67,494 matches
-
România și susține românitatea Basarabiei, am învățat că trebuie să trec peste orice deosebire de vederi politice sau de altă natură și, folosindu-mă de orice pic de bunăvoință cu privire la Basarabia și la românii basarabeni, a celor de la putere, să amintesc cu orice ocazie, în limita permisă, că există o problemă națională dureroasă, aceea a Basarabiei și a pieirii moldovenilor care, astăzi, nu mai sunt decât tolerați în Moldova lor "eliberată de sub ocupație românească." Acțiunea și mijloacele de rusificare a românilor
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
livadă unde păsările își făceau cuiburi și ne delectau cu cântecul lor. În apele limpezi ale Nistrului mă scăldam adesea și-mi răcoream trupul încălzit, în lunile de vară. Pe lângă satisfacții n-am uitat nici neajunsurile vieții de la sat. Îmi amintesc cu groază noroaiele din toamnele ploioase, căldurile dogorâtoare din verile secetoase și crivățul aspru din lunile de iarnă. Participam alături de părinți la unele activități din gospodărie și am învățat să îngrijesc animalele din curte, îndrăgind în special mieii, vițeii, puii
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
student la Universitatea din Constanța. În vacanță, la întoarcerea acasă la Bălți, mă voi opri la Iași, să vă povestesc despre viața universitară de aici, despre impresiile de pe litoralul Mării Negre și proiectele mele de viitor. Cu respect, Anatolie TINICĂ Ne amintim cu plăcere și nostalgie de zilele petrecute la tabăra pentru elevi de la Ciric. Am rămas cu multe impresii frumoase, îndeosebi despre Cercetașii naturii, organizație de ecologie pe care dorim să o înființăm și la Bălți. Cu multă considerație, Prof. T.
Tolba poștașului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Turcu, Anatolie Tinică, T. Dumbravă, P. Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2257]
-
pe aceeași baricadă de idei. Privind îndărăt, de la înălțimea anilor ce miau fost hărăziți, recunosc în existența mea spiritul tradițiilor nistrene, al mediului familial și social sorocean, modelul școlii românești din Basarabia interbelică. Îmi este atât de plăcut să-mi amintesc cu recunoștință de corpul profesoral ieșean, de camarazii cu care am colaborat ca stagiar în cursul războiului, la spitale de răniți din Iași, Mediaș, Craiova, la trenurile sanitare, în combaterea de epidemii în Transnistria și în Moldova! Nu pot fi
Stimați invitați. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
religioasă sub greco-pravoslavnicii potrivnici Romei. La nord de Dunăre, românii opun rezistență Semilunii. După unii istorici, în 1439 se năștea viitorul domn al Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Acum, la 500 de ani de la trecerea lui în veșnicie, ne amintim de Atletul lui Hristos, cum la numit papa Sixt al IV-lea, care-i scria: "Faptele tale, săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numelui tău încât este pe buzele tuturor
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
în momentul de față, "Ginta Latină" întreține legături cu românii din toate colțurile lumii. Nici "Liga" noastră Culturală, nici cele 12 Departamente guvernamentale care se preocupă de românii din afară nu au asemenea legături, rodnice, trainice, cum are "Ginta Latină". Amintesc și de publicația "Curierul Ginta Latină", care face cunoscute realizările Fundației în această privință, și ajunge în multe părți ale românimii, precum și de multiple alte activități organizate în sprijinul românilor de pretutindeni donații de carte, înființarea de biblioteci, fixarea de
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
ultim al realismului, care constă în apropierea de misterul eternității, în pătrunderea în absolut și în dezvăluirea tainei, în sfîrșit, în plăsmuirea, alături de lumea reală, a unei alte lumi «care adaugă ceva, care prelungește creațiunea», nu poți să nu-ți amintești de teoria dostoievskiană a «realismului autentic», construită pe intuirea și recrearea de către scriitor a unei «alte lumi», «cu totul necunoscute», cu ajutorul fantasticului care este «mai real decît realitatea însăși»”. Dincolo de aceste apropieri, fără a exagera nimic, dimpotrivă, amendînd sever pe
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
înclinat mai degrabă spre umor decît spre sarcasm, ironic, nu satiric, și în definitiv, el însuși un personaj cît se poate de caracteristic al epocii frumoase, la imaginea scriitorului-sperietoare, mîncător de mici burghezi, simțind enorm și văzînd monstruos racilele (vă amintiți cuvîntul?) societății românești din vremea regelui Carol I.
