65,481 matches
-
foarte mic, cârn, o piticanie de om... Restul erau soldați În termen. Acolo a fost prima dată când am aflat că un soldat În termen poate Împușca un deținut politic și pentru asta primește o tresă și 15 zile permisie acasă. Și-au fost tentative să ne Împuște. Ne chemau spre ei ca să zică că ai vrut să ieși din cordon... De obicei, erau doi-trei soldați cu noi și aveau și un câine-lup, foarte rău, pe care Îl țineau În lesă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cinci ani eu nu colaborez cu voi. Dacă Îmi spuneați asta acum cinci ani, poate că lucrurile ar sta altfel”. „Te mai gândești!” „Nu mă mai gândesc deloc. Dați o hârtie și declar că nu colaborez.” „Da, dar n-ajungi acasă.” Eu am foaia de eliberare, unde se vede că au modificat. Au șters adresa și au scris altă destinație. „N-ajung!” Și-am ajuns... ca În vis... pentru cele două fulare. În domiciliu forțat... Da, am ajuns la Rubla, În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de acolo. „N-o să pleci! Și ce-o să faci?” „O să stau aici.” Mi-a plătit-o totuși, dar n-a putut să mă țină prea mult... Și așa am ajuns de unde am plecat... Cum a fost viața dumneavoastră după Întoarcerea acasă? Părinții mei fuseseră mutați, iar după revenirea În oraș au urmat șicanele de rigoare, care se făceau oricărui fost deținut politic, adică refuzau să Îmi facă mutația. Și nu puteai să ocupi servici, pentru că astea erau legate: dacă Îți căutai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de depozit, și s-au mutat Într-o cameră la un unchi. Pe urmă și-au găsit pe strada Mihai Dumitru o casă cu două camere. Când am venit de la Închisoare, o jale a fost... Cum a fost percepută reîntoarcerea acasă de către ceilalți colegi, de prieteni? După ce ne-a eliberat, n-aveam voie să ocupăm posturi de funcționari. Prietenii se fereau de mine, că am făcut Închisoare... Nu trebuia să vorbesc... Și pe urmă m-am dus și am muncit În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care au fost deputați... Au venit niște strungari, oameni ai nimănui, și au distrus Partidul Țărănist. A devenit Partid Popular Creștin Democrat. De doi ani de zile nu mai facem politică. Venim la AFDPR, la asociație, unde ne simțim ca acasă... Suntem mulțumiți... Și luam un milion pe an de detenție... În loc să ne dea, cum au străinii, cum au evreii scăpați de la Auschwitz... câte 6 000 de euro pe lună... nouă nu ne dă 200 de euro. Suntem colegi care am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ce ai, mă, aicea? Uite, mă, Ionescu, ia, mă, ia, desfă! Ți-ai adus traista? Ia tot de aici și dă-te În pizda mă-tii! Hai, cară-te! Următorul! Hai, că vreau să termin, că am și eu treabă acasă!”. Și Înjurând așa n-aveai de treabă cu el. Era un plutonier-major, Roman, un țigan oltenesc, Împăunat, așa, Înalt și bine făcut. Și cu o aliură... Era foarte important domnul plutonier-major Roman. În primul rând se Îmbrăca În uniformă, așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eliberării? Parcă era 19 septembrie... Eram la Salcia și știam că pe data de... mă eliberează. Eliberându-mă mai târziu, după alții care s-au eliberat, nu mi s-a părut o zi de menționat vreodată... Cum a fost Întoarcerea acasă? M-am Întors acasă, da’ nu m-am mai Întors la Alexandria, că mama se mutase la Tulcea, unde locuia bunica, pe strada Libertății 9. Și m-am dus la Tulcea, și mi-am reînceput viața... Dar n-am stat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
septembrie... Eram la Salcia și știam că pe data de... mă eliberează. Eliberându-mă mai târziu, după alții care s-au eliberat, nu mi s-a părut o zi de menționat vreodată... Cum a fost Întoarcerea acasă? M-am Întors acasă, da’ nu m-am mai Întors la Alexandria, că mama se mutase la Tulcea, unde locuia bunica, pe strada Libertății 9. Și m-am dus la Tulcea, și mi-am reînceput viața... Dar n-am stat decât câteva luni și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
