3,070 matches
-
lui au rătăcit prin Bulgaria și Banatul sârbesc, au trecut la nemți făcând comerț, din câte știu, cu obiecte de sticlă. Mama, sora mea și cu mine ne tragem dintr-un nepot al negustorului, care, ajuns la Adriatica, s-a îmbarcat pe o corabie venețiană care pleca spre Maroc, unde ducea cleștaruri și de unde se întorcea încărcată cu scorțișoară. Acolo, pe coasta berberilor, și mai jos, până în Gana, de unde venea fildeșul gălbui, bântuia o muscă străvezie ca sticla, cu aripi albastre
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
personalități. Erau transportați în mai multe limuzine, încadrate de motocicliști. Altminteri, nu îndrăzneau să-și părăsească etajul. Nu îndrăzneau nici măcar să se plimbe pe coridoare, împreună cu doctorul și infirmiera, încercaseră o dată, târziu după miezul nopții, să coboare, sperând să se îmbarce într-un taxi, și depărtîndu-se de hotel, să se plimbe pe străzi. Dar o ceată întreagă îi aștepta la ieșire. Au fost siliți să se întoarcă, fugind, sub protecția polițiștilor. - Mi-e teamă că am să înnebunesc, repetă din nou
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu... De importanță vitală este alegerea mediului și a tipului de job pe care instinctiv ești tentat să-l preferi: ==> mediu închis: birou, laborator, fabrică, spital, farmacie, mall etc.; ==> mediu deschis: în aer liber, în agricultură, în silvicultură, în construcții, îmbarcat pe un vas de navigație etc.; ==> cu program fix în general, norma zilnică de lucru în România este de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămînă, ea putînd fi prelungită la cererea angajatorului (pentru orele prestate suplimentar, angajatul este
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
volatilizase Stella, unde dispăruse în chip atât de misterios. Ei bine, Stella venise la mine acasă. În acea zi, de care Gabriel se lamentase atâta, când Stella părăsise locuința lui Brian, nu plecase nici la Londra și nici nu se îmbarcase pentru Tokio. Pur și simplu, luase una dintre umbrelele lui Gabriel (ploua cu găleata) și, astfel, ascunzându-și sub umbrelă frumosul ei cap brun de regină egipteană, străbătuse distanța (nu prea mare) până la casa mea de lângă Crescent și, odată sosită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
aceste versuri: Inamicul a intrat în oraș și noi ne-am uitat pe ferestre. Inamicul s-a oprit în piață și noi am deschis ferestrele. Inamicul a citit prin difuzoare ceva și noi am ieșit din case. Inamicul ne-a îmbarcat bărbații în mașini și noi le-am făcut cu mâna semn de rămas bun. Inamicul ne-a împușcat apoi mamele și copiii și noi am strigat "trăiască inamicul". Am ascultat cântecul și l-am reascultat ore în șir. Vroiam un
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ar fi însănătoșit stând numai în preajma ei. M-am mirat văzînd-o singură: ― Nu te-a condus Alexa? ― Nu, Dor, e de serviciu. Am luat-o de mână, ca pe un copil, și ne-am plimbat pe peroane, privind cum se îmbarcau călătorii în trenurile gata de ducă. ― E așa de dimineață și uite câtă mișcare e pe-aici. O viață pe care n-aș fi bănuit-o vreodată, viața Gării de Nord... Mihaela părea de neînțeles. Neastâmpărată ca o veveriță, întorcea capul când
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a pierde! Deși hotelul era aproape, n-am avut răbdare să fac drumul pe jos și am luat un taxi. Când să cobor mi-a scăpărat prin minte, ca un fulger, ideea unei escapade năstrușnice: ce-ar fi să mă îmbarc cu Mihaela și, traversând marea, să poposim pe malurile însorite ale Bosforului? Bani am doldora și pun forța lor în slujba dragostei ca să obțin un maximum de desfătare. Numai așa, în paradisul oriental de dincolo de mare, ademenesc fericirea și o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să nu-l pierd. Căpșorul a zâmbit galeș: ― Foarte simplu, cumpărați un bilet. ― Bine, dar n-am pașaport. ― Atunci se schimbă socoteala. Scoateți mai întîi pașaportul și plecați peste patru zile, adică sâmbătă. ― Nu se poate, astă-seară vreau să mă îmbarc, înțelegeți? E caz de forță majoră. Nu există nici o soluție? Plătesc oricît! ― Dacă-i așa, există una. Puneți-vă în legătură cu domnul Iani... ― Cine-i acest Iani? ― Exact omul care vă trebuie. În trei ore vă scoate pașaportul. Dacă aveți nevoie
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
