66,018 matches
-
ochii pe o pagină cu titlul Nuntă în timpul verii, care ar trebui să fie la fix. „Așa cum trandafirii înfloresc în timpul verii, așa a înflorit și dragostea mea pentru tine. Iubirea mea plutește către tine, așa cum norii cei albi plutesc pe cer“, citesc cu voce tare. Fac o grimasă. Parcă nu. Mai dau câteva pagini, fără să mă uit la el. Tu m-ai ajutat să trec cu bine de perioada de reintegrare în societate... Deși tu ești acum închis pentru crimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
doar o nuntă, la urma urmei, adaugă tati. După părerea mea, oamenii se ambalează mult prea tare cu chestiile astea. Se poate foarte bine face totul atunci, cu puțin timp înainte. — Categoric! spun ușurată. Sunt perfect de acord. Ei, slavă Cerului. Mă așez mai confortabil în scaun și simt că toată îngrijorarea începe să-mi dispară. Atunci totul o să fie mult mai simplu. Dacă n-au apucat să facă mare lucru până în clipa asta, o să fie floare la ureche să contramandeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Mă uit în jur pierdută, apoi, cu un val de ușurare, zăresc firma de la Peter Jones. — OK, zic și o apuc de braț. Hai. În clipa în care intrăm vijelios la Peter Jones, caut din priviri o vânzătoare. Și, slavă Cerului, uite că apare una, o femeie drăguță între două vârste, cu ruj roșu și ochelari cu ramă aurie, cu lănțișor. — Prietena mea are nevoie de o ambulanță, spun cu respirația întretăiată. Cred că e bun și un taxi, spune Suze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fi deranjată. — Te rog, spun. Scoate-o din ședință. E extrem de important. — Și colaborarea noastră cu American Airlines e la fel, spune Gina. Va trebui să aștepți. Dar nu înțelegi! E o problemă vitală! — Becky, nu cred că se prăbușește cerul dacă o fustă de la Prada nu are lungimea pe care o vrei tu, spune Gina agasată. În lumea leasingului de avioane, în mod sigur nu e așa. — Nu e vorba de haine! zic enervată - după care șovăi o clipă, întrebându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o reteze pur și simplu din viața lui și să meargă mai departe. Are nevoie măcar de șansa minimă a unei reconcilieri. Oricât de dureroasă ar fi aceasta. Închid ochii și-mi lansez o rugăciune mută către toți zeii din ceruri. Ajutați-mă să iasă bine. Vă rog. Și, poate, după asta vom putea trage linie cu toții și ne vom putea vedea de viețile noastre. — Rockefeller Center, spune taximetristul, oprind, iar eu îi zâmbesc lui Luke, făcând eforturi să-mi ascund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tocmai m-au sunat. Se pare că e o problemă cu avionul lor. Mi-au zis că poate ar fi mai bine ca locurile lor să fie ocupate de alte persoane. — Serios? Lui Robyn pare că tocmai i-a căzut cerul în cap. Vai, ce ghinion! În viața mea n-am pomenit o nuntă cu atâtea schimbări de ultimă oră! O nouă domnișoară de onoare... un nou cavaler de onoare... un nou oficiant... ce mai, s-a schimbat aproape totul! — Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
am cum le cheamă. Sunt fetele unor prieteni de-ai lui Elinor. După ziua de azi, probabil că n-am să le mai văd niciodată. — Filarmonica. Fiți pe recepție, ne apropiem, spune Robyn în cască. — Becky! Ridic privirea și, slavă Cerului, îl văd pe Danny, îmbrăcat în frac de brocart și pantaloni de piele. În mână are un Program al Ceremoniei, tipărit în culoarea bronzului și bej. Arăți senzațional. — Pe bune? Sunt OK? Ești un vis, spune Danny ferm. Îmi ajustează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
crengile copacilor, făcând umbre pe podea. Deodată, se aude un uruit și, spre uimirea mea, crengile încep să se retragă cu zgomot, și în urma lor tavanul se umple de jocuri de curcubee. Un cor divin începe să cânte și din cer coboară un nor pufos, pe care se odihnesc doi porumbei roz dolofani. O, Doamne. Îmi abțin cu greu chichotul care mă încearcă. E prea de tot. Oare astea sunt micile amănunte suplimentare de care mi-a vorbit Robyn? Mă uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pe picioare. În clipa în care Luke vine lângă mine, îi iau mâna și el mi-o strânge pe a mea ușor. Acum nu-mi doresc decât să plec. Să scap de aici. Lumea începe să discute animat și, slavă Cerului, cuvintele pe care le aud se învârt în jurul ideii de „nebună de legat“ și „probabil din gelozie“. O femeie înveșmântată în Prada din cap până-n picioare spune chiar „Să știți că și la nunta mea s-a întâmplat exact la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din plin amprenta pe corsajul meu. Cred că arăt ca naiba. Dar sunt fericită. Cred că în viața mea n-am fost atât de fericită. — Deci, spune Luke. Se lasă pe spate, sprijinindu-se în coate și se uită la cerul care începe să se întunece. Am făcut-o și pe-asta. — Am făcut-o. Coronița de flori de pe cap începe să-mi alunece pe un ochi, așa că o desfac cu grijă din agrafe și o pun lângă mine pe iarbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
