4,547 matches
-
îndeosebi în achiziționare și întreținerea unor colecții foarte vechi dintr-un spectru larg de sfere cultural-educative: filosofie, religie, stiințe sociale, limbă, literatură și artă; în plus, programele educaționale inițiate aici, îndeosebi pentru tânăra generație, sunt de un real folos pentru îmbogățirea bagajului cultural al fiecărui tânăr pasionat de cunoaștere. Nicosia nu are legătură cu vreo cale ferată, o particularitate a insulei fiind faptul că în Cipru nu se circulă cu trenul, deși între 1905 și 1951 a existat un tronson care
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
să‑l doară, după cum i‑au venit în gură vorbele... Gabriel lucra de câțiva ani la o firmă de pază și protecție. Avea carte de muncă și salariu minim pe economie. La cât era de econom și fără pretenții de îmbogățire, reușea să‑și asigure un trai apropiat de decență. Cu toate că suportase, în primă instanță, o condamnare, a fost reprimit pe aceeași funcție. La recurs s‑a dovedit nevinovăția sa. Atâta doar că nu a putut să se bucure deplin de
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
înainte de toate, învățătorilor, profesorilor și elevilor, locuitorilor din Suceveni, dar, în aceeași măsură, și din Tg. Bujor și alte localități limitrofe, ținând seama de relațiile interferente, multiple, dintre localitățile din zona Tg. Bujor. Felicităm pe autor, pentru contribuția sa la îmbogățirea patrimoniului Istoriei și Culturii Naționale, cu o lucrare de valoare autentică, care vine să pună în relief noi dimensiuni ale civilizației noastre rurale, ale modului de circumscriere a istoriei locale în Istoria națională. Nu se putea o alegere mai potrivită
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Deși ambele noțiuni (omenesc și uman) se referă la om și însușirile sale specifice, în ceea ce mă privește eu o prefer pe prima. Mai întâi pentru că se centrează explicit pe noțiunea “om” pe care, după îmbogățire, o pune pregnant în evidență, apoi pentru faptul deloc neglijabil că în limba noastră nu doar că sugerează, dar chiar induce verbul “a omeni”, un verb fără echivalent în alte limbi. Da, căci pentru țăranul român, cel despre care Petre
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
din 21-22 septembrie 1939, care nu au fost săvârșite de un singur scelerat, ci cu complicitatea acelor rechini care au guvernat țara între cele două războaie mondiale, străini de interesele românești, care au făcut din Statul Român un instrument de îmbogățire personală... Crăciun, în spatele gratiilor În dalba țesătură a anotimpului alb, Îngerii lui Dumnezeu brodează de zor, cu măiestrie divină, cu înfiorare celestă, Scutecele aurii tivite cu migală din borangicul de lumină pentru Pruncul Sfânt care, va crește ca Împărat al
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
DE PIATRĂ/ O ANJO DE PEDRA (versuri, traducere în limba portugheză Maria Edith și Lucian Dumbravă jr.) Poet fără nicio umbră de îndoială, liric până în profunzimile ființei sale, solar, empatic, mereu preocupat de soarta lumii, cu o nativă dorință de îmbogățire a spiritului, Lucian Dumbravă se dovedește a fi și un talentat prozator. Dispus să uimească prin sinceritatea trăirilor sale, prin frumusețea gândurilor, Lucian speră, din toată inima, ca multvisata creștere spirituală umană să nu rămână doar o fata morgana, ci
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
nouă ani în urmă constatam în prefața cărții „România, portretul unei națiuni“, că eu ca german după origine, casă părintească, educație și școală, care am văzut lumina zilei în România, consider întâlnirea cu demersurile spirituale ale acestei țări, ca o îmbogățire a propriei mele existențe sufletești. Pentru mine nu există vreun motiv ca să văd astăzi lucrurile altfel. Este tocmai ceea ce am gândit când am spus: Românul este în lucrările mele literare mai mult decât un fragment, el este o parte a
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
comorii cântecului luat de la rădăcină e uriașă dar ducerea lui mai departe poartă un simțământ de smerenie a evlaviei, deoarece leagă o iubire simplă nedisimulată de rugă, conștiință umană, viață sufletească. Nu toți cei ce cred că interpretează cântec făuresc îmbogățirea spirituală și alinarea cu glasul lor, unii inflamează urechea și porii sufletului fără niciun bine pentru ascultătorul elevat, de la omul simplu la academician și cu toate acestea pe acei ziși cântăreți nu-i rod succesele ieftine, urgente, false. Ei cântă
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în sine justifică îmbogățirea:Du-te-n cetățile Egiptului/ca să primești de la-nțelepți învățătură.Ținta călătoriei rămâne un reper simbolic, iar edenul ca răsplată fiind în ultima instanță însăși călătoria. Genialitatea, spunea Eugenio Montale, constă în a fi înțeles că elinul de atunci corespunde