aș mai fi putut avea una asemănătoare? E o croazieră, gratuită, la care participă câteva sute de scriitori europeni. Vom zbura până la Atena. Luni (azi e duminecă, ora 16,30, în aeroport) ne vom duce la Pireu unde ne vom îmbarca. Vaporul va porni prin Marea Egee, Marea Marmara, Bosfor, intrând în Marea Neagră și vom naviga până la Odesa. De-acolo ne vom întoarce, făcând escale la Constanța, Varna, Istanbul, Izmir, Salonic și Pireu. Apoi, cu autobuzele, ne vom duce la Delfi. Înainte de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de mare", mă împiedică și aici să mă distrez, să mă bucur. Și mai descopăr o dată că a fi singur "în societate" e mai greu de suportat decât a fi singur singur. Ulici de abia a venit, căci s-a îmbarcat la Constanța, unde a organizat "escala", dar s-a și acomodat. Între Constanța și Varna a jucat poker toată noaptea cu Dan Cristea, Ion Mircea și Justin Panța. Mai precis, le-a luat banii. Dan Cristea a pierdut vreo sută
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cu autobuzele la Pireu. Aici, suntem cel mai rău plasați. Mă întreb ce se va întîmpla dacă furtuna va dura mai multe zile. Și ce vom face până mâine la prînz? Toată lumea e descumpănită. Euforia din clipa când ne-am îmbarcat, fără să bănuim că ne așteaptă o captivitate de lux, într-un port turcesc unde nu prea e nimic de văzut, putrezește acum într-o angoasă generală. N-am răbdare să rămân în cabină, încît mă asociez unui grup, din
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
duc valiza în camera "mea". Băcanu doarme în living, pe o canapea. Blandiana, într-o altă cameră. Îmi desfac bagajul, îmi aranjez lucrurile în dulap și, în sfârșit, mă întind în pat. Sunt exact douăzeci și patru de ore de când ne-am îmbarcat, în avion, pe aeroportul din București. 20 august Mă trezesc devreme. Ceasul cu limbi fosforescente de pe noptieră arată ora 5 și 10. Mă scol, dau perdeaua la o parte și mă uit afară. Pe Beulahdrive, o stradă liniștită, aflată, parcă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
handicapat. Arhitecții trebuie să respecte normele speciale prevăzute de asistarea handicapaților. Cerul e acoperit de nori scămoșati care plutesc la joasă înălțime, în atmosfera rece a dimineții, dar nu mai plouă. Exact la ora anunțată, pasagerii sunt poftiți să se îmbarce. Vecina de scaun, care și-a scos o carte din geantă, își face cruce în momentul decolării. Mă grăbesc s-o imit. Apoi, iau o hartă, să mă lămuresc ce traseu de zbor vom urma. În jur, pasagerii citesc, moțăie
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în legenda colonel Moscardo, salvatorul Alcazarului și care, între fiul său răpit de bolșevici și Spania creștină a respins șantajul, fiul acceptând sacrificiul împușcării de către partizanii șefei de bordel, Dolores Ibaruri, cunoscută cu porecla de “la pasionaria”. Legionarii au ajuns îmbarcându-se din Hamburg prin Atlanta din Spania însângerată, mergând bucuroși la moarte pentru Hristos, cum scrie Ion Moța, părinților săi, la Orăștie. Astăzi, știu tinerii români că în acel război, legionarii au dat doi eroi, doi martiri ai creștinătății: Ion
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mele. În acest moment, surpriză! Bietul caporal Gliga scăpat printre explozii ne-a ajuns gâfâind și, rușinat de întârziere, mi-a dat parola și ne-a indicat bacul german pe care, degrabă și ușurați de bagajele aruncate în mare, am îmbarcat pe vas toată compania. În destoinicia sa, caporalul Gliga mi-a arătat buncărul care-i adăpostea pe comandanții Batalionului 9 Vânători de munte, vrând chiar să mă însoțească până la ei. I-am ordonat să urce pe bac, și într-o
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
într-o mănăstire dominicană, dezmoștenit de tatăl meu din pricină că părăsisem medicina, împotriva voinței lui. Doream să mă răzbun, însă am fugit de-acolo, chinuit de visele erotice pe care le aveam noapte de noapte. Ca să-mi pierd urma, m-am îmbarcat pe un vapor care m-a lăsat în insula Rodos. Acolo am făcut negoț cu antichități, trafic de droguri și, în cele din urmă, ca să scap de ochii poliției, am trăit printre pescari, strângând date despre sirene. Dar nu m-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
