67,494 matches
-
-și îndreaptă amenzile, astfel cum fac unii, în direcția unor anonimi. El vizează nume de circulație și de o situare măcar medie (o situare mai clară în deceniile trecute, cînd au fost publicate recenziile cu pricina): "Pagina lui Ion Băiesu amintește prea adesea coloanele cotidianului. Dar una este stilul gazetarului, și alta cel al prozatorului. Primul informează de ceva (...). Țelurile prozei sînt altele și nu e cazul să insistăm, informarea nefiind oricum printre cele mai importante. Dialogurile lui Băiesu sînt, și
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
reporturi. Suma această a funcționat însă la fel de atrăgător și în Grecia și Macedonia, țări pentru care, la fel ca și a noastră, bulgarizarea poate însemna, la bani mărunți, o afacere de milioane. Cum tot am pomenit acest cuvînt, milioane, să amintim și faptul că specialistul în recuperarea lor în mari cantități, Ovidiu Grecea, a fost debarcat pentru o zi din fruntea instituției consacrate de Guvern acestui scop, apoi, din pricina valurilor de presă, aceluiași Ovidiu Grecea i s-a spus să rămînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
Că și necesitatea din toate timpurile de a recurge, în situații determinate, la "tălmaci", beneficiar privilegiat al unei competențe lingvistice asociind două sau mai multe idiomuri. În condițiile istorice actuale, caracterizate prin multiple și complicate relații internaționale, bilingvismul, nu arareori amintit în legătură cu efectele lui perturbatorii, se revelă - ca și multilingvismul, de altfel - în ipostaza să benefică. Avantajele pragmatice ale cunoașterii mai multor limbi, ale depășirii posibilităților de comunicare oferite de un unic idiom devin evidente în condițiile oricărui contact social implicînd
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
mai mult, celălalt mai puțin... Fiica Dvs., regretată Doina Graur, care avea un cult pentru Blaga, l-a cunoscut personal? L-a cunoscut personal pe Blaga, în casa la Ion Chinezu. ...Unde a locuit în timpul studenției. Da, dar nu-mi amintesc precis dacă l-a cunoscut în timpul studenției sau ulterior, dar acolo l-a cunoscut. Revenind la absența numelui Ion Chinezu de pe lista prietenilor lui Blaga, m-a surprins foarte mult. Au fost prieteni o viață... Aveți o explicație în această
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
în sufletul asta ciudat, prins mai curînd de mrejele invizibilului, decît de realitatea cu nenumăratele ei zone spurcate. De ce s-a înecat în această, izbindu-se cu inima lui curată de ziduri pînă cînd a spart-o?" Miron Kiropol își amintește începutul prieteniei lor, într-o mizera tipografie, pe paginile "Gazetei literare", si învie o scenă extraordinară, atît de semnificativă pentru cei care l-au cunoscut pe Valeriu Cristea, apoi revine obsesiv la întrebările pe care ni le-am pus cu toții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
Termenului englezesc promotion îi corespunde în română actuala derivatul de la verb (infinitivul lung) promovare - care are același risc de ambiguitate. Poate și de aceea stilul publicistic colocvial adopta o abreviere (mai ales cu sensul "material publicitar", "campanie publicitară") - "Va mai amintiți promo-ul de la Antenă 1...?" ("22", 22, 4) sau chiar, cu intenții evident ludice, o transcriere fonetica și o adaptare morfologica destul de șocantă a cuvîntului englezesc: - "nu s-a vîndut nici măcar un bilet, în ciuda promousănului făcut cu simt de răspundere" ("Național
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
sau "exterior"), ca și cum Paul Goma, N. Steinhardt, Vasile Voiculescu ar sta în același plan cu cei care ascultau, în secret, Europa liberă, dar își vedeau, netulburați, de treburile lor. Mulți - aproape toți - am fost în această ultimă ipostază. Să ne amintim de conflictele ce au avut loc pe marginea Addendei la traducerea românească a Cărții negre a comunismului (cu toata modestia ținem a preciza că noi am fost la baza sugestiei de a dezvolta ediția românească a Cărții negre... cu o
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
îi urmărească reacțiile la provocări amoroase pe care tot el le pune în scenă. Odată risipit misterul lui Cyrano (care pentru ea nu fusese, de fapt, niciodată Cyrano), Chantal se simte victima unor experimente identitare puse la cale de bărbat. Amintindu-si că Jean-Marc îi mărturisise cîndva obsesia lui că într-o bună zi nu o va mai recunoaște, ea e convinsă că rostul acelor scrisori erau de a o ispiti să accepte transformarea identitara numai pentru că el să își poată
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
