60,397 matches
-
Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din propuneri alternative de acțiune pornind de la viziunile diferite ale membrilor acestuia” [Sen, 1977b, p. 53]. În al doilea rând, „judecățile de bunăstare socială: o persoană dorește să judece dacă o anumită schimbare va fi mai bună pentru societate, în condițiile în care unii membri ai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Alegerii Sociale se comportă ca o știință socială; 2) în ceea ce privește analiza judecăților normative și a proprietăților pe care mecanismele de decizie le pot avea, Teoria Alegerii Sociale se manifestă, mai degrabă, ca un instrument de testare a consistenței teoriilor politice. Pornind de la această idee, voi prezenta, în cele ce urmează, atât pentru dimensiunea științifică, cât și pe cea metateoretică, metodele folosite în cercetare. În (1980), Rescher discută despre două tipuri de scopuri ale cercetării științifice. Prima categorie le include pe cele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate observa că, în dimensiunea lui științifică, demersul este unul a priorist. Cea de-a doua idee, extrasă din clasificările lui Fishburn, Sen și Seabright, asupra căreia voi insista, se referă la mulțimea de informație relevantă în cercetare. Aceasta este, pornind de la lucrarea lui Arrow din 1951, cea despre preferințe. Așadar, fie că dorim să formulăm o predicție în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de decizie, fie că dorim doar să testăm consistența logică a unor valori
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În aceeași direcție, Strasnick (1976) nota că „problema (alegerilor sociale) este importantă pentru mai multe discipline, și, pornind de aici, a fost studiată pe mai multe niveluri. Pentru politolog este o problemă a deciziilor colective, în vreme ce pentru economist este, de obicei, o problemă de definire a funcției de bunăstare socială. Din punctul de vedere al filosofului, problema este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
interesați de aspectele normative ale sistemelor (politice) [...].” [Plott, 1976, pp. 511-512]. Avem așadar un prim motiv pentru ca un specialist în științe politice ar putea fi interesat de rezultatele publicate în TAS. Un alt motiv este indicat de același autor care, pornind de la teorema generală de posibilitate Arrow, notează: „Aproape orice spunem ori a fost spus vreodată de cineva în privința a ceea ce dorește sau ar trebui să obțină societatea este amenințat de inconsistența internă” [Plott, 1976, pp. 511-512]. Cu alte cuvinte, un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate fi verificat presupunând contrariul și permutând apoi x și y în ordinile individuale. Cum pentru orice x și y din S atunci, prin receptivitatea pozitivă. Dar aceasta este chiar regula majorității. Teorema este demonstrată. Demonstrație [t.1.4.2*]. Pornește de la cea a [t.1.4.1*], și are în vedere rezultatul lui Condorcet: este suficient să arătăm că regula majorității este intranzitivă pentru anumite profile de preferință. Demonstrație [t.1.4.3*]. Regula majorității violează aciclicitatea, a se vedea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivitate. [t.3.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , P, 1Uf și 2Uf . [t.3.1.2*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , P, eU și cU . Demonstrație [t.3.1.1*]. Pornim de la observația că indiferența reunită cu preferința strictă, ne oferă o preferință slabă, și că, folosind tranzitivitatea preferinței individuale, vom avea întotdeauna o preferință socială aciclică. Voi utiliza cazurile prude vs. lewd (original și extins) și cazul alegerii cantității de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
redusă la aceea care întrunește cel puțin consensul. Aplicând la cazul prude vs. lewd (original și extins) și la cazul alegerii cantității de muncă, soluția inconsistenței este aceea de a fi alese social doar acele alternative preferate de toți indivizii. Pornind de la această idee, rămânem fie cu o alternativă preferată unanim (cazul prude vs. lewd varianta originală și cazul alegerii cantității de muncă), fie cu două astfel de alternative (cazul prude vs. lewd varianta extinsă), în acest ultim caz însă, preferința
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2 al acestei lucrări. Reamintesc că, în acest caz, nonconformistul preferă pereții de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toți indivizii exprimă o preferință strictă de același sens (adică dacă preferă unanim o alternativă alteia). Cum paradoxul libertarian prezintă o inconsistență între drepturi individuale și paretianism, dacă drepturile sunt anulate, rezultatul trebuie să fie unul de consistență. De aici pornind, există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libertariană a drepturilor alienabile și condiția Pareto slabă atunci când domeniul de definiție al funcției este nerestricționat. Soluția generează o preferință socială echivalentă cu preferința paretiană slabă. Acest lucru se poate verifica în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau formulează trei relaxări ale condiției libertariene: a) ni1L : dacă toți indivizii au preferințe intruzive, atunci decisivitățile le sunt anulate<footnote Am tradus „withhold the privilege” [Blau, 1975, p. 397] prin „decisivitățile sunt anulate”. Ideea este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că, deși preferințele nu sunt intruzive în sensul lui Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul lui Blau de preferințe intruzive, însă, pentru că restricția lui Blau are problema amintită mai sus, propun una mai puternică. Argumentul, expus în (1981), are trei părți: „a) un drept ar trebui să excludă orice interferență
