei pentru a ajunge la ora 12 în fața școlii, care dintre informațiile următoare sunt necesare pentru a afla cât timp a mers pe jos fiica mea: viteza mașinii, viteza ei, distanța de acasă la școală? Răspunsul îl puteți
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
viteză și am plecat de acasă ca de obicei pentru a ajunge la ora 12 în fața școlii, care dintre informațiile următoare sunt necesare pentru a afla cât timp a mers pe jos fiica mea: viteza mașinii, viteza ei, distanța de acasă la școală? Răspunsul îl puteți afla la pagina 358. Concluzia: adesea deținem sau căutăm prea multe informații. Nu este în folosul creativității. Este necesar a elimina informațiile inutile pentru a oferi problemei un cadru mai general. Dacă o problemă este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de origine basarabeană Ion Răutu, neîndoielnic panoul cel mai rezistent din ciclul În preajma revoluției. Valoarea lui stă în primul rând în extraordinar de bogata substanță epică: viața de întemnițat a tânărului, peripețiile întreitului său „pohod na Sibir” și ale întoarcerii acasă, confruntarea cu „blestematele chestiuni”, evoluția de la marxismul ortodox la poporanism, în aprigă dispută cu diverși ideologi, lupta dintre conștiința sa morală și „lut”. Stă, de asemenea, în puterea de a da relief aparte sutelor de figuri antrenate în magma efervescentă
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
acestui martiriu realizează o frescă tulburătoare, plină de dramatism, a calvarului prin care au trecut. Etapele deportării, vânătoarea de oameni, tinerețea (sau viața) irosită în minele siberiene, osândirea la exterminare, folclorul deportaților, nedreptatea ce li s-a făcut la întoarcerea acasă sunt consemnate în rubrica „Golgota neamului românesc”, care va concura cu „Pagini din Cartea Neagră a Bucovinei”: Ca un trăsnet din senin de Ion Nandriș, Balada copiilor deportați de Valeriu Zmoșu, Lupul „tovarăș”, Troica de Radu Ieremiciuc, Scrisoarea mamei către
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
imperiul cade/cu toți șovinii, roi?/ O-ntrebare-nsă mă roade-/ De ce cade peste noi?” (Căderea imperiului), obținând adâncimea reflexivă a negației. El convinge astfel că trece pragul comicului circumstanțial. Foarte personal e și volumul De ce v-ați dus de-acasă? (1991), ce cuprinde „convorbiri nostalgice cu unii moldoveni statorniciți în Moscova temporar sau pentru totdeauna”. A scris și cărți pentru copii. SCRIERI: Scuzați pentru deranj..., pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1974; Flori și fulgi, Chișinău, 1975; Tatuaje, pref. Petru Cărare, Chișinău
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
1981; Complimente necesare, Chișinău, 1983; Clape, Chișinău, 1985; Acarnița, Chișinău, 1986; Zâmbete cu supliment, Chișinău, 1987; Termometru, Chișinău, 1988; Asta-i situația, Chișinău, 1989; Stați jos, copii!, Chișinău, 1990; Cartușiera, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1991; De ce v-ați dus de-acasă?, Chișinău, 1991; Bocetul, Chișinău, 1992; Dioptrii pentru ochelarii de cai, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1995; Ghicitori, Chișinău 1995; Stihuri marțiale, Chișinău, 1999; Toporul taie închinându-se, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref.
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Paleologu), București, 1996; Revoluția ca eșec: elite & societate, Iași, 1996; Anatomia mistificării (1944-1989), București, 1998; L.A. vs. N.Y., Iași, 1998; Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej (1948-1965), București, 1998; Miracolul revoluției. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste, București, 1999; Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar & jurnal din anii târzii ai dictaturii, București, 2002. Repere bibliografice: Eugen Simion, Ieșirea din adolescență, RL, 1982, 12; Ion Simuț, „Luxul melancoliei”, F, 1982, 10; Dobrescu, Foiletoane, III, 120-123; Holban, Profiluri, 402-405; Mircea Țicudean, Despre
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
cherestea și mobilă în comuna Pantelimon. Luase parte, ca ofițer în rezervă, la primul război mondial, fusese rănit la Mărășești și decorat cu „Virtutea militară”. O ramură a familiei se înrudește cu Sigmund Freud, creatorul psihanalizei. S. urmează clasele primare acasă, apoi la Școala „Clemența” din București (1918-1922), iar cursul secundar îl face la „Spiru Haret”, liceu reputat care număra atunci printre elevii săi pe Mircea Eliade și pe Constantin Noica. Debutează în „Vlăstarul”, revista liceului (1928). De confesiune mozaică, urmează
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Ciomac, Miron Radu Paraschivescu (Ce este poezia ș.a.), Virgil Ierunca (Poezie și realitate ș.a.), Geo Dumitrescu (Poezia, ființă necunoscută, Poezia pentru toți), tot el scriind cronici literare, trece în revistă presa, urmărește viața culturală etc. La rubrica „Artiștii la ei acasă” sunt prezentate personalități din muzică, pictură, literatură. „Cronica plastică” este susținută de Miron Radu Paraschivescu și Petru Comarnescu, „Cronica muzicală” de Emil Ciomac, iar „Foiletonul de miercuri” e asigurat de Ion Marin Sadoveanu, care se ocupă și de rubrica „Drama
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
și îi redactează articolele. Nicolin Robul locuiește, la început, într-o cameră de hotel modest, spre a se muta apoi, grație iscusinței unei prostituate devotate, Margot, într-o cameră cu chirie. Căutându-l într-o anumită împrejurare, ministrul o găsește acasă numai pe Margot, pe care o crede soția lui Nicolin, și, fiind un afemeiat, o place. Lucrurile evoluează însă invers. Nu Obogea și-o face amantă pe concubina lui Nicolin, ci acesta din urmă devine amantul doamnei Elvira Obogea. Nota
