61,510 matches
-
Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. În urma măsurii luate de austrieci de a anexa Bucovina la Galiția în 1786, satul Pârtești a fost împărțit în două sate: Ca urmare a creșterii numerice a locuitorilor satului, biserica de lemn din Pârteștii de Jos a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1887 s-a construit în cimitirul satului o biserică de zid cu același hram (Sf. Nicolae), ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
a creșterii numerice a locuitorilor satului, biserica de lemn din Pârteștii de Jos a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1887 s-a construit în cimitirul satului o biserică de zid cu același hram (Sf. Nicolae), ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
biserica de lemn din Pârteștii de Jos a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1887 s-a construit în cimitirul satului o biserică de zid cu același hram (Sf. Nicolae), ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 2010
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
Buninți (aflat înspre Șcheia) și Mihoveni s-au contopit în anul 1942 sub denumirea de Mihoveni. Pentru satisfacerea nevoilor sufletești ale locuitorilor, călugării de la Mănăstirea Sf. Ilie au întemeiat în secolul al XVIII-lea un schit cu o biserică de lemn în satele Mihoveni și Buninți. Ea a fost clădită în anul 1768 de egumenul Macarie al Mănăstirii Voroneț, după cum consemnează Șematismul Arhiepiscopiei diocezane greco-ortodoxe a Bucovinei pentru anul 1883. Biserica era construită din lemn de stejar, în formă de navă
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
un schit cu o biserică de lemn în satele Mihoveni și Buninți. Ea a fost clădită în anul 1768 de egumenul Macarie al Mănăstirii Voroneț, după cum consemnează Șematismul Arhiepiscopiei diocezane greco-ortodoxe a Bucovinei pentru anul 1883. Biserica era construită din lemn de stejar, în formă de navă, cu altar și naos și acoperită cu șindrilă. Existența schitului este confirmată de prezența unor resturi de temelie, dar și denumirii toponimice dată acelui loc de ”Mănăstioara”, situată în sud-vestul pădurii Mihoveni, la o
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
s-a găsit un morman de pietre și cărămizi. Schitul era înconjurat de vișini, nuci și frasini și avea și un mic heleșteu. Astăzi, pe locul unde s-a aflat schitul este o poiană numită ”Fundoaia”. Mai târziu, biserica de lemn a fost mutată în Săliște, unde este cimitirul ale cărui urme s-au păstrat până în zilele noastre. Din cauza alunecărilor de teren, biserica a fost mutată și de aici în satul Buninți, unde exista un alt locaș de cult, tot mic
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
mare și mai încăpătoare în vatra satului. Această biserică a fost dată în anul 1894 satului Lisaura. Între anii 1871-1877 , s-a construit o biserică din cărămidă pe fundație de piatră, cu hramul "Sf. Arhangheli", ca și al bisericii de lemn. Biserica a fost construită la hotarul dintre satele Buninți și Mihoveni, având inițial altarul și naosul în Buninți, iar pronaosul și pridvorul în Mihoveni. În curtea bisericii se afla o movilă de pământ ce delimita hotarul celor două sate. Zidirea
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
m și înălțime - 31 m. Biserica este construită din cărămidă (pereții și bolțile) pe fundație de piatră. Pereții exteriori au fost tencuiți în perioada 1989-1991 cu praf de piatră. Lăcașul de cult are pardoseală din dale de piatră, șarpantă din lemn și acoperiș din tablă galvanizată. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor (tindă), pronaos, naos și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
perioada 1989-1991 cu praf de piatră. Lăcașul de cult are pardoseală din dale de piatră, șarpantă din lemn și acoperiș din tablă galvanizată. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor (tindă), pronaos, naos și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între anii 1885-1888, de meșteri necunoscuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Pictura a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
cult are pardoseală din dale de piatră, șarpantă din lemn și acoperiș din tablă galvanizată. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor (tindă), pronaos, naos și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între anii 1885-1888, de meșteri necunoscuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Pictura a fost realizată în tehnica tempera, cu tablouri izolate
