61,510 matches
-
pictor, Nicolae din Pitești, revenindu-i decorația navei. Colaborarea pictorului transilvănean cu cel muntean este deosebit de importantă, ilustrând procesul de unificare artistică a provinciilor românești de pe cei doi versanți ai Carpaților. Mai mult, tehnica și stilul icoanelor tâmplei simple din lemn care separă spațiul navei de cel al absidei altarului indică în plus, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezența altui exponent al picturii muntene: Simion Zugravul din Pitești. Pictura pronaosului, înfățișând o amplă ”Judecată de Apoi”, nu are doar o
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
perioada interbelică. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În satul Cernișoara-Florese (format, în 1913, prin contopirea celor două sate, anterior localități distincte), situat pe o vale paralelă, se păstrează o biserică de lemn interbelică, închinată "Cuvioasei Parascheva"; a fost ridicată în anii 1937-1938, în timpul păstoririi preotului Adrian Botici, pe cheltuiala deputatului hunedorean Constantin Bursan. Lăcașul actual a înlocuit o altă ctitorie din bârne, construită, potrivit pisaniei păstrate pe o bârnă de stejar, la
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
Iisus Hristos s-au făcut această biserică în anul Domnului 1723 și meșterul Mihoc”. De la acel edificiu, omis de toate conscripțiile și izvoarele cartografice ale timpului, a preluat atât ușile împărătești, cât și importanta zestre de icoane mobile, executate pe lemn și pe sticlă.' Edificiul înfățișează planul dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost înălțată o clopotniță scundă, prevăzută cu un coif piramidal, învelită, în întregime, în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. O
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
pricinuite de “năvălirea în țară a pleanului străin” acestui lăcaș care a fost odinioară “maica altor biserici românești din țara Ardealului”. În anul 1838 biserica a fost încă o data reconstituită, probabil atunci adăugându-se exonartes supraînălțat cu o clopotniță de lemn. Între 1969-1973 specialiști ai Direcției Monumentelor Istorice au efectuat lucrări de restaurare și cercetări arheologice nevalorificate încă într-o lucrare. Într-o notă de cercetare arheologică, Mariana Beldie, șefa șantierului, consemna că, în săptămâna 30 octombrie - 7 noiembrie 1969, au
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind vizibile în pronaos și naos. Bolta pe nervuri a fost realizată doar în altar. Într-o fază ulterioară au fost executate în naos și pronaos bolți semicilindrice din lemn. Cercetările din perioada 13-28 octombrie 1971 au dus la identificarea unor morminte în interior, uneori suprapuse, dar fără material care să susțină datarea. Cercetările din 1972 au surprins pardoseala inițială din cărămidă pe un strat de nisip compact. În interior
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
curajos, nu putea fi decât Episcopul Vadului deoarece această episcopie își exercita jurisdicția și în părțile Năsăudului și ale Bistriței”. Noul așezământ monahal durat în piatră, numit de unii “sihăstria Telciu” sau “mănăstirea din Telciu”, lua locul unei sihăstrii de lemn din veacul XV și a durat posibil până către sfârșitul sec. XVII când a fost desființată de calvini. Existența unei mănăstiri sub culmile Țibleșului dinspre Nedeia și Măgura Calului este atestată și de toponimul Valea Călugărului. La 14 februarie 1533
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
cavou de cristal, marmură și argint într-una din criptele mănăstirii. Padre Pio poartă mantia să capucina de culoare închisă împreună cu un patrafir de matase albă brodat cu cristale și fir de aur. Mâinile sale țin o cruce mare de lemn. 800,000 de pelerini din întreaga lume, cei mai mulți din Italia, au făcut rezervări pentru a putea vedea trupul până în luna decembrie 2008, dar numai 7,200 persoane pe zi pot să treacă prin fața sicriului de cristal. Oficialitățile au prelungit expunerea
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
Orient-Occident, București, 2007; 22."Cărțile de la Vidra II" • Cartea de Lână, poeme brodate și pictate de autoare pe pânză și „decorate“ cu șorțuri vechi femeiești din tezaurul costumului popular românesc din Banat, 2007; 23. "Cărțile de la Vidra III" • Cartea de Lemn, poeme pictate de autoare pe vechi obiecte din lemn, 2008; 24. "Discurs despre Prlicev", eseu + poezii, ediție română-macedoneană, Ohrid, R. Macedonia, 2008; 25. "Puțin mai mult (55 de poeme + 2)", ediția a III-a, (ilustrații de Mircia Dumitrescu; prefață de