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
apar felurite însemnări iscălite Mihai Tican, Rumano fiind un adaos care intră curând în alcătuirea numelui său. În 1929-1930, la Barcelona, scoate, și încă într-un tiraj remarcabil, un săptămânal ilustrat, „Dacia”, „organ hispano-italo-român”, plin de informații privind România. Întors acasă în 1931, intră în redacția ziarului „Universul”, unde încă din 1928 publica - și o va face mai bine de zece ani - reportaje, anchete sociale, interviuri, note de drum. Sunt „fugare note” culese în voiajurile sale „de studiu” în Deltă și
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
itinerariul se sfârșește prin găsirea rămășițelor lui Nechifor între Sabasa si Suha). A treia, si ultima parte, stau sub semnul actului justitiar; prezinta actiunile Vitoriei pentru îndeplinirea datinei creștine și cinstirea mortului, cercetarea despre vinovați, în Sabasa si Suha; întoarcerea acasă, la Măgura Tarcăului pentru rânduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovaților. Romanul construiește pe parcursul său imaginea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai larg revine lumii satului de munte: peisajul, datinile si oamenii. Ritmul existentei păstorești este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
e cu bucluc". Venirea iernii sugerează așadar drama femeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn și cu pliscul spre poartă [...] dă semn de plecare", deci Lipan nu va veni acasă, ci va trebui să plece ea Ia drum. Când bănuiala devine certitudine, Vitoria pornește în căutarea soțului, zbuciumul și căutările dinlăuntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l parcurge din întunericul neștiinței la lumina certitudinii. Înaintea călătoriei simte nevoia unei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Încă d-aia nevastă-mea zice: "Mai roagă-te și tu de domnul prefectul să-ți mai mărească leafa, că te prăpădești de tot!..." Nouă copii, coane Fănică, să trăiți! nu mai puțin... Statul n-are idee de ce face omul acasă, ne cere numai datoria; dar de! Nouă copii și optzeci de lei pe lună: famelie mare, renumerație mică, după buget. Tipătescu: (zâmbind) Nu-i vorbă, după buget e mică, așa e... decât tu nu ești băiat prost; o mai cârpești
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
buget mică... Tipătescu: (uitându-se la ceas) Ia să lăsăm steagurile, Ghiță... Pristanda: Curat să le lăsăm, coane Fănică. Tipătescu: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc. Pristanda: Bine ziceți, coane Fănică. Aseară pe la zece și jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva și mă dau așa pe-o parte să ațipesc numai un minuțel, că eram prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiță, și te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spui? Nu mi-o poți spune la dejun? Trahanache: Ai puțintică răbdare... Nu trebuie să știe Joițica... E comedie mare, Fănică. (șede pe canapea, cu spatele spre fund.) Tipătescu: (uitându-se la ceas) Atuncea treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă i vorbă coanei Joițichii nu-i așa, nene Zahario? Să fie așa de bună să nu se supere dacă om întârzia de la dejun... avem ceva politică de vorbit între bărbați. Pristanda: Ascult, coane Fănică. (Pristanda pleacă spre fund
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
rău) Nu se poate, nu se poate! Trahanache: Am citit-o de zece ori poate: o știu pe dinafară! Ascultă: "Scumpa mea Zoe, venerabilul (adică eu) merge deseară la întrunire (întrunirea de alaltăieri seara). Eu (adică tu) trebuie să stau acasă, pentru că aștept depeși de la București, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu (adică nevastă-mea, Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe la biuroul nostru, spre a regula această afacere într-un chip mulțumitor pentru amândouă părțile..."(cu desperare.) Cum? Cum? Când ai pierdut biletul, Zoe? Zoe: (înecată) Nu știu... alaltăieri sera, când am plecat de la tine, îl aveam; când am ajuns acasă, nu știu dacă-l mai aveam; poate să fi scos batista pe drum și mi-a căzut scrisoarea: le aveam tot într-un buzunar! Tipătescu: A! Ce nenorocire! Zoe: M-am dus la Cațavencu... de la el veneam acuma. Mi-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc la târg... Brânzovenescu: Ei! Farfuridi: Pe respectabila madam Trahanache am văzut-o ieșind de la Cațavencu tot astăzi pe la unsprezece, când măntorceam din târg... Eu, am n-am clienți acasă, la unsprezece fix mă-ntorc din târg... Brânzovenescu: Nu-nțeleg. Farfuridi: Cum nu-nțelegi? La unsprezece fix... Brânzovenescu: Nu frate, nu-nțeleg daraverile astea cu opoziția! Tu ai văzut pe Trahanache întâi, pe urmă pe madam Trahanache, și eu adineaori
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dtale că te faci mai catolic decât Papa? Farfuridi: Da, când e vorba de prințipuri, stimabile, da, mă faci, adică nu, nu mă fac, sunt când e vorba de asta, sunt mai catolic decât Papa... Tipătescu: (supărat) Domnilor, nu primesc acasă la mine astfel de observații, pe care, dați-mi voie să vă spui, le consider ca niște insulte... Farfuridi: Să nu ne iuțim, stimabile... Tipătescu: Cum să nu mă iuțesc, onorabile? D voastră veniți la mine acasă, la mine, care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]