752 matches
-
Oul sfânt (simbolul sacrului) se află în antiteză cu oul sterp (simbol al profanului). În timp ce primul semnifică eternul, cel de-al doilea simbolizează efemeritatea. Poezia este rezultatul unei contemplații extatice, a unei viziuni arhetipale și a formelor ideale, are rime îmbrățișate și împerecheate, muzicalitate creată prin repetarea vocalelor o și u, inversiuni ("Îl lasă-n pacea întâie-a lui"), anacoluturi care dau impresia de spontaneitate, interogații retorice ("Dar plodul? Vezi Duhul sfânt făcut sensibil?"), exclamația ("urcă-n soare și cunoaște!"), verbe la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
uita încalte", "Nimen-n lume n-o să știe". De o mare expresivitate sunt unele epitete: "albastra, dulce floare", "dulce minune", comparațiile: "Voi fi roșie ca mărul", personificările "izvoare plâng în vale". Poezia are ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe, iar rima îmbrățișată. Fiind o meditație asupra aspirației către absolut, prin iubire, Floare albastră îmbină în mod strălucit tema erotică și tema timpului. Dorința Poezia Dorința face parte din tema iubirii și a naturii, proiectând aspirația iubirii în plan imaginar. E o aspirație
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
16. Cioran face parte dintre aceștia, alături de Eliade, Ionesco, Benjamin Fondane, Victor Brauner, care aveau să marcheze, mai tarziu, în diferite direcții, cultura Europei. Tinerețea este o perioadă de mare efervescenta spirituală; "eram că un demon", spune Cioran. "Perspectiva anarhica îmbrățișată de tânărul Cioran e strâns legată de respingerea atât a ideilor creștine de mântuire, cât și a corespondentului ei laic, ideea de progres" remarcă Michael Finkenthal 17. Cioran pleacă apoi în Germania, unde trăiește, alături de mare parte a intelectualității europene
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
după/ bărbații cerului"; poetul "curgeam pe râu/ ca o pată de păcură/ (semănam cu un curcubeu toxic)", "Karmen îmi linge chipul cosmic care atârnă ca un sân/ prin cotloanele destinului are o plăcere nebună să/ înghită străzile aglomerate cu hormoni îmbrățișați/ ca maidanezii" etc. etc. În timp ce un admirator al liricii optzeciste nu va putea trece cu vederea aluziile pline de fervoare admirativă la poezia lui Mircea Cărtărescu (elegiile unui fluture cosmic) sau cea a lui Nichita Danilov (centura de castitate a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai frumoasă. (Cioabă: 2014, pp. 95-96). Un ultim exemplu de repetare intratextuală (cu sugestie intertextuală) evidențiază spectrul de nuanțe care învăluie ridicarea de la Pământ către spațiul selenar-edenic. (H7a) Sărutarea ei îl împlu de geniu și de-o nouă putere. Astfel îmbrățișați, aruncă neagra și strălucita lui mantie peste umerii ei albi, îi încunjură talia strângând-o tare la piept, iar cu cealaltă mână fluturând o partie a mantiei, se ridicară încet, încet prin aerul luciu și pătruns de razele lunei, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
razele lunei, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, până ce ajunseră în lună. Călătoria lor nu fusă decât o sărutare lungă (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 52). (h7b) Sărutarea mă împluse de geniu și de putere creatoare. Astfel îmbrățișați, aruncai neagra și strălucita mea manta peste umerii ei albi, i-nconjurai talia c-un braț, strângând-o tare la pieptul și la gura mea, iar cu cealaltă mână fluturând cealaltă parte a mantalei ne rădicam încet, încet prin aerul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Totul este eu însămi/ Dați-mi o frunză care să nu-mi semene/ Ajutați-mă să găsesc un animal/ Care să nu geamă cu glasul meu/ Pe unde calc pământul se despică/ Și morții care poartă chipul meu/ Îi văd îmbrățișați și procreând alți morți". (Legături), chiar dacă "Apocalipsa este aici individuală"82. Considerându-l "volum cu adevărat caracteristic poetei"83, Nicolae Manolescu evidențiază "discursul devenit aproape exclusiv moral, liber prozodic (decasilabii iambice care sunau aproape toți la fel în prima jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
versuri "de sursă filosofică precisă sau care trimit la idei ale unor filosofi. O icoană înfățișează "femeia cu pruncul în brațe, / Serioși amândoi și bătrâni, / Uniți prin verbul a naște, / Cel iradiind suferință / Prin toate sensurile vărsate din dicționar, / Stau îmbrățișați, lipsiți de apărare și singuri". Verbul "a naște", așadar, iradiază suferință. A fi înseamnă a suferi. Iată chintesența filosofiei lui Schopenhauer!"146 Natura redevine și ea omniprezentă, însă, nu ca un cadru feeric romantic, prielnic pentru trăirea erotismului, ci ca