conținut... Și cum s-a desfășurat arestarea? Dimineața, În ziua de 28 iunie 1957, Într-o vineri, m-au Închis. M-a așteptat la gară cu o Pobedă un securist, care mi-a spus: „Poftiți În mașină”. A urmat percheziția acasă... Cu trei săptămâni mai Înainte Îi arestaseră pe niște prieteni, trei avocați și-un procuror... Motivul a fost că eu mă ocupam de Tribunalul Militar foarte intens și-apăram pe cei care erau Împotriva regimului... Ancheta unde a fost, la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când Hrușciov a dat cu pantofu-n masă. Și io tot le spuneam la colegi: „Noi stăm aicea până se-mpacă rușii cu americanii... Dacă se Împacă ăștia apăi, că am cinci ani de făcut, că am 20 de ani, plec acasă”... Și-așa a și fost... Dar În ’60, Înainte de conferință, ne-a adunat, ne-a pus pe toți În careu așa, ne-a permis să stăm jos și cineva de la Ministerul de Interne, o comisie, a ținut un mic discurs
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aflat... n-aș putea să vă spun. Dar am aflat și noi. N-am văzut pe nimenea să plângă c-o murit Stalin (râde - n.n.), dar cert este că, după ce-o murit Stalin, ne-o dat și nouă drumul acasă... Și la cât timp după eliberare ați fost din nou arestat? Păi, după eliberare, de la Capul Midiei am venit acasă, m-am angajat la o firmă din Sibiu, la un prieten care s-a eliberat odată cu mine. Am mers la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o murit Stalin (râde - n.n.), dar cert este că, după ce-o murit Stalin, ne-o dat și nouă drumul acasă... Și la cât timp după eliberare ați fost din nou arestat? Păi, după eliberare, de la Capul Midiei am venit acasă, m-am angajat la o firmă din Sibiu, la un prieten care s-a eliberat odată cu mine. Am mers la seral și mi-am terminat liceul. Pe urmă m-am dus la Cluj, la Facultatea de Matematică-Fizică. Și după absolvire
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să mă ajuți”. Eu am rămas crucit când am auzit... Asta Însemna pușcărie! Ce să fac? Hai În casă. Mai aveam niște slănină, niște pită mai uscată pe acolo. „Poftim, mănâncă!” Și-am plecat și n-am mai dat pe acasă... M-am dus pe la mătușă-mea sau unde m-am dus și o zi sau două n-am mai trecut pe acolo... Când am venit, gazda mi-o spus: „O mai stat vreo oră și-o plecat”. Era trimis de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bun: „Mă, ăia toți așteptam să ne aresteze... Nu știam de ce i-o arestat pe ceilalți și ce se Întâmplă, da’ trăiai tot cu teama asta... Și emblema asta de «bandit» ai avut-o totdeauna. Ți-o dat ei drumul acasă, dar pentru societate și pentru ăsta tot «bandit» rămâne”. Și am zis către omu’ ăsta: „Băi, pe noi Încă nu ne-o arestat... Ce facem? Cum facem?”. Zice: „Mă, dacă mă ia pe mine trebuie să zic și de tine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
A avut vreo 11 copii... A decedat... și nu am mai apucat să-l Întâlnesc. Vreau să mai pomenesc, ca să nu uit, de Petru Borcea, originar din Săliștea Sibiului. Petrică, cum Îi spuneam noi, după eliberare a venit la mine acasă, Într-o suburbie a Sibiului. Ne-am dus amândoi, am ieșit pe câmp și ne-am rugat. Și el mi-a spus că vrea să se călugărească, să meargă la mănăstire. Venise cu gândul eventual ca să mergem Împreună. De ce nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și, În final, În Statele Unite. Aveați un plan să atacați ceva sau pur și simplu așteptați un moment favorabil? Păi, așteptam, că se spunea că vin americanii și fac, și dreg... De unde v-au arestat prima dată? De-aici, de-acasă. Era În data de 2 iulie 1948, chiar Într-o sâmbătă, și tăiasem un miel și beleam la ăla acolo. Și m-au chemat la poștă, că nu știu ce date trebuie să-i dau, și m-o luat, și m-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de chibrite una peste alta. La mămăligă era un pic mai mare porția... Pâinea era pătrată, de-aia În tavă..., și era tăiată În felii subțiri de cinci milimetri... O feliuță de pâine, atâta era... Și după eliberare ați venit acasă? Am scăpat și am venit acasă. Și În ajunul