60,440 matches
-
a generat ample dezbateri istoriografice, în România și în alte state, deopotrivă. În funcție de punctele de vedere formulate de istorici cu privire la cauzele, derularea și, mai ales, responsabilitățile legate de acest asasinat în masă, considerăm că lucrările și studiile elaborate pe această temă pot fi grupate în două categorii interpretative majore. În prima categorie se încadrează contribuțiile istoriografice ce au încercat să explice pregătirea și desfășurarea pogromului exclusiv prin prezența trupelor germane în orașul Iași, ce ar fi beneficiat de sprijinul și complicitatea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
România, ci, din nefericire, ele s-au perpetuat în anumite lucrări, sub o formă sau alta, inclusiv în perioada postdecembristă. Deși prăbușirea dictaturii ceaușiste în decembrie 1989 a creat premisele necesare investigării pe baze noi, cu adevărat științifice, a unor teme de cercetare denaturate, ignorate sau interzise înainte de 1989, printre care se înscria și pogromul din Iași, totuși rezultatele obținute în cercetarea acestui eveniment extrem de controversat din istoria contemporană a României nu au fost întotdeauna pe măsura așteptărilor. În paralel cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
căruia și-au pierdut viața între 25.000-40.000 de evrei și au fost deportați aproximativ 35.000 de evrei. Munca obligatorie Munca obligatorie prestată de evrei în timpul regimului antonescian constituie un capitol aparte în cadrul Holocaustului din România. Spre deosebire de alte teme referitoare la persecuția populației evreiești din România în perioada celui de-al doilea război mondial, precum legislația antisemită, măsurile de deportare, ghetoizare și exterminare adoptate și transpuse în practică de regimul politic patronat de mareșalul Ion Antonescu în anii 1941-1944
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a temei studiate. 1.2.2. Interdisciplinaritatea Este un demers prin care disciplinele își pierd o parte din specific în favoarea unei abordări unitare, punînd împreună unele dintre resursele pe care le au în comun, în tentativa comună de a clarifica tema investigată. 1.2.3. Transdisciplinaritatea Este un demers centrat pe obiectul cercetării, ce depășește complet specificitatea disciplinelor. Acesta este sensul de acum două trei decenii, cînd transdisciplinaritatea și-a făcut intrarea pe piața ideilor. În ultimii ani, transdisciplinaritatea a căpătat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
îndrumarele metodice ori recenziile sau studiile critice despre cercetările propriu-zise. Nici măcar lucrările de licență, disertațiile de masterat și chiar lucrările de doctorat nu sînt cercetări științifice dacă se mărginesc la prezentarea, oricît de ingenioasă, a unor aspecte deja cunoscute despre tema abordată. Acestea pot fi strălucite sinteze, chiar sinteze critice - utile, desigur, evoluției cunoașterii într-un domeniu sau altul - sau analize amănunțite, dar nu cercetări științifice. În sensul cel mai precis al termenului, înțelegem prin cercetare științifică o investigație precis delimitată
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Acestea pot fi strălucite sinteze, chiar sinteze critice - utile, desigur, evoluției cunoașterii într-un domeniu sau altul - sau analize amănunțite, dar nu cercetări științifice. În sensul cel mai precis al termenului, înțelegem prin cercetare științifică o investigație precis delimitată ca temă ce încearcă să răspundă unei întrebări precis formulate născute dintr-o situație educativă. La rîndul său, răspunsul trebuie să fie precis și argumentat logic și științific, prin recurgerea la fapte și la procedurile teoretice de elucidare și interpretare a respectivelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ipoteză elaborată de noi - în primul caz, am putea spune că ipoteza se impunea oarecum de la sine. În formularea concisă a lui Dumitru Muster (1985, p. 13): Aceste două feluri de date posibile în cercetare corelează cu două tipuri de teme de cercetare ce se pot formula. Un tip îl constituie temele pe care le impune realitatea direct, prin faptele pe care le oferă nemijlocit, care așteaptă s. fie utilizate de cercetătorul atent care formulează problema potrivită, sugerată de acele date
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ipoteza se impunea oarecum de la sine. În formularea concisă a lui Dumitru Muster (1985, p. 13): Aceste două feluri de date posibile în cercetare corelează cu două tipuri de teme de cercetare ce se pot formula. Un tip îl constituie temele pe care le impune realitatea direct, prin faptele pe care le oferă nemijlocit, care așteaptă s. fie utilizate de cercetătorul atent care formulează problema potrivită, sugerată de acele date existente, de la care va porni în cercetare. Și alt tip se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