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict lui x). Această soluție elimină de fapt drepturile individuale, introducând în locul lor criteriul Pareto tare. Pornind de la această observație, preferința socială va fi dată de două proceduri: condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare. Cele două nu pot produce împreună inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i, există o problemă x , în așa fel încât, pentru fiecare pereche de x variante (x,y), oricând i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta și o interpretare mai tare care conduce la ceea ce voi denumi paradox al indivizilor empatici. Argumentul pentru introducerea acestei întăriri<footnote Este vorba despre o întărire deoarece
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială criteriului Pareto slab, dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici, i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. Pornind de la această idee, voi reenunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: restricția domeniului universal la forma lui empatică tare amendată ( etaU ) pretinde ca n-1 indivizi să fie empatici în forma tare. De aici, rezultatul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi iau ca punct de reper al empatiei lor un același individ (și anume al n-lea). Pornind de la aceste idei, voi enunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: [d.6.1.1.3*]: Domeniul universal în formă empatică tare, amendată ( etaU ) permite doar profilurile sociale în care n-i indivizi sunt empatici
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acele alternative care nu sunt preferate minmax, în cazul celorlalte inversează preferința exprimată în acestea. [t.6.1.3.1]: Există o funcție de decizie socială care satisface U, P și 1mmL , 2mmL . Demonstrație [t.6.1.3.1*]. Se face pornind de la observația că alternativa care pierde în perechea de decisivitate a unui individ este preferată de acesta alternativei care câștigă în perechea de decisivitate a celuilalt. Altfel spus, minimul perechii de decisivitate a unui individ este maximul unei alte perechi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecare individ. Voi recurge la următorul tabel pentru a fi mai ușor de urmărit raționamentul. Ne interesează doar cazurile în care una dintre cele trei alternative reale este preferată strict celorlalte două; așadar, avem nouă posibile. Toate cazurile se discută pornind de la o observație: decisivitățile fiecăruia se află în mulțimile de echivalență ale celuilalt, i.e. oricare ar fi.De aici, preferința socială va fi echivalentă combinării (reuniunii) mulțimilor de alegere ale fiecăruia, e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă, și este egală, pentru fiecare (pe x-aspecte), cu mulțimea de alegere individuală. q.e.d. 6.1.5.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene disjunct-monotone Voi porni de la noțiunea deja definită de x-aspect și voi impune pe preferințele x-aspecte o condiție mai tare decât aceea a preferințelor libertariene minimal-raționale, aceea a preferințelor libertariene disjunct-monotone. Voi condiționa criteriul Pareto slab de aceste preferințe. Discutăm, pentru început, cazurile date
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p. 38]. Apoi, în (1932), Robbins formulează un argument împotriva comparațiilor interpersonale de bunăstare<footnote De fapt, împotriva redistribuirilor guvernamentale pe baza legii utilității marginale descrescânde. Aceasta, într-o formă simplificată, spune că, prin consum adițional, valoarea unității consumate descrește. Pornind de aici, utilitatea maginală a unei unități monetare suplimentare descrește odată cu creșterea cantității de unități monetare disponibile. Mai simplu, un leu generează o utilitate marginală mai mare pentru un om sărac decât pentru un om bogat. De aici statul ar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avertismentelor sunt cu mult covârșite de răul de a le permite altora să-l constrângă la ceea ce ei consideră a fi binele lui” [Mill, 1859, 1869, p. 277]. Altfel spus, fiecare are dreptul să-și aleagă propriul plan de viață. Pornind de la aceste idei, este dificil de argumentat în favoarea respingerii sau restricționării domeniului<footnote În termenii lui Sen (1976), (1983) și Gaertner (1981), eliminarea unor profiluri de preferință, i.e. restricționarea domeniului funcției, mai ales când acestea de fapt apar, este echivalentă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
creșterea mortalității de cauză cardio- vasculară, dar nu și a mortalității globale. Rezultatele Framingham Heart Study au arătat că obezitatea reprezintă un factor de risc pentru noi evenimente cardiovasculare la pacienții de ambele sexe, cu boli coronariene în antecedente (52). Pornind de la aceste date se consideră că nu este necesară obținerea unui IMC ideal (18-25 kg/m2) la vârstnic, deși este necesară scăderea în greutate la obezi, indiferent de vârstă. Valoarea-țintă pentru IMC este < 30 kg/m2, iar pentru circumferința abdominală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
libertatea pur și simplu, să dea titlul acestor pagini. Am numit libertatea care, ca să funcționeze, are nevoie de limite „libertate gravitațională“. Cartea s-ar fi putut atunci intitula Despre libertatea umană ca libertate gravitațională. Determinațiile cu care orice ființă umană pornește la drum și care fac parte din zestrea ei, ca „limite“ pe care nu ea le-a ales, dar dinlăuntrul cărora se înalță și se exersează propria noastră putință de alegere, au fost numite „fondul intim-străin“. Noi existăm ca ființe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]