60,566 matches
-
al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF, 1997, 25
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF, 1997, 25, 26; Iordan Datcu, Ion Hangiu și presa literară, RL, 1999, 8; Constantin Parfene, Un manager
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF, 1997, 25, 26; Iordan Datcu, Ion Hangiu și presa literară, RL, 1999, 8; Constantin Parfene, Un manager abil al presei literar-științifice, CL, 1999, 7. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF, 1997, 25, 26; Iordan Datcu, Ion Hangiu și presa literară, RL, 1999, 8; Constantin Parfene, Un manager abil al presei literar-științifice, CL, 1999, 7. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF, 1997, 25, 26; Iordan Datcu, Ion Hangiu și presa literară, RL, 1999, 8; Constantin Parfene, Un manager abil al presei literar-științifice, CL, 1999, 7. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
RL, 1997, 3; Săluc Horvat, Presa literară românească, TR, 1997, 22; Gh. Bulgăr, Presa literară în istoria modernă a românilor, LCF, 1997, 25, 26; Iordan Datcu, Ion Hangiu și presa literară, RL, 1999, 8; Constantin Parfene, Un manager abil al presei literar-științifice, CL, 1999, 7. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
decorative în România pe mai multe paliere, pornind de la ilustrația de carte și arta ceramiștilor, la filatelie și bilete de bancă sau monede, de la vitralii și teracotă, la execuția de mobilier, cea mai amplă acțiune de acest fel desfășurată în presă și care se transformă aproape într-un studiu. Criticul subliniază încă odată necesitatea anulării unei distincții ierarhice între artele majore, pictura, sculptura, arhitectura și artele minore, artele decorative sau artele industriale pe care o întreține o prejudecată păguboasă: "ridicola și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Revue des deux mondes din iunie 1884 (p.564), criticul francez Henry Houssaye face o caracterizare superlativă tabloului expus la Salonul din 1884 de la Paris, dar și la Expoziția din 1889, unde acesta ar fi avut un consistent succes de presă. După ce subliniază la rândul său sursa folclorică, Houssaye insistă asupra caracterului onirico-erotic al compoziției lui Mirea, imaginând și un dialog ilustrativ între norii care s-au transformat în apetisante corpuri feminine, asemeni zânelor-iele. "Un pictor român, d-l Mircea, ne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Armand Rassenfosse, André des Gachons, Fernand Maillaud, Valloton și Joseph Coront. Avem și o prezentare la rubrica "Reviste și Publicațiuni" a revistelor consultate, citite și probabil populare unui public mai mult sau mai puțin restrâns, ceea ce astăzi am numi "revista presei". Printre acestea se află reviste foarte importante, precum La Revue Blanche, La Revue Bleue, L'Art Decoratif, L'Hemicycle, Revue de Revues, Studio, Pan, L'Art Moderne, Chimera etc., majoritatea de orientare simbolistă, sau sub influența Jugendstil-ului sau Art
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vizând poezia, proza, dramaturgia, deci genurile literare și speciile, cu exemple În măsură să ducă la Înțelegerea oricărei noțiuni cu care urmează să opereze candidații la examen. O mare parte din eseurile din cuprinsul acestei cărți au fost publicate În presa literară În ultimii 15 ani. Autorul „O carte... o consemnare a neputinței omului de a-și Învinge slăbiciunile și Îndrăznește să se elibereze de ele printr-o confesiune mascată, prin intermediul unei metafore, da a unei figuri de stil, pentru că, În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Gutenberg. Pe la mijlocul veacului al XV-lea, germanul J. Gutenberg a descoperit arta tipografiei, mai Întâi literele mobile, apoi cele turnate. Ele erau folosite pentru Închegarea cuvintelor, cu ajutorul cernelii de tipar; literele erau tipărite pe hârtie. Mai târziu s-a descoperit presa de tipar și În câțiva ani a fost revoluționată producția de cărți În țările europene. Literatura Renașterii nu ar fi cunoscut un avânt plenar, fără descoperirea artei tipografice. Înainte de Gutenberg manuscrisele erau copiate cu mâna, de către călugări. Prima carte produsă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