în urmărirea unor ținte comune, în asumarea unei aceleiași linii de atac, astfel cum i-ar obligă să o facă specificul unei reviste de direcție culturală, este o chestiune pe care ne-o va lămuri viitorul. În comentariul mai sus amintit din Dilemă, confratele Z. Ornea este mai degrabă neîncrezător în șansele unei reviste actuale de direcție culturală, în condițiile crizei ideologicului și ale incapacității cronicizate a formațiunilor noastre politice de a se defini doctrinar. Fiindcă Z. Ornea leagă strâns chestiunea
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
dată cu DDT literele din care se compun numele unor filosofi, numai pentru a le vedea). Tocmai de aceea, autoportretul sau, lipsit de un frison existențial, ni se înfățișează că un produs exclusiv livresc. Este un autoportret construit din cărți, amintind de acele tablouri ale lui Arcimboldo în care figură umană rezultă din combinarea ingenioasă a unor obiecte. Judecarea clarvăzătoare a epocii Tânărul Nicolae Balotă ne devine uneori antipatic, din cauza unui fel de voluptate amorala cu care se deda lecturii. El
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
spre metafizica, traversând crize mistice (să se datoreze asta faptului că e însurat cu o profesoară de geografie ale cărei apucături nu se pot numi chiar ortodoxe?), o coafeza tânără și frumoasă care se mărită - pentru bani - cu simpaticul colonel amintit mai devreme et alții. Oscilând între românul de idei dostoievskian (aducând întrucâtva și cu românele lui Camil Petrescu sau cu Huliganii lui Mircea Eliade) și realismul de factură balzaciana, cartea lui Paul Eugen Banciu se frânge tocmai la nivelul personajelor
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
din iunie și septembrie, când o masă anosta trebuia să participe la ceva, să facă jocul cuiva, să bulverseze o stare ce era într-un oarecare echilibru". Nucleele de proza autentică există însă, precum cel al înmormântării colonelului Scafa, ca să amintim doar unul dintre ele. Dacă peste vulgaritățile, uneori inutile, se mai poate trece, greșelile de felul "mecanismul interior ce secretează speranța", "Claudia se roși", "minierii", "Matache iasă", "era mulțumit de senzația de complicitate ce o avea cu o femeie că
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
mai poate trece, greșelile de felul "mecanismul interior ce secretează speranța", "Claudia se roși", "minierii", "Matache iasă", "era mulțumit de senzația de complicitate ce o avea cu o femeie că și Claudia" sunt, însă, neplăcute. Nu pot să nu-mi amintesc de reproșul făcut, cândva, de Mihail Sebastian lui Mircea Eliade, anume că oricât de mare scriitor sau filozof ai fi, cititorii nu-ți vor ierta niciodată greșelile de gramatică.
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
a "Orizonturilor...". Poetul admirat i s-a părut memorialistului nonagenar de azi sfios, stînjenit de navală atîtor musafiri: Nu știu, o fi fost prea obosit sau nedeprins cu atîta lume, poate prea stîngaci pentru firea să izolată - după cîte îmi amintesc însă, n-a vorbit aproape deloc. Stă în scaunul său, într-o figurație acceptată spre a ne face plăcere, dar toată înfățișarea lui vorbea continuu și deschis în mărturisirea tăcerii, a ceva chinuit și poate a dorinței de a nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
vîrste "amăgite" și al unei societăți tehnicizate, planificate, comercializate. Insubordonarea duce la un compromis tradus prin insolitul formelor. Astfel cum la Apollinaire mașină poate deveni magică, Isus fiind "primul aviator", iar lui Pierre-Jean Jouve o pată groasă de ulei îi amintește de sîngele matern, poetul nostru evadează în regiunea unor asociații restitutive, precum un artificiu al artificiului. Libertatea estetică e un substitut al celei morale: "Biruitorul pe calul de spijă/ din piață îngrădita în lanțuri cască./ Muște cu mască îmboldesc nobilul
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
sens social și cotidian (lucru de care imi bat joc!), ci de a ma învinge pe mine si negura incertitudinilor (pp.157-158). În aprilie 1938, Băncilă îi reîntâlnește la București pe Ion Chinezu și Grigore Nandris - prilej de a-și aminti de "comunitatea (lor) în patru": Închipuie-ti că într-o seară s-a întâmplat să fim toți trei împreună! E o consecință reparatoare pentru multe amărăciuni. Dar nu e adevărat că am fost trei, ci patru! Tu ai fost unul
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
-o mă simt mai împlinit și mai ferm, ca un om cinstit care a plătit o datorie apăsătoare, sau mai bine, care a început să plătească. Tu citeste-o încet, cu ochi critic, dar cu inima atentă (p.161). Apoi, amintindu-i de întâlnirea Băncilă-Chinezu-Nandris pomenita în scrisoarea precedentă, îi vorbește despre "tăinuiala" să cu Blaga, la Paris: Timp de opt zile, aproape că nu ne-am părăsit. Tu erai cu noi tot timpul, cum eu eram cu voi trei la