le impune realitatea direct, prin faptele pe care le oferă nemijlocit, care așteaptă s. fie utilizate de cercetătorul atent care formulează problema potrivită, sugerată de acele date existente, de la care va porni în cercetare. Și alt tip se referă la temele impuse ca atare, într-o formulare de la care se pornește și care, bineînțeles, se referă la realitate, dar mijlocit. Așadar, sînt probleme impuse de fapte și probleme pentru care se caută fapte. S. discutăm două exemple, care nu sînt ipotetice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
erau obligați să participe o dată la cinci ani, profesorilor universitari care îi formau și perfecționau pe aceștia, reprezentanților inspectoratelor școlare județene și ai conducerii școlilor. Iarăși nu intrăm în detalii, pentru c. aici ne interesează modul în care am investigat tema, nu rezultatele acestei investigații, menționăm doar că am diagnosticat o nemulțumire generală față de proces și un inventar uriaș de hibe ale acestuia și de soluții punctuale pentru rezolvarea unora dintre ele. După aproximativ doi ani și după acest cumul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
2.4. Să stabilim calea de urmat! Cele precizate pînă în acest moment, inclusiv exemplele de cercetări aduse în discuție, ne permit să stabilim ceea ce am putea numi itinerarul cercetării, calea pe care aceasta trebuie s-o urmeze indiferent de tema educativă supusă investigației, deci cadrele generale, „scenariul” oricărei cercetări. Într-o formulare succintă, etapele parcurse în elaborarea unei cercetări pedagogice sînt următoarele: 1.alegerea, definirea temei de cercetare și trecerea în revistă a literaturii de specialitate; 2. formularea obiectivului și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Primul pas în derularea unei cercetări constă în identificarea domeniului pe care vrem să-l analizăm. Vom trece în revistă teoriile existente și rezultatele diferitelor studii publicate în domeniu și vom urmări care sînt variabilele care au fost puse în legătură cu tema care ne interesează în diferitele cercetări analizate. Dacă, de exemplu, ne interesează satisfacția la locul de muncă, vom constata existența mai multor studii privind corelarea satisfacției cu funcția deținută în firmă, studii realizate de cele mai multe ori în instituții private. Ne-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și experimentul cu caz unic. Reiterăm o afirmație introductivă, potrivit căreia relația dintre metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare are un caracter dinamic, iar abordarea statică a acestora ar aduce deservicii cercetătorului. Iată cîteva exemple de teme de cercetare, în care rolul și locul metodelor și tehnicilor, precum și apartenența lor la o categorie sau alta a clasificării sînt modificate: -Evoluția educației interculturale în România secolului XX constituie o temă de cercetare istorică, pentru realizarea căreia pot fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ar aduce deservicii cercetătorului. Iată cîteva exemple de teme de cercetare, în care rolul și locul metodelor și tehnicilor, precum și apartenența lor la o categorie sau alta a clasificării sînt modificate: -Evoluția educației interculturale în România secolului XX constituie o temă de cercetare istorică, pentru realizarea căreia pot fi utilizate ca metode analiza documentelor/analiza de conținut (pentru lucrări pedagogice, documente legislative, produse curriculare), dar și studiul de caz sau interviul (pentru a afla poziția unor actori educaționali în privința reprezentării elementului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
actori educaționali în privința reprezentării elementului intercultural în spațiul educațional). În acest fel, interviul și studiul de caz capătă noi valențe, servind la culegerea de date într-o cercetare istorică. -Influența climatului educațional din clasă asupra performanțelor școlare poate fi o temă de cercetare descriptivă, realizată prin metode cum ar fi observația și ancheta. Ea poate fi însă realizată și prin metode experimentale, alegerea aparținînd cercetătorului. Exemplele de mai sus încearcă să argumenteze caracterul dinamic al metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metoda istorică poate fi utilizată în cercetarea evoluției unor fenomene cu impact asupra educației sau investigarea antecedentelor istorice ale unui fenomen educațional actual. A. Moehlman și alții propuneau în anii ?70 (apud Gall, Gall și Borg, 2007) o clasificare a temelor de cercetare istorică în educație, utilizînd drept criterii sursele de informații la care se face apel și tematica studiilor: bibliografii de factură istorică (istoria gîndirii pedagogice într-un domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