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării activității de exploatarea a sării, au venit la Cacica numeroase familii de români care să lucreze la salină. Acestea s-au stabilit aici, înălțându-și case. Credincioșii ortodocși din Cacica frecventau Biserica de lemn din Pârteștii de Sus, după atestă șematismele Episcopiei Bucovinei din 1843 și 1876. În acei ani slujeau acolo preoții-parohi Ioan Dan și Dimitrie Dan. Deoarece numărul credincioșilor ortodocși români din sat era în creștere, s-a pus problema unui locaș
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
tipografice create pe cale digitală. Johannes Gutenberg este cel căruia îi este atribuită inventarea tipăririi moderne cu caractere mobile, matrițate individual și refolosibile, dispuse împreună într-o formă (ramă), în jurul anului 1440. Acesta a inventat de asemenea o presă tipografică de lemn, bazată pe teascul de struguri existent, unde suprafața caracterelor era cerneluită cu "mingi de cerneală" (un săculeț din piele de oaie umplut cu păr de cal, atașat la un mâner de lemn) iar hârtia era așezată manual, cu atenție, deasupra
Tipar cu zaț () [Corola-website/Science/323307_a_324636]
-
a inventat de asemenea o presă tipografică de lemn, bazată pe teascul de struguri existent, unde suprafața caracterelor era cerneluită cu "mingi de cerneală" (un săculeț din piele de oaie umplut cu păr de cal, atașat la un mâner de lemn) iar hârtia era așezată manual, cu atenție, deasupra, apoi glisată sub o suprafață căptușită și fiind aplicată presiune de deasupra cu ajutorul unui șurub de dimensiuni mari. Presele metalice ulterioare au folosit un sistem cu pârghie și articulație în locul șurubului, însă
Tipar cu zaț () [Corola-website/Science/323307_a_324636]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Valea Moldovei este o biserică romano-catolică din lemn, construită în anul 1891 în satul Valea Moldovei (județul Suceava). Ea se află în centrul satului, lângă clădirea primăriei. Biserica are hramul Sfântul Dumitru (sărbătorit în fiecare an la 26 octombrie). După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1774), autoritățile austriece
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
de securitate și torturat. S-a îmbolnăvit și a fost internat la o clinică din Cluj, dar a murit în 1949 în împrejurări neclare și a fost înmormântat în cimitirul catolic din Câmpulung. a fost construită în anul 1891, din lemn, de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Valea-Seacă (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Valea-Seacă locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Sfântul Dumitru". După datele Recensământului general al populației României din
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
a unui cerșetor murdar și desfigurat, bine cunoscut de poliție, sub numele de Hugh Boone. Poliștii sunt pe punctul de a crede că s-a săvârșit o confuzie când doamna St. Clair observă pe jos o cutie de cuburi din lemn pe care soțul ei spunea că o va cumpăra pentru fiul lor. O căutare amănunțită a dus la găsirea unor haine ale soțului ei. Ulterior, haina sa, cu buzunarele pline cu mai multe kilograme de monezi de un penny și
Omul cu buza strâmbă () [Corola-website/Science/323320_a_324649]
-
(n. Radu Ovidiu Georgescu, 12 septembrie 1962, Iași) este un scriitor, traducător, publicist și matematician român. Autor al romanului "Clovnul din lemn de gutui", penru care i-a fost decernat Premiul Nemira pentru proză pe anul 1997, trăiește din 2003 în S.U.A. fiind conferențiar universitar în domeniul matematicii. Absolvent al Colegiului Național Mihai Viteazul din București, promoția 1981, Radu Jörgensen a studiat
Radu Jörgensen () [Corola-website/Science/323335_a_324664]
-
piesa "Privește înapoi cu mânie" de John Osborne. Între 1995 și 2001 a tradus literatură suedeză (Ingmar Bergman, Sjöval-Wahlöö, Jacques Werup) în limba română pentru editurile Univers și Scandic. Tot în anii ’90 a scris romanul de anvergură "Clovnul din lemn de gutui", care a apărut la editura Nemira și a fost bine primit de critica literară. Tudorel Urian, spre exemplu, îi dedică un capitol în lucrarea sa "Proza românească a anilor '90", evidențiind faptul că Radu Jörgensen impresionează prin "marcanta