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
cu premiul al II-lea în anul 2009, respectiv 2010 și de Codruța Bălan cu Premiul al III-lea în anul 2010. Le doresc și lor o împlinire profesională și multe bucurii pe scena baletului. Nu pot să nu o amintesc pe Marcela Marcu, elevă în al șaselea an de studiu, cu un mare potențial interpretativ, dar și creator, prezentă în cadrul spectacolelor studioului cu producții proprii de o reală valoare artistică. Cornelia TURLEA-CHIFU:Există în Timișoara autorități, instituții, personalități de cultură
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 154 din 03 iunie 2011 Toate Articolele Autorului „Se coc cireșele, Sute de sute, Culeg fete multe. Asta-mi place, Asta o vreau, Asta ție, ție nu ți-o dau!” Vă mai amintiți acest joc? Dar plăcerea și bucuria, din fiecare an, a primelor cireșe? În fața școlii, ne aștepta, în vremea copilăriei mele, cu un coș plin de „buchețele”de cireșe apetisante, “o tanti” ageră și scorțoasă. Cireșul ei se cocea primul din
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
la telefoane, să-l cheme acasă de pe șantier și pe bărbatul ei. Nu mai știu ce s-a-ntâmplat în casa ei atunci. Dar fiul rămas la vecini, agitat de brusca despărțire de familie, plângea, închis în casa vecinilor. Îmi amintesc asta, pentru că și noi am trecut gură-cască pe acolo, când am ieșit de la școală, de m-a adus mama, de urechi, până acasă. Deși era mic, copilul a reușit să spargă un geam și să iasă în curte. Azor, câinele
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
la vremea lui, a plasat destinația finală a expediției în Caucaz. Dar informațiile de atunci se pare că situau Caucazul la vestul Mării Negre după cum ne-o confirmă atât scrierile lui Ammianus Marcellinus (330-c.400 e.n.), general roman și istoric, care amintește în secolul IV e.n. de un ținut "Caucaland" situat pe malul stâng al Dunării la marginea bazinului Panonic, a cărei descriere corespunde cu Munții Apuseni de la vestul Mării Negre. Cu toate acestea, pentru occidentali, România este țara romilor, a hoților, cerșetorilor
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
la vremea lui, a plasat destinația finală a expediției în Caucaz. Dar informațiile de atunci se pare că situau Caucazul la vestul Mării Negre după cum ne-o confirmă atât scrierile lui Ammianus Marcellinus (330-c.400 e.n.), general roman și istoric, care amintește în secolul IV e.n. de un ținut "Caucaland" situat pe malul stâng al Dunării la marginea bazinului Panonic, a cărei descriere corespunde cu Munții Apuseni de la vestul Mării Negre.Cu toate acestea, pentru occidentali, România este țara romilor, a hoților, cerșetorilor
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
Dolj.La 8 septembrie 1847 s-a inaugurat, la Slatina, primul pod peste Olt. Soluția tehnico-administrativă care a condus la construirea podului a fost dată de Petrache Poenaru și Ioan Em. Florescu. Pentru a sublinia complexitatea activității lui Petrache Poenaru, amintesc lucrarea „Învățături pentru prășirea duzilor și creșterea gândacilor de mătase”, publicată în 1849, precedata de editarea, începând cu 1 octombrie 1843, a periodicului Învățătorul satului. Ca membru, din 5 martie 1850, al Comisiei Tehnice a Departamentului Treburilor din Lăuntru, a
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
apără, încearcă să se dezvinovățească, aruncă vina pe altcineva: Adam pe soție, Eva pe șarpe și amândoi pe Dumnezeu - o dovadă a faptului că ei n-au folosit timpul cât au stat ascunși ca să se pocăiască. 2. Petru, pescarul Vă amintiți pescuirea minunată de pe lacul Ghenezaret, Luca 5:1-8. Pescari cu experiență s-au trudit o noapte întreagă și n-au prins nimic dar, la cuvântul lui Isus, au mai aruncat o dată mrejile în momentul cel mai puțin prielnic unei pescuiri
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
Mari; satul nostru, locul binecuvântat de Dumnezeu, de unde a izvorât și a plecat întotdeauna ceea ce a fost nobil, sănătos, frumos și hotărât, ba chiar viteaz în însângerata noastră istorie! Și nu i-a trebuit mult înaltului ierarh până ce și-a amintit de studentul care-l avusese nu de mult timp, un moț de lângă Albacul lui Horia, căsătorit cu o nepoată a lui Avram Iancu. Pune mâna pe condei și-i scrie, chemându-l aici, la Sibiu, lângă scaunul mitropolitan. Iată scrisoarea
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
avusese nu de mult timp, un moț de lângă Albacul lui Horia, căsătorit cu o nepoată a lui Avram Iancu. Pune mâna pe condei și-i scrie, chemându-l aici, la Sibiu, lângă scaunul mitropolitan. Iată scrisoarea: „Iubit părinte Trifa, Îmi amintesc de făgăduința ce ți-am făcut, în prezența păr. dr. Lupaș, că bucuros te-aș aduce într-o funcție bisericească la Sibiu. Am publicat concursul pentru un preot misionar și credeam că sfinția ta nu vei lipsi dintre concurenți. Mie