burghezii. Puține schițe ies din granițele capitalei și aceasta numai pentru a Înfățișa pe moftangiii de la nivelurile sociale ale provinciei. O parte din schițe satirizează viața de familie („Vizită”), altele, școala („Lanțul slăbiciunilor”, „Un pedagog de școală nouă”), justiția („Telegrame”), presa („Ultima oră”), micii funcționari („Mici economii”), politicianismul („Boborul”) etc. Formele sub care apar schițele sunt foarte diverse: scenetă, povestire, telegrame, rapoarte, antologie de scrisori, tablă de materii etc. Trăsătura definitorie a tuturor schițelor este Înaltul grad de concentrare a expresiei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Flechtenmacher („aceasta ne scutește de orice laudă”) nu sunt suficiente, iar vina aparține conducerii teatrului. În primul articol publicat sub genericul „Cercetare critică asupra teatrului românesc” (titlul are ceva din formulările celebre ale lui Titu Maiorescu, intitulat „Critica teatrală și presa noastră”, I. L. Caragiale arată că presa, deși se bucură de o libertate absolută, nu a adus nici un serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
laudă”) nu sunt suficiente, iar vina aparține conducerii teatrului. În primul articol publicat sub genericul „Cercetare critică asupra teatrului românesc” (titlul are ceva din formulările celebre ale lui Titu Maiorescu, intitulat „Critica teatrală și presa noastră”, I. L. Caragiale arată că presa, deși se bucură de o libertate absolută, nu a adus nici un serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa de profesionalism a gazetarilor, uneori chiar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
necioplită” devine , fără comentarii „gingașa și eleganta Cutare.” Directorul teatrului „Își umple punga” și jură ca va aduce În scenă pe „Ucigă-l toaca de coadă” și pentru asta devine „inteligentul și neobositul nostru director.” Prin urmare, Caragiale găsește că presa a adus și va continua să aducă mari deservicii teatrului, de aceea intervenția sa se constituie Într-un adevărat rechizitoriu. Chiar autoritățile „Întemeiate prin legi” investite cu privegherea și cenzurarea mersului Teatrului Național au căzut În aceeași capcană a corupției
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conștientizării problemelor. Existența problemelor-cauză la nivelul conștiinței reprezintă, de asemenea, un obiect vital de analiză. Pentru analiza prezenței în conștiința colectivă a problemelor sociale sunt utilizate metode ca sondajele de opinie, scalele de atitudine, focus-grupurile, dar și analizele de conținut (presă, discurs politic). O atenție specială trebuie acordată formulările „problemelor-cauză” de către actorii sociali și funcțiilor acestor formulări. 3. Analiza activității colectivității de a face față problemelor sociale - în primul rând trebuie făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate; în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asumat responsabilitatea de a da directive, ci și-a propus să explice „cum se conduc afacerile publice și dacă se conduc bine”; construirea unei solidarități între reprezentanții științelor și practicii sociale, între lumea parlamentară, cea universitară, cea juridică, cea a presei etc., întemeiată pe scopul comun al tratării obiective și dezinteresate a acelor probleme care „mișcă și interesează națiunea”, „fără alt control decât cel al conștiinței și responsabilității personale”. Această solidaritate v-a exercita, la rândul său, o influență binefăcătoare asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Frank, 1978, „Social Stratification”, în T. Bottomore, R. Nisbet (coord.), A History of Sociological Analysis, Basic Books, New York. Pop, Luana Miruna, 2003, Imagini instituționale ale tranziției, Editura Polirom, Iași. Popescu, L., 1998, Structură socială și societate civilă în România interbelică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ralea, M., 1928, „Intelectualii și țărănimea”, Dreptatea, 9 ianuarie. Ralea, M., 1926, Introducere în sociologie, Editura Cartea Românească, București. Ralea, M., 1930, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste. Studiu asupra evoluției tacticei revoluționare, Casa Școalelor, București.s