primare de informații sînt deseori dificil de accesat, iar identificarea lor este costisitoare și cronofagă. Datorită acestor dificultăți și limite, metoda istorică este, în general, utilizată de cercetători experimentați, care au la dispoziție resursele necesare unui asemenea demers. Sugestii de teme: „Rolul și locul lui J. Dewey în istoria gîndirii pedagogice”; „Schimbări ale legislației educaționale în România secolului XX”; „Ideologii ale reformei educaționale în România”; „Feminismul și impactul său asupra spațiului educațional”; „Imaginea instituției educaționale în mass-media începutului de secol XXI
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiecților, modalitățile de înregistrare a datelor (grila/ghidul de observație). De asemenea, este recomandabilă utilizarea a doi sau mai mulți observatori pentru același grup de subiecți, astfel încît influența pozițiilor subiective ale acestora asupra datelor s. fie redusă. Sugestii de teme: „Caracteristici ale climatului educațional în clasa de elevi”; „Locul și ponderea activităților în echipă în timpul orelor de curs”; „Diferențe în așteptările profesorilor în ceea ce privește succesul școlar al fetelor și băieților”; „Strategiile de persuadare a colegilor utilizate de managerii instituțiilor educaționale”. Studiul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
situațiile în care cazurile sînt alese tocmai pentru a susține ipotezele unui studiu, și nu pentru a ilustra cît mai complex datele problemei. În ciuda numeroaselor critici, studiul de caz este tot mai utilizat în cercetarea educațională. Iată cîteva exemple de teme în investigarea cărora studiul de caz ar fi o metodă adecvată: „Importanța practicilor reflective ale profesorilor în îmbunătățirea activității la clasă”; „Integrarea socială și profesională a tinerilor care au fost instituționalizați”; „Exprimarea emoțiilor la adolescenții supradotați”; „Familia ca membru activ
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează atît prin trecerea în revistă a principalelor contribuții teoretice în clarificarea temei de cercetare alese, cît și prin analiza demersurilor investigative care au studiat teme similare (inclusiv a instrumentelor de cercetare similare). De asemenea, se poate realiza o pre-anchetă pentru a stabili dimensiunile de studiu ale problemei. Această etapă este deosebit de importantă pentru evoluția și rafinarea ulterioară a chestionarului. Construirea propriu-zisă a chestionarului și stabilirea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală); „Considerați că activitățile de petrecere a timpului liber sînt importante?” (întrebare de opinie); „Ați citit romanul În căutarea timpului pierdut?” (întrebare de cunoștințe). Dacă întrebarea anterioară este inclusă în chestionar, o întrebare de control ar putea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
perechi); -să asigure un anumit grad de discriminare, astfel încît unor situații diferite să le corespundă categorii diferite de răspunsuri. Exemple Care sînt problemele cele mai frecvente cu care se confruntă managerul unei instituții educaționale? (întrebare deschisă) Aveți de rezolvat teme în timpul vacanței de vară? (întrebare închisă cu răspuns dihotomic) 1.Da. 2.Nu. Cea mai importantă problemă a școlii dumneavoastră este (alegeți o singură variantă de răspuns) (întrebare închisă cu alegere multiplă): a)stabilirea curriculumului la decizia școlii; b)bugetul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acestora, ancheta este una dintre metodele cele mai frecvent utilizate în cercetarea educațională. Interviul este a doua tehnică de anchetă și constă într-un dialog între intervievator și intervievat, prin care se încearcă obținerea de informații relevante pentru o anumită temă de cercetare (Sax, 1968; De Singly et al., 1998). Interviul nu este în nici un caz improvizat, ci presupune activități riguroase de planificare și aplicare, analiză a datelor și redactare a raportului de cercetare. Spre deosebire de chestionar, interviul permite subiectului/subiecților să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interviu nestructurat include doar întrebări deschise, cu un caracter general și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
programe, proiecte sociale sau educaționale. Planificarea anchetei realizată prin tehnica interviului cuprinde cîteva etape esențiale care trebuie parcurse indiferent de tipul de interviu pentru care se optează: -Formularea clară a temei de cercetare. -Stabilirea eșantionului (selectarea subiecților) se realizează în raport cu tema de cercetare, dar trebuie avute în vedere scopul realizării anchetei (explorare, obținerea de informații complementare sau culegerea tuturor datelor cercetării) și tipul de analiză a datelor (analiză per interviu, tematică etc.). Eșantionul unei anchete realizate prin tehnica interviului răspunde rareori
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]