2,416 matches
-
În căutarea de soluri virgine destinate cultivării orezului ’de deal’ sau ’câmpie’Ș” (pp. 50-51). Ibid., p. 42. Vezi ibid., capitolul 2. Richards concluzionează: „Din punct de vedere al fertilizării, pedologia modernă confirmă utilitatea folosirii cenușii de către țăranii din zonele Împădurite și a «Îngrășămintelor naturaleș și «compostuluiș În zonele de savană” (p. 61). Pentru o excelentă analiză a tehnicilor de ardere utilizate În Honduras, vezi Kees Jansen, „The Art of Burning and the Politics of Indigenous Agricultural Knowledge”, lucrare prezentată la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
slovacă modernă și contemporană, I-II, îngr. și postfața trad., Nădlac, 1999 (în colaborare); A. E. Baconsky, Mátvoly vo vzduchoprázne a Sebastianov koráb [ Cadavre în vid și Corabia lui Sebastian], Bratislava, 2000; Ion Mircea, Zalesnená pyramída a iné básne [ Piramida împădurită și alte poezii], pref. trad., Bratislava, 2000; Miroslav Válek, Mi-ar plăcea să fiu un faraon cu ochiul de acat, postfața trad., Nădlac, 2000; Pavel Vilikovský, Calul la etaj, orbul în Vráble, Nădlac, 2000 (în colaborare cu Florin Bănescu); Ivan
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
niște „puțuri“ care absorb dioxidul de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră, pe întreaga lor perioadă de creștere, dar devin surse de CO2 atunci când sunt tăiate, arse sau distruse de furtuni și de dăunători. Pădurile și alte suprafețe împădurite acoperă circa 176 de milioane de hectare pe teritoriul UE, însumând peste 42% din suprafața terestră a UE. Pădurile Uniunii Europene s-au extins constant în ultimii 60 de ani, reprezentând în prezent 5% din suprafața împădurită la nivel mondial
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
un liman la capătul oceanului lumii romane, frământat de uragane externe și de sfâșieri lăuntrice. Geografia variată a Imperiului a permis aceste izolări de lume ale indivizilor dedicați credinței în Iisus; au redescoperit deșerturile orientale, grotele galice, pădurile italice, culmile împădurite ale Alpilor și Pirineilor. Eremiții, solitarii, monaștii s-au retras, fugind de infernul social al urbiilor, pentru presupuse purgatorii speologice, silvice și anahoretice. Obsesia tuturor era mortificarea somatică în singurătate, ca o condiție sine qua non a accesului la spiritualitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pajiște de cuie [...]/ Cât de inexplicabili și monstruoși/ sunt totuși în dragoste multiplii lui unu./ Din corpul meu vid și verzui/ sub razele Roentgen/ O priveam fără glas/ unduitor și transparent ca un vierme marin” (Jocul de șah). În Piramida împădurită (1989), carte cu un vers mai epurat de manierismul imagist-ermetic, mai coerent, inclusiv la nivel formal, M. cultivă o lirică a spectacolului exterior, rece, al lumii, în care eul reface în imaginație (uneori de tip anamnetic) experiențe grave ori minore
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
Veneția, Terra ballerina), unde este proiectată, cu aceeași tehnică a sugestiei sau a construcției oximoronice (Ion Pop), viziunea metamorfozelor lumii interioare și exterioare. SCRIERI: Istm, Cluj, 1971; Tobele fragede, Cluj-Napoca, 1978; Copacul cu 10 000 de imagini, București, 1984; Piramida împădurită, București, 1989; Die Würde der Rose, tr. Reimar Alfred Ungar, Cluj-Napoca, 1989; Poezii, București, 1996; Noe care ne străbate memoria e o femeie, București, 1999; Șocul oxigenului, București, 2002. Traduceri: Omul bizantin, coordonator Guglielmo Cavallo, Iași, 2000; Omul secolului al
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
ei decât de viața acelei imense țări de care izbutiseră să fugă, fără a-i părăsi teritoriul. Țara aceea îi înconjura, îi încercuia, însă ei erau în altă parte. Și, dacă ea a sfârșit prin a-i descoperi în străfundurile împădurite ale Caucazului, a fost hazardul unui joc de simboluri. Simbolică era relația care, într-un fel sau altul, lega pe orice locuitor al țării de existența mitică a stăpânului imperiului. În ascunzișul lor din munte, ei se credeau eliberați de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pădurea îi împinsese către un spațiu gol și plan, iar copilul, necrezându-și ochilor, văzuse mai multe case aliniate de-a lungul unui drum. Înainte, nu exista pe lume decât o singură casă, a lor, pitulată între torent și coasta împădurită a muntelui. Casă unică precum cerul și soarele, îmbibată de toate aromele pe care le răspândea pădurea, legată de îngălbenirea frunzelor care-i ascundeau acoperișul, atentă la felul cum se schimbau luminile. Acum, strada asta mărginită de case! Multiplicarea rănește