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
convalescența asiatică, finanța mondială a fost lovită de un crah material și moral din care se pare că nu s-au tras învățămintele de rigoare. Clasa politică tace, intelectualii par nedumeriți, iar economiștii incapabili să depășească cercul strîmt al ideologiilor îmbrățișate și să ofere soluții viabile pentru ieșirea din marasmul economic. Cred că trăim începutul sfîrșitului unui ciclu istoric: cel al patologiei speculative a capitalismului deglobalizat. Sfîrșitul unei ficțiuni numită economie virtuală. Explozia și căderea cursurilor bursiere, speculatori îmbogățiți peste noapte
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Păun rostogolit peste trupul lui Brumă rămăsese cu capul pe umărul acestuia, cu o mână întinsă ca pentru o îmbrățișare. Brumă zăcea pe spate, cu ochii umflați de o nemărginită groază". Misterul dispariției banilor se devoalează simultan cu descoperirea fraților îmbrățișați. Excentricul Manole Brumă, dintr-un exces de prudență, ascunsese bancnotele într-un lăcaș secret din dulap: "O scândură se desprinsese și dăduse la iveală o încăpere tăinuită, la fel cu aceea din birou; din ea săriseră, împrăștiindu-se peste cadavrele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se deschide cu o descriere detaliată a ținutului Beulah, care reprezintă, precum am arătat deja, expresia metaforica a viziunii triple, deci o sinteză a poemului însuși. Beulah apare că un tărâm al non-contradicției, în care opoziția este respinsă, iar armonia îmbrățișată. Mai mult, eul creator subliniază că Beulah "is evermore Created around Eternity" (E: 129), oferind o viziune mai rafinată a întregului proces în versurile subsecvente. Propensiunea blakeană pentru reificări retorice este reiterata magistral în acest fragment liric dens, deoarece locul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
devoltarea armonioasă a personalității. XIV.1. Nevoile copiilor Copii au nevoie de... ... dragoste tot timpul, indiferent dacă sunt veseli sau triști. Aceasta înseamnă că trebuiesc ascultați și lăsați să-și exprime gândurile și sentimentele, să fie atinși cu afecțiune (mângâiați, îmbrățișați, sărutați), să fie încurajați (prin zâmbete, cuvinte de încurajare, apreciere pozitivă, exprimarea încrederii în ei). Alternarea comportamentelor de manifestare a dragostei cu cele abuzive sau de neglijare fac ca dragostea să nu mai fie percepută ca atare, apărând neîncrederea și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
fost demult atât de acaparatoare... Pământul o primește atât de molcom și o îmbrățișează cu tandrețe, iar eu îi simt gustul pe buze: atât de candidă și, totuși, rece! Îndepărtez gerul doar cu un semn de iubire când suntem amândoi îmbrățișați. Căldura ce emană din trupu-mi, ca blana de hermină, Ți-l acoperă pe-al tău, ca o primăvară fremătândă. Și-atunci, ca prin minune, ne naștem două crengi gata înmugurite... Eliberare Știu, uneori, dragostea este oarbă, nu vezi defectele celuilat
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
căldură; fluturi se scaldă tremurând, zboară descătușați către lumină și aerul de neiertat al iernii îi transformă-n țurțuri, curgând doruri la streașina ochilor mei, neîncetat... Stare 4 timpul se scurge siluit de clipa singurătății... bogația clipei o simt atunci când, îmbrățișați, strivim timpul sub noi... Stare 5 Aș vrea să mușc din timpul inutil petrecut pe muchia unei zile fără tine... Să-mi iau repaosul binemeritat când sunem împreună, strivind în palme stele. Stare 6 Stăm spate în spate la o
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
alb pe un drum pierdut în nisip, bătut de căruțele braconierilor, împotmolit în bălți și stufăriș. Peisajul se schimbase... au zărit doi copii alergând dezlânați pe lângă bălți cu bețe în mâini iar ei... au luat-o încetișor dezlegați de jurăminte, îmbrățișați, împletind aripi eclectice, pândind și aspirând la prinderea reginei peștilor... rândunica de mare; noi, muritorii avem ocazia o singură dată în viață să-i cercetăm privirea aprinsă și dinții încleștați a moarte! La cherhana, lipovenii îi așteptau să-și arate
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mine? Până acum mă rugam la Dumnezeu să se hotărască să rămână, acum, când în sfârșit apar ceva șanse de împăcare, viermele geloziei mă face să-mi pară, parcă, rău că o las acolo. Eraa foarte frumoasă, așa îngenuncheată și îmbrățișată. Mă uitam mut la cea cu care petrecusem nenumărate ore în nopțile de cart, pe care o mângâiasem fără să o admir, o ținusem în brațe fără să o sărut și căreia îi povestisem toată viața mea din România prerevoluționară
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