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
de Lână, poeme brodate și pictate de autoare pe pânză și „decorate“ cu șorțuri vechi femeiești din tezaurul costumului popular românesc din Banat, 2007; 23. "Cărțile de la Vidra III" • Cartea de Lemn, poeme pictate de autoare pe vechi obiecte din lemn, 2008; 24. "Discurs despre Prlicev", eseu + poezii, ediție română-macedoneană, Ohrid, R. Macedonia, 2008; 25. "Puțin mai mult (55 de poeme + 2)", ediția a III-a, (ilustrații de Mircia Dumitrescu; prefață de Theodor Codreanu), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2008; 26
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
este Pavel Ioanov, care a lucrat la ea între 1834 și 1837. Biserica are cinci turle, trei altare și două capele laterale, unul dintre cele mai valoroase elemente dinăuntrul ei fiind iconostasul placat cu aur, celebru pentru sculptura sa în lemn, crearea căreia a durat cinci ani și a fost efectuată de patru meșteri. Frescele, finalizate în 1846, sunt opera multor meșteri din Bansko, Samokov și Razlog, inclusiv celebrii frați Zahari Zograf și Dimităr Zograf. În biserică se află și numeroase
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
000 de volume vechi tipărite. Exteriorul complexului, cu ziduri înalte de piatră și ferestre mici, se aseamănă mai mult cu o cetate decât cu o mănăstire. Muzeul mănăstirii Rila este cunoscut în special pentru crucea lui Rafail, o cruce de lemn făcută dintr-o singură bucată de lemn (81×43 cm). Ea a fost cioplită de un călugăr pe nume Rafail cu rindele fine și cu lupa, pentru a crea 104 scene religioase și 650 de miniaturi. Munca la această operă
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
cu ziduri înalte de piatră și ferestre mici, se aseamănă mai mult cu o cetate decât cu o mănăstire. Muzeul mănăstirii Rila este cunoscut în special pentru crucea lui Rafail, o cruce de lemn făcută dintr-o singură bucată de lemn (81×43 cm). Ea a fost cioplită de un călugăr pe nume Rafail cu rindele fine și cu lupa, pentru a crea 104 scene religioase și 650 de miniaturi. Munca la această operă a durat cel puțin 12 ani și
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
datat încă de la mijlocul secolului al XII-lea, perioadă cunoscută a fi primul val al colonizării sașilor în Transilvania. Ca urmare, teutonii s-au stabilit în ""Terra Borza"" (Țara Bârsei), ei având inițial doar dreptul de ridicare al fortificațiilor din lemn și de pământ. Cum în Europa Occidentală astfel de fortificații erau deja de domeniul trecutului și cum probabil au construit fortificația direct din piatră, Andrei al II-lea a acordat în anul 1222 ordinului teutonic dreptul de a construi ""castra
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
localnicii au reconstruit-o cu o incintă ovală, după forma platoului, făcându-i intrarea prin sud, ridicând turnuri de apărare, astăzi putând fi văzut doar cel vestic. Turnurile erau prevăzute cu niveluri separate prin platforme, ele comunicând prin intermediul scărilor din lemn. Turnul din est se presupune că era prevăzut și el cu platforme dar avea o boltă semicilindrică. Din turnul din sud se mai păstrează doar elementele de la bază. Curtina are o înălțime de 6 până la 7 metri, la jumătatea sa
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
antice au revenit în atenția papei Sixtus al V-lea (Quintus). El a hotărât să le restaureze pe unele și să le reașeze în fața principalelor edificii religioase romane. Pentu cel de la Vatican, inginerul Domenico Fontana a conceput o mașină de lemn pentru culcarea monolitului, pentru a-l transporta cieca 300 de metri și pentru a-l ridica din nou. Acela a funcționat numai patru luni și a constituit o realizare ne mai întâlnită din antichitate. In secolul următor, în 1660, Bernini
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
îi schimbă pe oameni. Ajuns în sat, doctorul Poenaru se duce la spital, unde trebuia să îl înlocuiască pe medicul Anghel (Ion Vîlcu) care pleca la București. Anghel îi aduce la cunoștință situația în care se afla spitalul: nu erau lemne pentru încălzirea saloanelor, medicamente, pansamente, spirt sau personal sanitar. Situația fusese la fel și înainte de război, iar doctorul Anghel afirmă că a înaintat petiții și a cerut audiențe pentru a îmbunătăți situația spitalului, dar în final a fost înfrânt de
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
