60,440 matches
-
politice a Țărilor Române: "Unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile de mai tîrziu" (Daicoviciu et al., 1992, p. 151). Discursul istoriografic difuzat de manualul de Istoria românilor din cele mai vechi timpuri... schițează chiar tema unui destin nominal al unității românești, dat fiind că "ea s-a înfăptuit dinspre Țara Românească care chiar prin numele ei întruchipa un sens unificator" (ibidem, p. 151). Acesta a fost reconfirmat istoric în 1918, când celelalte mădulare teritoriale s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unificare revoluționară a pașoptismului românesc, prin care mișcările desincronice temporal, disparate teritorial și disjuncte programatic (în special în cazul Transilvaniei) sunt fuzionate în același cadru temporal, spațial și revendicativ în care dominantă este ideea unificării naționale. II. Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa a XII-a adoptată de Ministerul Educației Naționale în 1999 prevedea obligativitatea de a trata
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa a XII-a adoptată de Ministerul Educației Naționale în 1999 prevedea obligativitatea de a trata tema " Unitate și diversitate în România Mare" (titlu care dă capitolele tuturor manualelor alternative de clasa a XII-a). Principiul totalizator al unității, în spiritul căruia a fost organizată întreaga devenire istorică românească până acum, este concurat de principiul fragmentarizant al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu sistemul comunist, fapt care a dus "nu numai [la] reașezarea noastră într-un curs al istoriei abandonat după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și reîntâlnirea cu Europa, de care, arbitrar, fusesem despărțiți" (p. 4). Europa devine o temă atât de centrală în discursul identitar românesc, încât până și manualele cu un pronunțat caracter conservator-autohtonist sunt nevoite, sub imperiul programei școlare, să se acomodeze ideii europene. O fac, e-adevărat, la modul subversiv. După ce în prima ediție, manualul coordonat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
repurtat o victorie simbolică, discursul despre trecut emis de literatura didactică nu a revenit la paradigma naționalistă. Dimpotrivă, programele școlare ulterioare, din 2004, au accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare și teme recurente pot fi decelate ca structurând paradigma postnațională în cadrul căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încercat să se reabiliteze politic și ispășeacă moral auto-supunându-și propriul trecut unui examen scrupulos de conștiință. Antecedente ale acestei asumări integrale a vinovăției statului român pentru planificarea și executarea Holocaustului românesc sunt de găsit în literatura didactică de istorie națională. Tema Holocaustului a fost introdusă în conținutul manualelor de istorie intrând astfel în circuitul cunoașterii publice în anul 1999 (Ordinul Ministrului Educației Naționale Nr. 3001/ 1999). În 2004, Ministerul Educației și Cercetării a introdus în curricula școlară cursul opțional "Istoria Evreilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elevi nu au abordat niciodată subiectul comunismului cu profesorii lor în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre elevi nu au avut (sau cel puțin nu au reținut că au avut) ca subiect de discuție tema comunismului cu profesorii lor relevă eșecul societății postcomuniste "în efortul deliberat de a transmite informații și atitudini despre regimul totalitar comunist" (Gheorghiță, 2010, p. 69). Eșantionul investigat în studiul "Elevii și cultura civică" a fost alcătuit în întregime din elevi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească au fost adăugate sau înlăturate pe parcurs, în funcție de circumstanțele politice ale vremii. Tema regalității, evoluată în timp în ideea dinastică, ilustrează cu elocvență regulile de funcționare ale legii actualizării politice a memoriei colective. Totuși, dacă avem o invarianță structurală la nivelul categoriilor formale de bază în care este configurată memoria istorică românească, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmă cu mulți ani, și o recomand ca fiind un instrument util din mai multe motive. Sintezele sunt elaborate într-un stil accesibil, coerent și logic ceea ce permite o lecturare ușoară a conținuturilor și sunt structurate pe cele cinci mari teme din programele școlare de la istorie: Popoare și spații istorice, Oamenii, societatea și lumea ideilor, Statul și politica, Relațiile internaționale, Religia și viața religioasă. Sintezele sunt însoțite și de o serie de informații lămuritoare. Consider că această lucrare vine în ajutorul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea introducerii votului universal; chestiunea românilor transilvăneni și atitudinea față de Austro Ungaria; c) Problema agrară Problema agrară era generată, în principal, de: repartiția nedreaptă a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
integrarea procesului educativ în strategii didactice adecvate contextelor variate de învățare, pornindu-se de la experiența concretă a elevului. Ele sunt realizate prin rezolvarea obiectivelor operaționale (obiectivele de lecție). Obiectivele operaționale, sunt obiectivele curente. Ele se elaborează de către profesor/antrenor în funcție de temele de lecție, sunt concrete și pot fi evaluate. Între cele trei categorii de obiective este o relație biunivocă, ce trebuie înțeleasă în felul următor: obiectivele cu grad mare de generalitate le induce pe cele intermediare, iar acestea pe cele operaționale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