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Prin zgomotul roților de tren, se auzi strigătul de admirație al lui Pavel. Ea dădu din cap, dar nu își exprimă nici surpriza, nici teama. Avea aerul că n-o interesează vârfurile înzăpezite din zare, ci că scrutează doar colinele împădurite și satele rare, încă adormite. Pavel voi să coboare cu prima ocazie, atras de un oraș mare pe care trenul îl străbătu, oprindu-se câteva minute. Regiunea aceea verticală i se părea prea stranie. Femeia îl reținu. Săriră din vagon
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
comuna Șiriu avea 5 423 de locuitori, marea majoritate fiind români. Alături de cei 4 259 de români, în comună locuiau: 894 de tătari, 259 de turci, 7 germani și 4 bulgari 1146. Comuna Topolog era situată într-o regiune deluroasă împădurită fiind traversată de către pârâul Eni-Serai. Localitatea era străbătută de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de Hârșova. Se compunea din satele Topolog și Doerani. Satul Topolog era situat pe valea pârâului Topolog și cuprindea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de parcă ar fi reînviat. Puteau să se bucure de călătoria lor pe marea liniștită, așa cum nu o mai făcuseră de mult. În dimineața celei de-a zecea zile de când trecuseră de capul Mendocino, au zărit în depărtare linia unui țărm împădurit. Era prima fâșie de pământ din Nueva España pe care o vedeau japonezii. Cei adunați pe punte au chiuit, iar printre ei au fost până și unii care au vărsat lacrimi. Cu toate că nu trecuseră decât aproape două luni și jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
În dimineața cenușie, mașina coborî scârțâind și trecu râul printr-un vad plin cu pietre, apoi se cățără pe malul povârnit. Wilson ordonase cu o zi Înainte să se sape un drum acolo pentru a putea ajunge la terenul acela Împădurit și vălurit, asemeni unui parc, care se-ntindea pe partea cealaltă. Wilson se gândi că era o dimineață frumoasă. Câmpul era acoperit de rouă și, cum treceau prin iarbă, printre tufișurile micuțe, putea simți mirosul frunzelor de ferigă strivite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era lină și neprăfuită Încă. Mai jos, În vale, se vedeau dealurile acoperite cu stejari și castani, și Încă și mai jos, departe, era marea. De cealaltă parte se vedeau munții Înzăpeziți. Ieșind din trecătoare, am mers printr-o regiune Împădurită. Pe marginea drumului zăceau saci plini cu cărbuni și printre copaci se vedeau colibele cărbunarilor. Era Într-o dumnică și drumul cobora și urca, dar ducea Întruna mai jos, trecând printre sate și hățișuri. În afara satelor erau podgorii. Câmpurile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu muștar. Erau o grămadă de așchii de la bombe și bucățile de șrapnel erau Împrăștiate În moloz. În oraș nu se afla nici un om. Nick Adams nu mai văzuse un om de când plecase din Fornaci, deși, străbătând cu bicicleta ținutul Împădurit, văzuse multe arme ascunse sub frunzele de dud, pe partea stângă a drumului. Le observa după valurile de căldură care pluteau deasupra frunzelor, când soarele supraâncălzea metalul țevilor. Acum trecea prin oraș, surprins să-l găsească părăsit, și ieși În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tăbăcăria din Boyne City - traversau lacul Înghețat pe timp de iarnă cu ele și-n fiecare an pădurea se Împuțina, lăsând În urmă locuri virane cotropite de buruieni, uscate și lipsite de umbră. Dar pe atunci mai erau multe locuri Împădurite, păduri virgine, În care trunchiurile creșteau Înalte și crengile apăreau abia sus, și pășeai pe pământul maroniu, curat, acoperit de ace elastice, și acolo stăteau ei trei, sprijiniți de trunchiul unui arbore de cucută, larg cât două paturi așezate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