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
de îngrijorat." Al doilea război mondial începuse de aproape o lună. În anii războiului și până prin 1945, Basil Munteanu preda la Facultatea de Filologie a Universității din București. În cartea sa Semnul mirării, Ed. Humanitas, 1995, Virgil Ierunca își va aminti cu emoție de cursurile și seminariile celui ce se revelase "o reală personalitate a catedrei". Multe din studiile lui Basil Munteanu din acea vreme vor fi cuprinse într-un volum de 442 pagini ("niciodată pus în librărie, îngropat în pivnițele
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
personalizat și cu o evidență continuitate, cazul Oficiului Național de Expoziții, reprezentat de Mihai Oroveanu, sau al Galeriei Catacomba, condusă de Sorin Dumitrescu, fie debușeul prin care se descarcă o criză cronică sau o stare exasperanta de monotonie. Chiar dacă am aminti numai expoziția Danielei Făinis, deschisă la Etaj 3/4, și ar fi suficient pentru a identifica amploarea proiectelor Oficiului Național de Expoziții, după cum expozițiile Ion Lucian Murnu, Ioana Bătrânu etc., deschise la Catacomba, dovedesc același lucru în ceea ce privește criteriile valorice ale
1998, între performantă si esec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18141_a_19466]
-
Fundația ,,Margareta Sterian", condusă de Mircea Barzuca, oferă premii pentru activitatea muzeografica, Fundația ,,Alexandru Tipoia" , condusă de pictorul George Tipoia, acorda anual un premiu pentru cea mai bună expoziție, iar, de curînd, Inspectoratul pentru Cultura al județului Călărași, ca să-l amintim doar pe cel mai proaspăt venit în acest sistem, condus de scriitorul Ștefan Drăghici, a instituit premiul național pentru sculptură ,,Ion Vlad" care se găsește acum la prima sa ediție. Tocmai asupra acestora este necesar să zăbovim acum o clipă
Premii si cadouri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18155_a_19480]
-
Rodica Zafiu Am mai amintit și altă dată de felul în care lexicul românesc favorizează, datorită existenței straturilor sale suprapuse, specializările stilistice ale sinonimelor de diverse origini. Interesant este mai ales cazul în care serii întregi de cuvinte (turcisme și grecisme pitorești, slavisme cu sonorități
"Odraslă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18166_a_19491]
-
în luciul apei liniștite,/ Din harfe salciile cîntă ca niște fete despletite" (D. Anghel - St.O. Iosif, Wagnerism); Față a rămas pe malul lacului, plîngînd pe Făt-Frumos și despletindu-se de deznădejde" (Gală Galaction, Crizantemele) ș.a.m.d. Va mai amintiți de C.A. Ionescu-Caion și de poemul în proza pe care il dedicase părului iubitei sale, atrăgîndu-si din partea lui Caragiale calificativul de liric "capilaro-secesionist"? Cu opt ani mai tîrziu (1909), într-o bucată apărută în Viață românească se puteau cîți
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
moment inaugural, anul 1967, cînd a apărut eseul despre Rebreanu al d-lui Lucian Raicu) se străduie să schimbe semnul, punînd accentul pe dimensiunea citadina a operei lui Rebreanu, ba chiar să-i confere și alte perspective decît realismul. Aș aminti, în acest sens, două studii remarcabile, relativ recente, semnate de dl Dan Mănucă și, respectiv, dl Ion Simut. Într-adevăr, cum relevă și cei doi autori, nu s-a acordat atenție suficientă romanelor Pădurea spînzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Amîndoi
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
deosebindu-se mult de colegii săi munteni, adepți ai caii revoluționare franceze. Dar e asta un element de imagologie, sau identificarea unor surse de influență, care au fost germanice? Cum, sărind peste cîteva decenii bune (chiar dacă dl Hîncu nu o amintește), toata ideologia conservatoare a Junimii este, și ea, de influență germanica, deși, în 1897, în prefață la vol. I din Discursuri parlamentare, Maiorescu menționa că junimiștii, cu modul lor de judecată, mai mult englezește evoluționar decît franțuzește revoluționar (un rol
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
decît în cea a d-lui Hîncu. Să mai observ că dl Dumitru Hîncu nu cunoaște tehnică editorială a transcrierii textelor vechi, lăsîndu-l pe uo chiar așa, netransformîndu-l în o iar u fiind lăsat să zburde în voie. Îi mai amintesc autorului că prietenul bucureștean al lui Caragiale nu e Alecu ci Alceu Urechia. În rest, numai de bine. Dumitru Hîncu, " Noi" și germanii "noștri". 1800-1914. urmat de Tablouri dintr-o lume care a fost. Editură Univers, 1998.
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]