românești n-are Într-Însa nici o asemănare cu spiritul burghez”. Într-adevăr, țăranul român nu gândește agricultura În termeni capitaliști. Pentru el, roadele pământului sunt un dar „de la Cel-de-Sus” și cresc „după cum e vremea”. Așa cum țăranul român „așteaptă totul de la Cer”, orășeanul român „așteaptă totul de la Stat”. „Mistica Cerului la sate Își găsește corelativul În mistica Statului la orașe”, scria În 1942 Mihail Manoilescu, teoreticianul corporatismului economic <endnote id="(808, p. 360)"/>. La rândul său, I.P. Culianu vorbește de „aversiunea spontană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spiritul burghez”. Într-adevăr, țăranul român nu gândește agricultura În termeni capitaliști. Pentru el, roadele pământului sunt un dar „de la Cel-de-Sus” și cresc „după cum e vremea”. Așa cum țăranul român „așteaptă totul de la Cer”, orășeanul român „așteaptă totul de la Stat”. „Mistica Cerului la sate Își găsește corelativul În mistica Statului la orașe”, scria În 1942 Mihail Manoilescu, teoreticianul corporatismului economic <endnote id="(808, p. 360)"/>. La rândul său, I.P. Culianu vorbește de „aversiunea spontană, visce rală, față de capitalism” a românului. „Scriitorii și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidan rămâne” Revenind la imaginea evreului În cultura tradițională din estul și centrul Europei, trebuie spus că neîncrederea În bunătatea sau În onestitatea acestuia este Întărită și de proverbe : „Nu te Încrede În evreu, chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În versiunea română, Începând cu secolul al XVII-lea, Înțeleapta Împărăteasă Sibila (În text - fiica regelui iudeu David) interpretează profetic visul comun avut de „o sută de boiari mari”. Cei nouă sori diferiți care le-au apărut În vis pe cer sunt explicați de Sibila În termeni de imagologie etnică : „Cel soare dintâi iaste rodul bălgarilor, buni și iubitori la oaspeți și credincioși...” ș.a.m.d. „Al doilea soare sunt grecii, că ei de trei ori credința sa au lepădat și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pământ și nimea Înaintea lor nu vor sta...”) și „jidovii”. Extrem de interesant este faptul că, În acest context, nu este prezentată nici o trăsătură negativă a „jidovilor”. Conform previziunii Sibilei, „ieși- va o muiare dintru dânșii și va naște fiu din ceri și vor zice numele lui - Iisus”. El va fi răstignit și Îngropat, apoi va Învia „și va trimite 12 bărbați”, care vor schimba „leagea” În toată lumea, inclusiv În Împărăția condusă de Sibila. „Că și eu - Își Încheie profetesa interpretarea onirică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
suporta văpaia cerească și a ars” ; cf. Ovidiu, Metamorfoze, III). În măsura În care este autentică, influența de care aminteam provine probabil din episodul neotestamentar al orbirii lui Saul Pavel. Anticreștin zelos, viitorul apostol - fiind pe drumul Damascului - este „Învăluit de lumina din cer, ca un fulger”. „Saul s-a sculat de la pământ, dar, deși avea ochii deschiși, nimic nu putea să vadă [...]. Și trei zile a fost fără vedere.” El și-a recăpătat vederea abia atunci când - sub un nou nume, Pavel - „s-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la mântuire. Într-un alt text hagiografic apocrif, Viața Sfântului Vasile cel Nou (care a circulat În spațiul românesc de pe la sfârșitul secolului al XVII-lea), În ultima sa parte, „Vederea Înfricoșatului județ”, Sfântul Grigorie - ucenicul Sfântului Vasile - este urcat la ceruri de un Înger. Aici, el vede cum Isus Înfăptuiește judecata de pe urmă, Întâi asupra „jidovilor”, cei care au trăit „mai [Î]nainte de Hristos” (considerați mai puțin vinovați) și cei „de la venire[a] lui Hristos, până-n sfârșit”, apoi asupra „jidovilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
