KorAP: Find »[drukola/base=temă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2391 2392 2393 ...2418 >

60,440 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

și dezvoltarea socială - Clubul de la Roma a ocupat o poziție distinctă și remarcabilă, bucurându-se de ecou și influență. Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
mari schimbări din socialism în capitalism, s-a grăbit să identifice opțiunile organizării capitaliste cu cele ale dezmembrării comunismului. Puține exemple sunt la fel de ilustrative ca acela al veșnicei dezbateri românești în legătură cu „ritmul” și „autenticitatea” tranziției socioeconomice către capitalism, ale cărei teme fundamentale nu s-au referit nici la restructurarea economiei, nici la cea socială, ci la „neocomunismul” presupus ori atribuibil liderilor politici, instituțiilor statului (Mungiu, 1994; Pavel, Huiu, 2003) sau chiar populației, prin intermediul „mentalităților”. Occidentul a preluat paradigma, discursul și concluziile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
prin intermediul bătăliei politice și ideologice pentru „combaterea corupției”. În această campanie, purtătorii intereselor capitalului occidental au beneficiat de trei puncte importante de sprijin. Primul a fost societatea civilă românească, o rețea de ONG-uri construită de societatea civilă occidentală, pe teme definite de aceasta, cu programe de activitate finanțate de ea. În legătură strânsă cu societatea civilă se află mass-media, dar pentru controlul mass-media s-a purtat - și se mai poartă încă - o confruntare dură între capitalul occidental și cel autohton

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
faza finală și, în final, cedează capitalului european „bijuteria coroanei”, adică industria petrolieră și energetică. Victoria politică a Alianței D.A. ca urmare a alegerilor din 2004 este ultima reacție a capitalului național. Succesul electoral al Alianței D.A. se bazează pe temele clasice ale integrării europene, dar valorificarea lui are ca obiectiv susținerea capitaliștilor autohtoni. Guvernarea Alianței încearcă să se delimiteze - pe cât este ideologic posibil - de integrarea europeană, căreia îi opune o „integrare tip NATO”, dominată de componenta politică și internațională și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
unele dintre documentele de referință care au conturat politica socială europeană sunt: Tratatul de la Roma (1958), Carta Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor (1989), Tratatul de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997) și Strategia Europeană de la Lisabona (2000). Datorită relevanței pentru tema abordată, este inclusă în analiză și Constituția Europeană, proiect ambițios, dar controversat aflat în plină desfășurare de restructurare a tuturor tratatelor pe baza valorilor europene comune. Tratatul de la Roma (1957) a dus la înființarea Comunității Economice Europene, cu cele trei

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
care a fost privită la un moment dat ca principalul instrument de realizare a coeziunii europene are loc pe fondul ambivalențelor termenului regiune și al eșecurilor apărute în direcția reducerii dezechilibrelor de dezvoltare dintre regiunile europene. Dezvoltarea regională este o temă de dezbatere foarte actuală, poate chiar prea actuală și prea dinamică pentru a putea fi analizată într-un mod riguros metodologic. Încărcătura ideologică și politico-acțională situată în contextul globalizant al Uniunii Europene îngreunează și mai mult încercările de teoretizare în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ar fi deci sugestiile privitoare la modalitatea de a lua în considerare cultura în cadrul proiectelor de dezvoltare? Pentru a găsi câteva dintre aceastea, voi face un ocol, poate surprinzător, prin legile evoluției. Legea lui Romer și pericolul suprainovației Una dintre temele majore ale teoriei evoluției este cea a apariției vertebratelor terestre. Alfred Romer este unul dintre paleontologii care au studiat această problemă, sugerând că nevoia de conservare a habitatului, mai degrabă decât legile progresului și evoluției, au dus la trecerea la