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
bine și folos, judecată fiind un lung episod nefericit. Și toată istoria e recreata cu ironie și umor fin, concentrată epic, fixînd modalitatea funcționarii sistemului judiciar. Personajele au identitate reliefata, șarja, utilizată cu meșteșug, dînd evidente rezultate estetice. Să mai amintesc că autorul, pentru ca să nu nesocotească predispoziția să pentru eros, a inserat că interstiții ale afacerii procesuale, patru episoade de un erotism subliniat, care conferă românului amprenta specifică personalității creatoare a lui Aderca. Acestea sînt Sultănica, Leia, Maud, Iohana. Tulburătoare sînt
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
un vagon/ cu gumă de mestecat./ Ca să nu mai respir/ mi-ați trimis fotografii/ din împărăția Gulag./ Ca să-mi piară cheful/ de-a vedea/ mi-ați legat ochii/ cu treizeci și trei kilometri panglică mașină de scris./ Ca să nu mai scriu/ îmi amintiți toate acestea./ Ce vă faceți/ dacă-ncep să v-aplaud?/ Ca să tac/ mai trimiteti-mi/ o căruță/ cu gumă de mestecat./ Ca să nu vă aplaud -/ e pe gratis" (Pax Română). Iar îndepărtarea declarată a opresiunii, nu fără incalculabile, dureroase sechele
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
firească) intitulată "Darul lacrimilor". Elementele preferate sunt, firește, eșafodul și ploaia/plânsul. Așadar un mecanism extrem de ușor de depistat (l-am putea califica drept facil): pe fondul unui monoton marș funerar apar mici variații, aproape imperceptibile. De altfel, Emil Iordache amintește acest lucru (discret) în postfața: "se aud ușoare scârțâituri de grandilocventa". Cassian Maria Spiridon cere prea mult de la cititorul sau. El nu șochează, dorește să comunice fără să atragă atenția. "Moartea" este, până la urmă, un lexem că oricare altul deși
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
vezi cazul lui Kiekeritz, sau crimă nerezolvata, fără mobil, din Regele Celor Două Sicilii, unde printre suspecți poate fi inclus și un ofițer) este poate simptomatic pentru un veac care se autoconsumă spre finalul sau. Aceasta obsesie a crimei gratuite amintește de faimoasa conferință "Despre omor considerat că una din artele frumoase", concepută de Thomas de Quincey. Cu rezervă însă că ficțiunea scriitorului polonez exclude umorul ușor cinic specific britanicilor, substituind acestuia atitudinea melancolica. Din acest punct de vedere, personajele lui
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
Iulian, curiozitatea de a fi. Cu mine Cezar, căutătorul lui Zamolxe, suntem doisprezece. Îmi dau seama că formăm o tabără spirituală de excepție. Împreună reunite calitățile fetelor și băieților reflectă ceea ce vom fi în viitor: poporul zânelor și zeilor. Îmi amintesc cele discutate cu Florin Șoimariu și profesorul Bârnea în București la sosirea mea în România. Trebuie să fac ceva pentru ca spiritul lui Deceneu să fie cu noi. Zilnic avem momente de îmbrățișări. Metoda permite o eliminare treptată a inhibițiilor care
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
Prezența lor impune. Cine suntem? Suntem pe drumul prin pădure între Cabana Padina și Peștera Ialomiței, pe partea schitului de călugări. Vorbesc cu Claudia care îmi mărturisește: Am plâns când am citit aseară cartea dumneavoastră Pe calea lui Zamolxe. Îmi amintesc de debutul meu cu vetre dacice la peștera Polovragi, peștera lui Zamolxe. Este timpul să construiesc ceva și aici în Bucegi. Rămân în urma grupului. Descopăr un loc minunat în pădurea de brazi. Se potrivește foarte bine pentru o vatră a
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
divin, atribut al speranței și spirit protector, s-a așezat pe vârful pietrei sacre Șarpele aflată în mijlocul nostru. Este un semn solar profetic de la Zamolxe. Ne spune că suntem destinați să creăm o lume nouă, să aducem lumină lumii. Îmi amintesc de momentele la care am asistat eu și Florin Șoimariu în India, în Valea Zeilor. Atunci, vulturul himalayan îl atinsese pe Florin pe umăr. Iată că și aici la Sfinx, Dumnezeu ne trimite un mesager care să ne anunțe despre
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
necontenita, umorul de o factură personală (blînd, insinuant), deliciul cuvîntului rar și bine sunător. Literele și grupele de litere se îmbrățișează pe pagină, în bine strunite dansuri medievale (la rondel), cu inclinări grațioase și reluări de pași". Acelorași creații, care "amintesc izbitor aglomerațiile onirice din filmele lui Fellini (din Opt și jumătate ori Giulietta degli spiriti)" li se atribuie o orientare subiectivă în plină narațiune, un soi - am putea socoti - lirism epic, deci autoritar, gramaticalizat: Introducîndu-ne în visul sau ăca de-adevărateleaă
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]