28)"/>, care se practica În unele regiuni ale României În timpul procesiunilor religioase de provocare a ploii : „Barbariile cele mai mari contra evreilor [din Moldova] - scria W. Schwarzfeld În 1889 - se petreceau atunci când avea loc vro procesiune religioasă pentru a Îndupleca cerul ca să dea ploae” <endnote id="(172, p. 194 ; vezi capitolul „Xenocid ritual ?”)"/ Neputând descifra În totalitate substratul magico-mitic al unor astfel de practici și credințe populare româ nești, culese În jurul anului 1900, voi prezenta mai jos - fără comentarii - câteva exemple
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
contemporan) și imaginea românului despre el Însuși : „Ca și jidovii, ce pentru necredința lor, până a se băga În pământul ce li se făgăduise, pieriră În pustie, [neamul românesc] nu va vedea pământul ce i s-a făgăduit, anume Împărăția cerului” (Gherontie Cotore, 1746) ; „Veți hi cum furăț’ pân-acum,/ Cumu-s jidovii blăstămați, iacă !.../ Ce n-au țară, ci trăiesc pe drum” ; și „Vedeți [...] pe jidovi, care n-au țară și sunt pretutindeni străini și pururea În drum. În urmă, de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai largă (vezi motivul AT 701). e) Pentru a-i prăpădi pe jidovi, Dumnezeu a trimis potopul. Toți s-au Înecat, În afară de unul, care „a pus un picior pe un munte, celălalt pe altul” și s-a „agățat de toartele cerului”. „Dumnezeu a trimis atunci muște, care s-au pus pe ochii lui și când a vrut să se apere de ele, a căzut În apă și s-a Înecat.” „Așa s-a pierdut neamul jidovesc” <endnote id="(56, pp. 171-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au bătut,/ Cuie-n palme și-n tălpi./ Fiul [tău, Maria] ți-a murit/ Și-n Rai stă de-a dreapta Domnului” <endnote id="(491, p. 154)"/>. În mod firesc, coroana de spini, crucificarea, evreii deicizi și Înălțarea lui Cristos la cer sunt principalele motive ale colindelor cu subiect creștin. George Coșbuc Își aduce aminte de acest fapt În poezia sa Noaptea Crăciunului, scrisă În 1902 : „Și-auzi-i [pe colindători] cum se plâng acum/ De-a lumei necredință,/ De spin, de cruce, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aminte de acest fapt În poezia sa Noaptea Crăciunului, scrisă În 1902 : „Și-auzi-i [pe colindători] cum se plâng acum/ De-a lumei necredință,/ De spin, de cruce, de Judei.../ Dar s-a deschis mormântul/ Și Crist acum e dus În cer/ Și judecă pământul”. Evident, În spațiul cultural românesc, acest motiv a fost reprezentat și iconografic. Pe frescele bisericii ortodoxe din satul Țichindeal (lângă Sibiu), de exemplu, realizate la Începutul secolului al XIX-lea, chinurile la care este supus Cristos sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arătat lumini și trei Îngeri „cu chip de lumină”. Crezând că au venit credincioșii creștini să-l Îngroape, „unul dintre iudei” - un „pui al viperelor” - a vrut să tragă cu arcul, dar „un stâlp de foc s-au Întărit din cer deasupra trupului suntului”, astfel că evreul a rămas Înțepenit, cu arcul În mână, până dimineața. Finalul este clasic : văzând aceste minuni, evreii se dau botezului <endnote id="(95)"/>. Legenda s-a bucurat de un mare succes În Moldova. În 1547
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făceau râs de Isus. Râdeau de el și ostașii” (Luca 23, 35-36). „Jidovul” care păzește corpul neînsuflețit al Sfântului Ioan cel Nou și care Înțepenește când vrea să tragă cu arcul În Îngerii veniți să-l Înalțe pe sfânt la cer Își are echivalentul În legendele populare românești referitoare la Învierea lui Isus : „jidovii” care păzesc corpul Mântuitorului Împietresc atunci când vor să arunce cu pietre În „Îngerul Domnului”, venit să-l Învie pe Isus. „Și de atunci păzitorii, cari au fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe dânsul ca să-i curme firul vieții”. După ce l-au prins, l-au pus să le binecuvânteze sinagoga („casa În care se Închinau jidovii”), dar Sfântul Gheorghe a sfințit-o cu „cădelnița pe care i-a dat-o Dumnezeu din cer”, astfel că au fost alungate toate „duhurile necurate” care zăceau În ulcelele Înșirate pe pereții templului. „Jidovii, văzând aceasta, se sfătuiră de ce moarte să moară Sf. Gheorghe. Și În urmă se hotărâră : să fie legat cu picioarele de picioarele dinapoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]