lu’ Anu’ Nou, În ’49 spre ’50, m-or arestat din nou, cu ăștia din Banat... A doua oară de unde v-au arestat? Tot de-aicea de-acasă. Și m-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mămăligă era un pic mai mare porția... Pâinea era pătrată, de-aia În tavă..., și era tăiată În felii subțiri de cinci milimetri... O feliuță de pâine, atâta era... Și după eliberare ați venit acasă? Am scăpat și am venit acasă. Și În ajunul lu’ Anu’ Nou, În ’49 spre ’50, m-or arestat din nou, cu ăștia din Banat... A doua oară de unde v-au arestat? Tot de-aicea de-acasă. Și m-o dus tumna la postu’ de Miliție
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eliberare ați venit acasă? Am scăpat și am venit acasă. Și În ajunul lu’ Anu’ Nou, În ’49 spre ’50, m-or arestat din nou, cu ăștia din Banat... A doua oară de unde v-au arestat? Tot de-aicea de-acasă. Și m-o dus tumna la postu’ de Miliție, și de-acolo ne-o dus la Deva. Da’ a doua oară am scăpat mai ușor, că n-am mai recunoscut nimic, nimic... Știi? Și după ce ați scăpat a doua oară
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
le, nu vedeți că nu e În regulă ce se Întâmplă”... Și el zice: „Dom’le, ce să spun? Ce să fac?”. După aia am aflat că el a stat trei ani condamnat, da’ Îmbrăcat civil și cu mâncare de acasă... Îi venea În fiecare zi soția cu sufertașul și Îi dădea mâncare... Și atunci mi-am dat seama că o făcut pactul cu diavolul. Deci, domnul Ionescu-Quintus era mai mult decât informator... o nenorocit și alți oameni. După eliberare cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la Cernăuți și m-am afirmat, și trebuia să dea cu mine de pământ... Că pe cadavre au pus ei stele pe umăr și au avut salarii mari și funcții. A doua arestare unde s-a petrecut? La Hunedoara. Eram acasă, aveam și eu o cameră În chirie, și m-au arestat. Cinstit să fiu, au Încercat să mă facă să vorbesc de una, de alta. Și am zis: „Domnule, eu n-am avut timp zi și noapte, eu am avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe noi, și asta ne-a pus În sufletele noastre. Și sigur că, mai târziu, am fost considerați drept legionari, da’ noi habar n-aveam de treburile ăștea. În ce condiții ați fost arestat dumneavoastră? Pe mine m-au arestat acasă, În comuna Budești, unde eram În vacanță. Prima dată, jandarmul din Budești m-a adus și m-a depus la Jandarmeria din Sighetul Marmației și, după câteva ore, de la Jandarmerie ne-a mutat la Siguranță, la Securitate. În Securitate nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ați fost eliberat? În 29 sau 30 decembrie 1951, că executasem pedeapsa... În august se terminase pedeapsa și-am mai făcut vreo patru luni și ceva În plus. Nu ne-a spus nimeni nimic, numai nu ne-a dat drumul acasă... La Întoarcerea din Închisoare cum v-ați găsit familia? De la Sighet m-am dus până la Ocna Șugatag cu trenu’ care mergea noaptea și am ajuns pe la 4 la Ocna Șugatag, și cam o oră am mai făcut pe jos până
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
La Întoarcerea din Închisoare cum v-ați găsit familia? De la Sighet m-am dus până la Ocna Șugatag cu trenu’ care mergea noaptea și am ajuns pe la 4 la Ocna Șugatag, și cam o oră am mai făcut pe jos până acasă. Am ajuns dimineața, ai noștri Încă nu erau sculați. Au fost surprinși, nu știau că o să vin acasă. Bucurie, Îmbrățișări... Ei au avut de suferit din cauza arestării dumneavoastră? În prima perioadă, nu, n-aș putea să spun dacă au avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trenu’ care mergea noaptea și am ajuns pe la 4 la Ocna Șugatag, și cam o oră am mai făcut pe jos până acasă. Am ajuns dimineața, ai noștri Încă nu erau sculați. Au fost surprinși, nu știau că o să vin acasă. Bucurie, Îmbrățișări... Ei au avut de suferit din cauza arestării dumneavoastră? În prima perioadă, nu, n-aș putea să spun dacă au avut de suferit, n-au fost amenințați, tata n-a fost dat afară din Învățământ, soră-mea și-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]