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor. Sistemul politic era cel impus de sovietici, și nu cel ales de cetățeni sau, cel puțin, de o elită locală. După 1989, dificultățile inerente, costurile sociale ale reconstrucției, corupția și performanțele economice scăzute, mult mai vizibile prin prisma libertății presei și a circulației persoanelor, au contribuit la menținerea și formarea unor niveluri ridicate de neîncredere în instituțiile statului. Pentru a se legitima, dar și pentru a abate atenția cetățenilor de la problemele societății, regimurile comuniste au ales adesea discursuri cu tentă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
preferat spre comparație scorul factorial ce caracterizează orientarea latentă către valorile unei culturi a încrederii. Indicatorul astfel calculat reflectă încrederea în 11 instituții: funcționarii publici, parlament, sistemul de protecție socială, justiție, poliție, sistemul de sănătate, sistemul educațional, sindicate, UE, ONU, presă. Țările nordice se numără din nou printre societățile ai căror cetățeni au o încredere relativ mai ridicată în instituții. Cele mai multe din restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
distanțe nesemnificative de statele din Uniunea Europeană. Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Încrederea interpersonală și încrederea în instituții în 33 de țări europene (EVS’99; încrederea în instituții este calculată ca scor factorial pentru încrederea în guvern, parlament, UE, ONU, justiție, presă, sistemul educațional, sistemul de sănătate, poliție, sindicate, sistemul de protecție socială și funcționarii publici; încrederea în oameni reprezintă ponderea celor care declară că au încredere în oameni; dreapta orizontală punctată marchează media scorului factorial în întregul eșantion (41 126 de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
variabile macrosociale: legislația simplă, transparentă, persistentă în timp și necontradictorie asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină transparența organizării sociale; comportamentul celor care intră în contact direct cu publicul (funcționari, asistente medicale, preoți, profesori) este extrem de important pentru perceperea mediului social ca familiar; în fine, justiția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ci doar realizează o informare adecvată despre structura programului și condițiile de eligibilitate, comunitățile interesate în obținerea unor fonduri pentru proiecte comunitare urmând să completeze formularele de aplicație. În România, FRDS a realizat campanii de informare în mass-media (radio și presa scrisă), prin facilitatori, ONG-uri și prin intermediul consiliilor județene care diseminau aceste informații, în general, la întâlnirile lunare ale autorităților județene cu cele locale. Evaluarea propunerilor/aplicațiilor primite se face în două faze, și anume o evaluare de birou (evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în spirit religios. Bibliografie Alber, J., 1988, „Is there a crisis of the welfare state? Cross-national evidence from Europe, North America, and Japan”, European Sociological Review, vol. 3, nr. 4, Oxford University Press. CSD, 2005, Sesiunea 9-18 februarie, comunicat de presă SOC/4658, www.un.org/esa/socdev/csd/press. Clark, C., 2000, Basic Income: Providing an adequate income for all, The Vincentian Center for Church and Society. Coatsworth, J., 2004, „Globalization, Growth, and Welfare in History”, în M. Suarez Orozco
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai capabili. Efecte ale banilor trimiși din străinătate de migranți Banii trimiși din străinătate reprezintă unul dintre cele mai discutate și mai mediatizate efecte ale migrației din România. Motivele sunt evidente, dacă luăm în considerare cifrele care se vehiculează în presă în raport cu migrația românilor (vezi tabelul 2). Tabelul 2. BNR, citată în Ziarul Financiar, 3.09.2005 Dacă ținem cont de faptul că sumele prezentate în tabelul 2 reprezintă numai o parte a transferurilor în bani (cele care intră în țară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]