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
local cu sprijinul și implicarea comunității a arătat că, uneori, în ciuda bunelor intenții, există numeroase limite în managementul acestora și mai ales în asigurarea continuității și sustenabilității lor după încetarea finanțării externe. Participarea - elementul central al proiectelor comunitare Una dintre temele majore în discursul asupra dezvoltării comunitare prin proiecte se referă la participare. Fondurile sociale au deschis posibilitatea rezolvării unor probleme sociale locale, dar nu oricum, prin finanțare și asistență tehnică necondiționată, ci dimpotrivă (în cele mai multe cazuri), este condiționată de participarea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
reprezentată de eforturile din ultimii 20 de ani dedicate implicării comunitare sau participării comunitare, mai ales printre cei implicați în dezvoltare comunitară și specialiștii în tematica dezvoltării. Acestor domenii de cercetare li se pot adăuga contribuțiile aduse de dezbaterile pe tema „capitalului social” care au subliniat centralitatea problematicii bunurilor publice pentru științele sociale și au marcat, mai mult decât orice altă direcție de reflecție pe aceste probleme, importanța variabilelor culturale și sociologice pentru explicarea fenomenelor economice și instituționale de bază. În

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
similare ca formă și cantitate din partea membrilor. Chiar și lucrări mai recente, cum sunt cele ale lui Ostrom (1990, Ostrom, Ahn, 2001), despre instituțiile de acțiune colectivă și despre impactul capitalului social asupra succesului și eșecului acțiunii colective abordează rar tema liderilor. Acțiunea colectivă este, de fapt, adesea, un proces eterogen din punctul de vedere al inputurilor individuale și al formei în care este realizată contribuția. Un element comun în situații de acțiune colectivă este distincția dintre leadership și simpla participare

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de mobilizare pentru acțiune colectivă a unor actori care, în alte condiții, sunt percepuți ca fiind mai puțin activi. Se demonstrează, astfel, că dependența propensiunii pentru leadership și activism social de poziție socială este relativă. O legătură mai strânsă cu tema cercetării noastre o are corelația evidentă dintre carierele organizaționale, statusul organizațional realizat și implicarea actuală în inițiative comunitare. Ea furnizează un argument în plus la corelația stabilită de alții între activismul curent și apartenența organizațională anterioară. Legătura cauzală dintre apartenența

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
medicamentos sub strictă supraveghere (a medicului sau a unei persoane abilitate - Raportul Dezvoltării Umane, 2004). Problema direcției de dezvoltare a serviciilor de sănătate într-un mod profitabil, eficient pentru o națiune și în sensul unei dezvoltări sociale durabile este o temă dezbătută la nivelul tuturor sistemelor europene de sănătate. Resursele alocate sănătății reprezintă un efort chiar și în țările dezvoltate, îngrijirea de calitate a sănătății fiind un consumator important de resurse al comunității. Speranța de viață a crescut în Uniunea Europeană, deci

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de alocare a resurselor și de planificare a personalului medical în sistemele de sănătate. România în context internațional, Editura CPSS, București. Vlădescu, Cristian; Stănescu, Alin, 2004, „Asigurarea accesului nediscriminatoriu la servicii de sănătate”, material (nepublicat) pentru raportul de cercetare cu tema Polarizarea accesului la serviciile de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, ICCV, Universitatea din București, București. Zarcovic, Grujica; Enăchescu, Dan, 1998, Probleme privind politicile de sănătate în țările Europei Centrale și de Răsărit. Evoluția recentă și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
introducerea unor servicii educaționale secundare, cum ar fi acordarea unei mese la cantina școlii, acest serviciu vizând, în primul rând, școlile din zonele sărace, cu elevi omogen săraci. Școlile cu program prelungit (masă la cantină, semiinternat cu sprijin în efectuarea temelor) pot avea un rol decisiv în prevenirea abandonului școlar, dar și a fenomenului copiilor străzii, acordând asistență socială indirectă familiilor în care părinții lucrează în schimburi prelungite și protecție copiilor proveniți din familii dezorganizate sau cu probleme. Pentru a preveni

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de calificare, perfecționare sau completare a studiilor, în vederea creșterii încrederii părinților în importanța educației - această măsură destinată părinților poate avea efecte pozitive asupra calității educației copiilor din familiile sărace, care vor putea învăța într-un mediu propice educației și îndeplinirii temelor școlare, părinții fiind mai calificați pentru a-i ajuta atât la îndeplinirea îndatoririlor școlare, cât și pentru a obține un loc de muncă, asigurând, astfel, un venit familiei și condiții decente pentru a învăța copiilor; b) cooptarea părinților din familii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea fără precedent, de după al doilea război mondial, a rețelei școlare pentru învățămantul de toate gradele. Davis și Moore