toată viața mea din România prerevoluționară câteodată cu lux de amănunte. Celălalt cuplu se pregătea de manevră. Eram sub vânt de câteva minute bune. De acostat era imperios necesar, pentru că eu trebuia să cobor cu orice preț, Au rămas așa, îmbrățișați, până în marină. Nu au scos un cuvânt. Plângeau și se mângâiau de câteva minute bune. Nu-mi mai aduc aminte dacă am stat vreodată atât de mult nemișcat. Bea a început să-l ajute pe celălalt francez, parcă Vincent îl
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mai bine în doi când ai probleme decât când ți-e bine. Am decis să mă predau și să plec, dar totuși nu puteam să o fac așa, fără să-mi iau rămas-bun. Când m-am îndreptat către cei doi îmbrățișați, am văzut nemulțumirea pe fața celor doi martori, care mai mai că-mi blocau drumul. Cei doi nu se clinteau. I-am pus mâna pe umăr. Un cap plin de păr încîlcit de vânt s-a ridicat către mine. Printre
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să plecăm odată de pe barca aceea a suspinelor. J.P. dispăruse și nu știam dacă e pe mal sau undeva în burta ambarcațiunii. Iar de câteva secunde și Vincent. Așa că eram singur pe punte cu cele două farfuze ce se legănau îmbrățișate, parcă într-un dans antic, stropit din belșug de lacrimi de ambele părți. A terminat și s-a îndreptat către mine. Am ridicat și bagajul ei, care căzuse lângă mine, pregătit să coborâm în necunoscut. Aici e aici, pentru că în loc să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să o las să-mi răspundă și nici din brațe nu o slăbeam. Piticul s-a retras discret, mai mult ca să împrăștie știrea în rândul celorlalți, pentru că într-un minut, toți și-au arătat frezele de după colț, să mă vadă îmbrățișat. Le-am prezentat-o mândru și am plecat la hotel cu toată împotrivirea ei. Era supertare. Mult mai tare ca mine. M-a găsit în fundul pământului. Am aflat cum. După plecarea mea, m-a așteptat până seara, după care l-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mână și emoția mea pentru momentul când va trebui să ia o hotărâre se amplifica cu fiecare oră ce trecea. Am găsit un bilet pe măsuța de la intrare. Am ajuns noaptea târziu de la Paris. Am făcut duș și am dormit îmbrățișați. De când mă găsise în România, nu mai făcusem dragoste. Am terminat exact cum am început. Fără sex. Ți-am mai spus că îmi plac simetriile. A plecat dimineața devreme. Eram foarte obosit, așa că nici nu am simțit. Pe bilet scria
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
8.2. Variantă a unuia dintre cele Treizeci de Stiluri, numit „Rațele mandarine”, în care bărbatul abordează femeia din spate. Aceasta este o poziție excelentă pentru cei cărora le place să privească ce se întâmplă jos. Figura 8.3. Cuplu îmbrățișat în poziția cunoscută sub numele de „Învârtirea viermelui de mătase”, unul dintre cele Treizeci de Stiluri și o variantă a „Întoarcerii dragonului”. Chinezilor antici le plăcea foarte mult să facă dragoste în natură. Împăratul Galben: Am citit despre cele Nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
două mari teorii în legătură cu simbolistica focului: teoria purificatoare susținută de Edward Westermarck și teoria solară împărtășită de Wilhem Mannhardt. Dacă prima are în atenție purificarea holdelor, animalelor, caselor, oamenilor și privește procreația, cea de-a doua propune o interpretare diferită, îmbrățișată și de etnologul român Ion Ghinoiu. Ea ar marca încercarea oamenilor de a ajuta soarele, "să-l mențină la aceeași înălțime pe boltă la solstițiul de vară și să-l sprijine în urcușul lui pe cer la solstițiul de iarnă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și suferințele lui anticipate sau viața lui de cîine. Prima ninsoare Își pierde candoarea, misterul, seducția și devine doar o amenințare mălăiață, iar copilul un adult panicat. Al doilea poem ar fi avut de cîștigat dacă Împreunnă era Înlocuit cu Îmbrățișați care, În loc să deplîngă soarta de cîine a copiilor, ar fi marcat o solidaritate empatică de destine, asemănătoare cu aceea din Tortilla Flat a lui John Steinbeck. O să spuneți: iarna nu-i ca vara, dar nici copilăria nu este maturizare solemn-Încruntată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mătăhăloși, care urlau... „Alah ...Alah!“, Pi doi dintre ei, nici n-am văzut când i-o dat gata, da‟ cu al treilea... și Anton tăcu o clipă, apoi continuă privind în pământ... Și-au trecut baionetele unul în altul,.. și, îmbrățișați s-au prăbușit la pământ... Eu... eu am ajuns prea târziu... și Anton izbucni într-un hohot de plâns înnăbușit. Era bărbatul surorii lui. - Dumnezău să-l hodinească‟n paci!, murmură bătrânul Toma, cu ochii în lacrimi. În aceeași clipă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]