dă afară pe rudele bolnavilor, îi telefonează medicului primar Buda de la Călărași somându-l să-i trimită în trei zile medicamente și amenințând că în caz contrar va veni acolo și-i va împușca, îi cere primarului să-i trimită lemne, pânză pentru cearcafuri și țuică pentru a o folosi în loc de spirt amenințându-l că-l va bate de-l va sminti. Ca urmare a plângerilor primarului și a medicului județului Călărași, la spital este trimis medicul Capitanovici din Comisia disciplinară
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
vest a fost ridicată în secolul al XIX-lea și a fost renovată în 1922 când a fost ridicată de-a lungul peretelui nordic o altă tribună sprijinită de două arcuri făcute din cărămidă între pilaștri și o balustradă din lemn pictată datată în 1871. Portalul principal pe care se vede o ambrazură fin dăltuită, similară cu portalul vestic al bisericii evanghelice din Sibiu, este situat pe fațada înnegrită de fum de pe partea de vest a bisericii. Portalul sudic are formă
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
în pupitru. Cea de a doua incintă a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, ea având o deschidere de circa 12 - 15 metri față de prima. Această incintă avea drum de strajă susținut de console din lemn. Un alt turn aflat pe zidul celei de a doua incinte, se afla pe poziția actualei școli. Acest turn avea asigurat un pod retractabil peste un șanț, care făcea legătura dintre ansamblul fortificat și exterior. În partea estică a ansamblului
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
(sau Simion Silaghi-Sălăjeanu) a fost un renumit pictor muralist și pictor de icoane pe lemn care a activat în Transilvania timp de peste șase decenii, în a doua parte a secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea. În călătoriile sale de cunoaștere etnografică și cultură a Ardealului de la începutul secolului al
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Cristache-Panait, Marius Porumb, Ioan Godea, Gelu Hărdălău, Lucia Rondoleanu, fără ce cineva să-i fi studiat în perspectivă monografică contribuțiile pe care le-a avut la dezvoltarea picturii religioase în Transilvania. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid din Munții Apuseni, Zarand, Banat, Bihor, Sălaj, de pe văile Someșului și Mureșului, lucrând, vreme de șase decenii, ultimele trei din secolul al XVIII-lea și
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
să-i fi studiat în perspectivă monografică contribuțiile pe care le-a avut la dezvoltarea picturii religioase în Transilvania. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid din Munții Apuseni, Zarand, Banat, Bihor, Sălaj, de pe văile Someșului și Mureșului, lucrând, vreme de șase decenii, ultimele trei din secolul al XVIII-lea și primele trei din cel următor, într-o perioadă de vârf a luptei
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
vor deveni vredinci urmași ai artei lui, în ceea ce s-ar putea numi școala de pictură de la Abrud. În zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului, Simeon Silaghi a lucrat intens în prima sa perioadă de activitate. Astfel, la biserica de lemn din Dretea, comuna Mănăstireni, a lăsat un Deisis, din 1773, semnat Zugravu Simeon Silaghi, și “ucenic Andras din Cluj ”, iar în satul vecin, Bica, realiza pictura murală a altarului și a naosului, la nouă ani după edificarea actualei biserici, lăsându
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
ce i-au fost atribuite tocmai datorită unor elemente de stil în care se observă fecunda conlucrare a celor două influențe, oriental-postbizantină și occidental barocă, ce-i caracterizează primele decenii de creație. În 1776 a pictat, probabil, pentru biserica de lemn din Mănăstireni mai multe icoane: Adormirea Maicii Domnului, Soborul Sfinților Arhangheli, Botezul Domnului și Schimbarea la Față, lucrate de data aceasta nu în “atelierul” său din Cluj cum bănuim că a realizat zeci de alte asemenea opere, ci în sat, creații la
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Buna Vestire", a grecilor, din Alba-Iulia. Tot acolo a fost instalat și un impresionant iconostas zugrăvit de echipa lui Simion Silaghi. Din bogata sa activitate în zona Apusenilor s-a mai păstrat pictura murală sau icoanele realizate pentru bisericile de lemn din Goiești (1791), Lăzești (unde lucrează în perioade diferite: 1792, respectiv 1817), Gârda de Sus (1804), Biserica din Ciungi (în care a fost botezat în 1824 Avram Iancu). sau Biharia, Alba. Frumosul ansamblu mural pe care-l execută în anul
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]