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
creșterii economice și ale schimbării sociale. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali și editează rapoarte pe această temă (ONU, Banca Mondială, mai recent Comisia Europeană). Organizația Națiunilor Unite, prin instituțiile sale, oferă un suport constant pentru cercetarea și dezvoltarea indicatorilor sociali, inclusiv prin publicarea unor manuale. Manualele ONU (primul publicat în 1978, altul în 1989) își propun să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
proiect SPES coordonat de W. Zapf (1978), proiectul Monitorizării teritoriale curente, aparținând Oficiului Germaniei de Organizare a Spațiului (1982), precum și abordarea Organizației Națiunilor Unite propusă în manualul menționat anterior (vezi tabelul 1). Toate cele trei abordări prezintă o serie de teme comune - sănătate, educație, ocupare, venituri, dar se conturează și câteva diferențieri - OECD se centrează pe necesitățile individuale, proiectul „Monitorizării spațiale curente” evidențiază mai ales orientarea spre domeniul economic și al infrastructurii, în timp ce abordarea lui Zapf accentuează dimensiunea regională a unor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World Development Report), sub egida Băncii Mondiale, oferă analiza unui set de indicatori relevant pentru tema abordată în anul respectiv (de exemplu, climatul de investiții în 2005, serviciile sociale în 2004), dar, în paralel, actualizarea anuală a valorilor indicatorilor este considerată ca o monitorizare permanentă a progresului țărilor în direcția atingerii țintelor fixate pe indicatorii de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
productivitate, piața liberă, investiții în educație, servicii de sănătate, reformă legislativă, însă este consumată la nivel individual, accentul căzând pe bunăstarea individuală, calitatea vieții și participarea comunitară, aspecte mai greu abordate prin măsuri numerice.” (Blakemore, 2005, p. 432) Dezbaterea pe tema dezvoltării a fost în ultimele decenii alimentată de proiectele de cercetare și schemele de dezvoltare propuse de organizațiile internaționale. Autorii „Enciclopediei dezvoltării sociale” consideră că „indicatorii dezvoltării au fost folosiți în principal pentru orientarea activității și suportului oferit de organizațiile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Nations Development Programme</publisher><isbn>0969-4501</isbn><urls></urls></record></Cite></EndNote>(UNDP, 2005). Din 1990, UNDP publică un raport global al dezvoltării umane și rapoarte naționale. Acestea cuprind, alături de prezentarea datelor IDU și a clasamentelor pe țară, discuții pe teme care se schimbă în fiecare an. De exemplu, tema ultimilor ani a Rapoartelor Dezvoltării Umane pentru România a fost guvernarea locală ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>UNDP (Romania)</Author><Year>2005</Year><RecNum>14</RecNum><record><rec-number>14</rec-number

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
record></Cite></EndNote>(UNDP, 2005). Din 1990, UNDP publică un raport global al dezvoltării umane și rapoarte naționale. Acestea cuprind, alături de prezentarea datelor IDU și a clasamentelor pe țară, discuții pe teme care se schimbă în fiecare an. De exemplu, tema ultimilor ani a Rapoartelor Dezvoltării Umane pentru România a fost guvernarea locală ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>UNDP (Romania)</Author><Year>2005</Year><RecNum>14</RecNum><record><rec-number>14</rec-number><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author><style

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

ÎN DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE 1941-1944 Selecția documentelor, note, cuvânt înainte și studiu introductiv OTTMAR TRAȘCĂ Prefață de DENNIS DELETANT INSTITUTUL EUROPEAN INSTITUTUL "ELIE WIESEL" Cuvânt înainte Investigarea politicii antisemite promovată de regimul antonescian în perioada 1940-1944 a constituit una din temele predilecte ale istoriografiei române postdecembriste. Este indiscutabil faptul că interesul manifestat de istoricii români și străini față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană a României, s-a materializat prin îmbogățirea constantă în ultimii ani a

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
INSTITUTUL EUROPEAN INSTITUTUL "ELIE WIESEL" Cuvânt înainte Investigarea politicii antisemite promovată de regimul antonescian în perioada 1940-1944 a constituit una din temele predilecte ale istoriografiei române postdecembriste. Este indiscutabil faptul că interesul manifestat de istoricii români și străini față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană a României, s-a materializat prin îmbogățirea constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului. Volumele de documente, lucrările generale, speciale, memorialistice, jurnalele, etc, publicate au abordat diverse aspecte

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]