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
biografice sigure, un traseu existențial contradictoriu: “Putem intui așadar o viață exterioară aproape de simulare, cu determinări și orientări pe care însuși Khayyám și le-a impus, și una interioară, adevărată, risipită în rubaiate: un portret robot, imaginar aproape, reprezentativ pentru îmbogățirea relației dintre intelectualul rebel și vremurile totalitare, nestatornice, arbitrare. Un autor ascuns în operă, inexplicabilă și ea de cele mai multe ori.” Această intuiție se coroborează cu istoria orașului natal Nișápur, cu geografia acelor vremi, cu datele științifice de care dispunea tânărul
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
chiar și sarea. Nimeni pe lume în secolul nostru nu mai vinde pădurile seculare pe picior sau sub formă de bușteni cu excepția țării noastre. Si aceasta deoarece politicienii, în goana lor după venit imediat, nu au decât 4 ani pentru îmbogățire. Banii astfel realizați unt negrii și trebuie spălați. Sunt astfel ascunși printre buștenii furați și pleacă odată cu ei în paradisurile fiscale unde pot fi tezaurizați neimpozabil. Ce fac bogătașii noștri de carton cu acești bani obținuți ilegal?. Chefuri, lux, iahturi
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
muncim? Cum n-am înțeles ce-ai scris în ziarul „Timpul”din 18 dec.1877? Spuneai că „temeiul unui stat și bogăția unui popor stau în muncă”. Apăi...muncesc cu sârg bieții românași, muncesc! Cei plecați în alte state, pentru îmbogățirea popoarelor de acolo, iar cei din țară, care sunt în șomaj, muncesc la negru, șubrezind temelia statului român, pentru îmbogățirea băieților deștepți. Cuum? Am încurcat ițele? Le-am încâlcit rău de tot? De aceea te rugăm, Măria Ta, sună din
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
și bogăția unui popor stau în muncă”. Apăi...muncesc cu sârg bieții românași, muncesc! Cei plecați în alte state, pentru îmbogățirea popoarelor de acolo, iar cei din țară, care sunt în șomaj, muncesc la negru, șubrezind temelia statului român, pentru îmbogățirea băieților deștepți. Cuum? Am încurcat ițele? Le-am încâlcit rău de tot? De aceea te rugăm, Măria Ta, sună din corn „peste vârfuri”, atunci când „codru-și bate frunza lin”, să ne dezmeticești din rătăcirea noastră! Și, lasă-ne, Mărite Poet
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
megapotlogării care, de regulă, nu au mult de așteptat până când se văd cocoțate pe culmile politicii dâmbovițene, unde tronează jaful generalizat și trădarea înveșmântată în hainele devotamentului național?! De-acord, nu toți făcătorii de politică postdecembristă au urmărit cu prioritate îmbogățirea lor prin această îndeletnicire eminamente omenească, care - cel puțin pe aceste meleaguri - se vădește într-atât de avidă de componentele fundamentale ale umanului (rațiune, omenie, cinste, măsură), încât în majoritatea cazurilor îi stoarce ca pe niște lămâi pe cei ce
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
continuat și continuă să vibreze și azi, și în viitor, punând în mișcare la rându-i: sentimente, emoții, conștiințe ale românilor, oriunde s-ar afla ei. Spre detractorii neamului, spre năvălitori, spre străinii veniți în țară cu gânduri rele de îmbogățire prin speculă ori prostirea populației prin minciuni și tot felul de elucubrații doar de ei știute, Eminescu a devenit necruțător, demascându-i direct așa cum o face în poezia Doina: ”De la Nistru pân-la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
spunea că verbul vremurilor noastre nu mai e „a fi” ci „a avea”. Din păcate, în contextul postmodern multiculturalist, mulți dintre scriitorii contemporani au căzut pradă acestui ultim verb. Se scrie mai ales pentru succes imediat, pentru premii, bani, pentru îmbogățirea CV-ului, se „execută” literatură la comandă sau la modă. Această capcană nu este deloc una nouă, ea regăsindu-se și în epoca lui M. Kogălniceanu care, considerat de G. Călinescu ca fiind întemeietorul spiritului critic în țara noastră, scria
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
este declarată de către UNESCO, începând din anul 1999, drept "Ziua internațională a poeziei", pentru recunoașterea unor oameni de litere și de cultură din țară, și nu numai, pentru care sunt poeții din întreaga lume ce și-au adus contribuția la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. Redarea valorii poeziei în contextul zilelor noastre Totodată, "Ziua internațională a poeziei" urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale literaturii și ale artei, indiferent de natura creației, acesta fiind