subiectului. În funcție de capacitățile, disponibilitățile, interesele sale, însușirea uneia și aceleiași sarcini motrice impune abordări diferite, tipuri diferite de învățare. Etapele, de la dobândire la consolidare și până la utilizarea lucrurilor învățate, accentuează foarte nuanțat diferitele tipuri de învățare. b) tipurile de sarcini, teme; în educație fizică și sport pot fi teme de educare a calităților motrice sau de însușire a deprinderilor motrice. Procesele specifice predării trebuie să țină cont de diferitele sarcini ale învățării. Însușirea și perfecționarea unor deprinderi de tehnică sportivă standardizate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și aceleiași sarcini motrice impune abordări diferite, tipuri diferite de învățare. Etapele, de la dobândire la consolidare și până la utilizarea lucrurilor învățate, accentuează foarte nuanțat diferitele tipuri de învățare. b) tipurile de sarcini, teme; în educație fizică și sport pot fi teme de educare a calităților motrice sau de însușire a deprinderilor motrice. Procesele specifice predării trebuie să țină cont de diferitele sarcini ale învățării. Însușirea și perfecționarea unor deprinderi de tehnică sportivă standardizate necesită alte procese de instruire decât descoperirea unor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dirijarea procesului de către cadru didactic e mai ușoară și lecția are o densitate mare; elevii au o atitudine mai conștientă b) dezavantaje-profesorul nu poate individualiza învățarea; 55 securitatea elevilor poate fi pusă în pericol; elevii își însușesc în timp diferit tema învățării, și atunci, de obicei se ,,stă” să învețe toți; elevii cu inteligență motrică nu pot trece mai departe conform ,,vitezei” lor în învățare. În această situație „ce e de făcut?”. Pornind de la această întrebare am organizat cu studenții specializării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și îndrumarelor metodice; * studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Această temă, „”, suscită diverse comentarii și controverse. În lucrările anterioare anului 1957 această funcție a fost asimilată fie la atribute fie la complemente. Luând în considerare caracteristica morfologică a regentului verbal și relația specifică dintre subordonat și regentul nominal, abia între anii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate acestea reprezintă astăzi teme fundamentale de reflecție și investigare în științele limbii, tocmai pentru că sunt esențiale în funcționarea limbajului; era, deci, absolut necesar ca ele să fie cuprinse în această cercetare. Lucrarea este structurată pe cinci capitole: CAP. I - „Probleme de sintaxă a limbii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
studia temeinic. Cel ce vorbea, un tânăr muncitor, se opri., sau propoziție în cadrul enunțului - frază: Un singur lucru le cer oamenilor care mă iubesc, să mă lase singur, să nu mă ceară, să nu mă cheme.; Pe când el perora o temă de astronomie - indiferentă atât lui, cât și ei - adică pe când se necăjeau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte. I. 4 Relația zero „Relația zero se caracterizează prin negarea oricărei relații, adică prin izolare sintactică
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și protagoniștii, în același timp, a unui eveniment deosebit, când, în fiecare an, cei interesați de domeniul esteticii, care așa cum spunea Hegel este întinsa împărăție a frumosului, se întâlnesc aici și își prezintă comunicările, au loc discuții fertile pe diverse teme ale esteticii și nu numai atât. Cum afirmam și în fața auditoriului, Conferința Națională de Estetică are două componente fundamentale: una teoretică, ce constă în comunicările amintite și discuțiile suscitate de acestea, și al doilea aspect îl constituie estetica aplicată, în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
deja la ediția a Xa? Deocamdată vor fi niște discuții, dar ca întotdeauna vom cădea, în mod democratic, de acord asupra unor idei. Vom avea, însă, răgazul să-i anunțăm din vreme pe cei interesați, pentru a-și delimita o temă și a și pregăti comunicarea.Oricum, după cum ați văzut, discuțiile noastre nu se cantonează într-un spațiu teoretic pur, rupt complet de realitate. Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic și cultural și atunci temele pe care ni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
-și delimita o temă și a și pregăti comunicarea.Oricum, după cum ați văzut, discuțiile noastre nu se cantonează într-un spațiu teoretic pur, rupt complet de realitate. Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic și cultural și atunci temele pe care ni le fixăm avem grijă să respecte această condiție. MATEI ALEXESCU: Un spectacol de planetariu este foarte atractiv Majoritatea băcăuanilor cunosc masiva construcție a castelului de apă din strada Trotuș nr. 8-10, dar doar o parte dintre ei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la acest capitol, și eu, și colegii, și foștii studenți, actualmente profesori în învățământ sau institutele de cercetare. Adică, atunci când mergem la un congres sau la o manifestare științifică internațională Kant, Leibniz, Hegel, Descartes etc., nu ne ducem numai cu teme speciale, ci, de pildă, la unul din Congresele Kant am prezentat lucrarea Kant și RădulescuMotru. Sigur că foarte mulți nu știau despre ce e vorba, ce-i cu elementele de metafizică ale lui Rădulescu-Motru, dar a fost ca o încercare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
arta din instinct, în vreme ce școala vine să te învețe. Noi îi separam de ceilalți doritori, oferindu-le o protecție a limbajului lor, dar dându-le și sfaturile necesare pentru soluțiile mai picturale. Cel mai adesea îi stimulam, dându-le anumite teme specifice artei naive, cum ar fi viața la țară, cu nunțile și petrecerile ei, în care se reinventa povestea unor obiceiuri rămase în amintirea pictorilor. Consider și acum că ei ar trebui în continuare protejați de specialiștii Centrului de Îndrumare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pus în legătură cu specialiștii fabricii. În urma expoziției de la final, am donat lucrări la fabrică, s au făcut și niște calendare, fiecare artist ilustrând câte o lună. A fost o expoziție foarte fructuoasă, astfel că în anul următor s-a ales ca temă designul, la IMU și Letea, gândindu-ne împreună cum să arate fabricile, începând de la locurile de muncă și până la salopetele muncitorilor și alte detalii. Tabăra a durat mai mult de o lună, ca în primul caz, apoi s-a lucrat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]