Radu Jörgensen () [Corola-website/Science/323335_a_324664]
-
aveau împreună cu catolicii, ei au dat catolicilor cota-parte cu care aceștia contribuiseră la construcția bisericii. Astfel, comunitatea germanilor de religie catolică din satul Prisaca Dornei, aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei, a construit în anul 1911 o biserică proprie, din lemn. La momentul acela, în satul Prisaca Dornei locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită de-a lungul drumului care leagă Suceava de Câmpulung Moldovenesc. Ea are hramul Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătorit la 14 septembrie). Evidențele parohiale din 1925 consemnează
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
asigurare al lucrătorilor (Bruderlade). Începând din decembrie 1829, preotul din Gura Humorului primea 1,20 florini pentru ținerea de ore de catehizare a elevilor, care se țineau și în vacanțe. Sătenii din Bucșoaia au dotat capela cu un altar din lemn cu o icoană a Sfintei Fecioare Maria, cu câteva scaune și o masă, acesta fiind singurul său mobilier. Anticamera a fost amenajată ca sacristie. Profesorul îndeplinea și funcția de paracliser. Viața comunității germane a continuat să se desfășoare fără evenimente
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
Solonețu Nou. Din cadrul acestei comunități provin următorii preoți: Józef Chachuła (Iosif Chachula) (1911-1967), Heinrich Ostrowschi (1946-1977), Alfons-Eugen Zelionka (n. 1978) și Andrei Staszkovian (n. 1983). La puțină vreme după sosire, emigranții polonezi au construit în 1849 o capelă romano-catolică din lemn, carea avea acoperișul și pereții exteriori acoperiți cu draniță. Capela a fost reconstruită și extinsă în 1911. Până la începutul secolului al XX-lea, credincioșii romano-catolici din Solonețu Nou nu au avut preot. După sosirea la Cacica în 1902 a preoților
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
deplasa în fiecare duminică la Solonețu Nou. pr. Piotr Brukwicki (1906), pr. Antoni Mazurkiewicz (1906-1907), pr. Emanuel Dziewior (1907-1908), pr. Pawel Mixa (1908-1911) și pr. Henryk Wochowski (1911-1924). În anul 1921 s-a construit o casă parohială, lângă bisericuța din lemn. În anul 1921 s-a înființat Vicariatul General romano-catolic al Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Tot atunci, s-au decis unele schimbări administrative. În perioada 1921-2004, comunității romano-catolice din Solonețu Nou i-a fost afiliată mica comunitate poloneză din Pleșa
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
se afla în localitatea omonimă din județul Sălaj. Ea a fost construită în anul 1902 de către un meșter din zonă. Construcție specifică pentru începutul secolului al XX-lea, biserica de lemn a fost folosită de credincioșii din Ceaca până la construirea noii bisericii de zid, în anul 1992. Noua biserică de zid a preluat hramul vechii biserici de lemn, cel al "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil". Șirul preoților ce au slujit în
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
meșter din zonă. Construcție specifică pentru începutul secolului al XX-lea, biserica de lemn a fost folosită de credincioșii din Ceaca până la construirea noii bisericii de zid, în anul 1992. Noua biserică de zid a preluat hramul vechii biserici de lemn, cel al "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil". Șirul preoților ce au slujit în această localitate, începând cu primul menționat de documente în anul 1744: Pop Gheorghe și continuând până în prezent cu Pop Vasile, Pop Ioan, Pop Andrei, Pașca Victor, Cherebețiu
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
Pompei, Macovei Ioan, Casacu Emil, Holoban Mihai, Ciaca Pompei și Ceaca Ioan ne dovedește faptul că biserica construită un pic după anul 1900 nu a fost prima biserică din sat, aceasta fiind precedată de o altă biserică, probabil tot din lemn. De altfel monografia comitatului Solnoc-Dăbâca, scrisă la începutul secolului (1900-1905), pomenește în această localitate o biserică de lemn construită în anul 1765. Fără a putea spune dacă la ridicarea bisericii ce face subiectul prezentului articol au fost folosite lemne din
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]