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne exprimăm prețuirea și respectul față de toți cei care de-a lungul timpului au gândit și au simțit în frumoasa limbă românească, au militat pentru păstrarea și îmbogățirea ei, pentru cei care și-au unit efoturile pentru ca poporul român să aibă o Zi Națională a Limbii Române, cât și pentru organizatorii acestei activități și pentru cei care au binevoit să o onoreze cu creațiile și cu prezența lor
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
care vor duce mai departe mesajul cântecului românesc prin emisiunile „Moștenitorii” și „Muguri de tezaur”, dinamizatoare, deschizătoare de orizonturi artistice, care au deținut rubricile emisiunilor foclorice ani de zile, fiind pe primul plan în preferințele românilor și contribuind substanțial la îmbogățirea acestui Tezaur. Și cu un mentor de asemenea anvergură și asemenea calitate morală și artistică, spontaneitate, efervescență și dăruire, nu se putea ca roadele să nu se arate din plin. O configurație culturală și artistică de excepție nu putea să
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
sincer omagiu tuturor angajaților bibliotecii conduse de acesta! Pentru a fi înțeles gestul meu, vă ofer mărturisirea mea: mi-a rămas o parte din suflet în această bibliotecă, alături de oamenii ce o slujesc și sunt permanent preocupați de susținerea și îmbogățirea actului de cultură. Nu mă refer doar la bogata zestre de carte a acestei mari biblioteci și punerea ei la dispoziția cititorilor. Am observat și am luat la cunoștință despre organizarea unei multitudini de activități menite să atragă publicul larg
BIBLIOTECA ESTIVALĂ „V. A. URECHIA” DIN GALAŢI – LOCUL IDEAL ÎN PERIOADA VACANŢEI COPIILOR ŞI ADULŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353884_a_355213]
-
păstrarea identității naționale chiar acasă, în țara mea, în care cultură și valorile, patrimoniul național nu au nicio valoare și sunt lăsate să dispară de către autoritățile statului, care asistă impasibile la acest proces, mânate de febră aproape schizofrenica a propriei îmbogățiri și a furtului din grădina publică sau, am putea spune, din propria grădină. Încerc fără succes să clădesc în afară, în țară în care locuiesc temporar, o Românie în miniatură, un prunc slab și subnutrit, pe care România mama, țara
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
ani de muncă neîntreruptă, cu multe examene și multe nopți nedormite, consumate în spital, la intervenții de urgență, în gărzi din care singurul profit personal era rotunjirea salariului pentru a face față trebuințelor zilnice, dar și perfecționarea deprinderilor profesionale și îmbogățirea permanentă a cunoștințelor în domeniul său de muncă. Iuliana nu era departe de Eugen sub aspectul interesului acordat pregătirii și ascensiunii profesionale. A urmat cursurile universitare în orașul natal și tot acolo s-a ambiționat să învingă timpul printr-un
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
să fac o sumară prezentare a principalilor „corifei” care au fundamentale contribuții în lexicografia românească: • Alex. Treboniu Laurian și Massim (1873-1877) au elaborat primul dicționar al limbii române cu 50000 de cuvinte românești și 20000 de cuvinte latine, recomandate pentru îmbogățirea limbii române culte. A fost aspru criticat, comentat, ridiculizat și considerat un lamentabil eșec. • B. P. Hajdeu: a elaborat „Etimologicum Magnum Romaniae”- lucrare prestigioasă în patru volume, însumând peste 1600 de pagini cu descrieri exhaustive pentru fiecare cuvânt (cronologie istorică
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
2011 Toate Articolele Autorului Cuvântul civilizat în grecește înseamnă domesticit, cultivat, altoit, pentru a produce roade mai hrănitoare și mai gustoase. Omul civilizat ar fi omul altoit, acela care se altoiește el însuși și altoirea se face cunoscând. Cu privire la necesitatea îmbogățirii cunoștințelor din viața noastră, Andrei Pleșu spune în cartea sa Despre Îngeri : „Ești ceea ce știi să-ți adaugi.” Civilizația era definită, la un moment dat, ca fiind nivelul de dezvoltare a culturii materiale și spirituale ale societății. În cartea sa
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
nu se stricau prin acumulare ca cireșele de pildă. Simpla economisire a degenerat în obținerea banului fără scrupule iar banul a devenit treptat mijloc de producție, o unealtă ca să mă fac înțeles. Banul, ca mijloc de schimb, dar și de îmbogățire, a apărut din cele mai vechi timpuri. Deși nu avem certitudinea unui înscris dar piramidele nu puteau fi construite fără bani. Biblia atestă banii în forma cea mai agravantă pentru calitatea omului care îi deținea, după fuga „poporului ales” din
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]