un fir de păr în parbriz. În avion erau patruzeci de oameni; crăpătura ar fi părut cu siguranță mai mică dacă ar fi fost patru sute. Coborî din avion și rămase în LAX opt ore, așteptându-și zborul reprogramat. Când se îmbarcă, pierduse deja orice noțiune a timpului. Pe undeva pe la mijlocul Pacificului dezvoltă un început de acufenă. Când se uita în stânga, îi țiuiau urechile. Dacă se uita înainte, țiuitul înceta. Se gândi să-și anuleze prezentarea și să se întoarcă la New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pentru linia lui suplă. Am ajuns să cunosc echipajele, băieții și bărbații care mergeau pe apă în fiecare zi, pe orice vreme pentru că se pregăteau pentru o competiție. Domni mai vîrstnici care se întîlneau la ora fixată, sporovăind de cum se îmbarcau și făcînd glume despre primele lovituri, dar totuși dovedeau o surprinzătoare seriozitate, adevărată încrîncenare, în a-și îmbunătăți coordonarea care lăsa de dorit, a-și struni mușchii lăsați și burțile care le atingeau pulpele atunci cînd se aplecau înainte, amintindu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
alergau prin hățișurile insulei Discipolului: "Rulotă", spusese. O aerulotă. Își reprezentă viața ușoară dusă de acești prezicători de atâția ani pe această lume de insule și mări. Să plutești alene prin aer, să aterizezi când ai chef, unde dorești; să îmbarci pe oricare dintre ființele inferioare pe care vrei să o domesticești, să iei oricare obiect pe care-l poftești - o parte din firea omului aspira la acest fel de viață fără griji. Faptul că, în aceste împrejurări, se adăuga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai multă dragoste înainte de a muri. Nu am avut parte de suficientă. — Toată lumea se plînge de asta. Puteți face recurs la sentința de moarte, dacă aveți ceva mai mult de făcut. — Dacă vrei să zici că ar trebui să mă îmbarc în noi aventuri, nu, mulțumesc, n-am nevoie de așa ceva. Dar cum se va descurca fiul meu, ce va face lumea, după ce n-o să mai fiu aici? Șambelanul dădu din umeri și-și desfăcu mîiinile. — Ei bine, du-te, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
alergau prin hățișurile insulei Discipolului: "Rulotă", spusese. O aerulotă. Își reprezentă viața ușoară dusă de acești prezicători de atâția ani pe această lume de insule și mări. Să plutești alene prin aer, să aterizezi când ai chef, unde dorești; să îmbarci pe oricare dintre ființele inferioare pe care vrei să o domesticești, să iei oricare obiect pe care-l poftești - o parte din firea omului aspira la acest fel de viață fără griji. Faptul că, în aceste împrejurări, se adăuga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pe monstru, Kent era singurul care-și scosese arma. Acum, degetele lui îi mângâiau țeava metalică. Grosvenor auzi un alt glas, mai adânc și mai relaxat decât primul, era glasul lui Hal Morton, conducătorul expediției: - Tocmai de aceea te-ai îmbarcat pe această navă. Fiindcă dumneata, dragul meu Kent, nu lași nimic la voia întâmplării. Era o remarcă foarte amicală. Morton trecea peste faptul că Gregory Kent se și declarase rivalul lui în viitoarele alegeri. Putea fi vorba, desigur, de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
plecat cu ea, pentru a încerca să cucerească întreaga galaxie. - Dumnezeule! exclamă cineva. Să nu mai lăsăm niciodată alt monstru la bordul acestei nave! Nervii mei n-ar mai rezista, iar eu nu mai sunt omul cumsecade care s-a îmbarcat la începutul expediției! - Ai exprimat gândul nostru, al tuturor! rosti Kent, care preluase conducerea expediției. 22 Cineva îi șopti ceva la ureche lui Grosvenor, dar atât de încet, încât nexialistul nu desluși nici un cuvânt. Șoapta fu urmată de un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Anabis, pericolul este printre ei, la bordul navei, acolo unde cunoștințele științifice periculos de avansate, lăsate la îndemâna pământenilor cinici, se pot transforma într-o sălbatică forță distructivă. 1 Beagle a fost nava pe care tânărul naturalist Charles Darwin s-a îmbarcat în 1831 într-o expediție de cercetări științifice care avea să dureze cinci ani (n. tr.). 2 E vorba de așa-numitul "timp stelar", bazat pe ora de o sută de minute și pe ziua de douăzeci de ore. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
gând i se păru insuportabil. Asta, mai degrabă decât cearta cu tatăl său, îl făcu să insiste pe lângă maică-sa să-i dea bani. Acum, când ședea în autoavionul local cu destinația Ferd, îl înnebunea faptul că fata nu se îmbarcase și ea. La Centrul Aerian Ferd, așteptând avionul către Orașul Imperial, se așeză în diverse locuri cu vizibilitate mai bună și o căută din ochi pe Lucy Rall. Dar, în mulțimea care se înghesuia spre și dinspre avioanele interstatale, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]