oarbă a nopții, își dezlănțuiră deasupra pământului îngrozit furia lor prăpăditoare” (Calistrat Hogaș -În Munții Neamțului) “Partea cea mai secetoasă din toată țara e Dobrogea. Moldova primește mai tot atâta ploaie, cât și Bărăganul și Burnasul ( ca ½ metri). Culmile dealurilor împădurite se bucură însă de mai multă umezeală. Fie că vântul vine din baltă (sud), fie că vine dinspre răsărit (crivățul), el se răcește suind dealurile și dă mai multă ploaie.” (Simion Mehedinți) „Crivățul. Așa se numește vântul dinspre nord-est. Este
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
acestora se bălăbăneau de la stânga la dreapta, În sus și-n jos În ritmul hurducăturilor și al salturilor autocarului. Capetele săltărețe aduceau cu dansul morților executat de păpuși. Se Întoarse și se uită pe geam. Umbrele norilor treceau peste dealurile Împădurite, lăsând pete vineții pe versanții Înverziți. Nații trăiau În natură, În copaci și butuci, câmpuri și pietre. Dedesubtul acestei suprafețe vizibile se găsea un strat primordial de credințe, nucleul topit și plăcile În mișcare ale animismului. Unele dintre aceste credințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dat tinctura din frunze vârându-i-o sub limbă și În interiorul obrajilor. Face asta din oră În oră. Deci, vezi, s-a făcut tot ce se putea. Fiica lui Pată Neagră era acasă cu soția lui, undeva pe dealurile Înalte, Împădurite, Într-un Loc Fără Nume. În lunile de iarnă, se ducea acasă doar când veneau ploile sau când erau probleme și soldații Închideau zona pentru turiști. Atunci nu mai soseau avioane la Helo cu turiști care voiau să vadă lacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se ascundeau prin beciuri sau în pădure. Ceilalți, mascați de data asta spre a nu fi recunoscuți, cotrobăiau prin toate cotloanele târgului și răscoleau coclaurii împăduriți să-și astâmpere setea mocnită de dreptate, pedepsind cum le venea mai bine nedreptățile de peste an. După câțiva ani de tăiat la sare, un ocnaș bătrân, și el vietaș, îl puse pe Zlota în legătură cu gardianul Patruțâțe, care contra unei sume
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
infoliile rev. Marques Pimentel - se întrecea cu emoțiile sale religioase, încurajate de apropierea Catedralei și cu amintirile romantice pe care i le iscodeau necontenit în minte numele și imaginile din Santa Comba. Vizeu e un burg medieval, prins între dealuri împădurite. Stejarul-plută, gorunul, bradul coboară astăzi până aproape de campo dos ioirros, de curând construit. Casele au fațadele din toate nuanțele roșului, iar acoperișurile de olane îmbătrînite de vreme aduc o anumită solemnitate granitică, prin tonurile lor cenușii. În partea cea mai
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de tracțiune robuști, fiul cel mai mic, încă adolescent, ca să o lege cu o funie și să o remorcheze înapoi. Ajuns dincolo de fluviu, grupul își continuă marșul către miazăzi, iar cărările, tot mai aspre, mai abrupte, se pierdeau în văi împădurite, unde primăvara deja îmbrăcase primele ramuri ale copacilor. Atunci când străbăteau zone deschise, însă, puteau vedea luciul alburiu al zăpezii ce încă stăruia pe înălțimile muntoase. întrucât erau nevoiți să ocolească satele și punctele fortificate - adesea, niște simple incinte, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai vrednic. 7 Ajuns în punctul cel mai înalt al trecătorii, Audbert contemplă preț de câteva clipe priveliștea ce i se oferea privirilor: marele lac - atât de întins, încât ochiul nu reușea să-l cuprindă în întregime - înconjurat de munți împăduriți, care, în dimineața aceea cu cerul curățit de ploaie, se oglindeau cu extraordinară claritate în apele sale cristaline, străbătute ici și colo de felurite ambarcațiuni. La poalele lor, ceva mai la dreapta, se distingea limpede pământul Genavei, cu vechiul castrum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pietrele rotunde și pietrișul mărunt de pe fund. Trecuse destulă vreme, când Rutger, fără să spună nimic, urcă din nou malul jos din partea lui și o porni pe o cărare ce mergea în sus, printre tufele de soc, către un țanc împădurit. Balamber se mulțumi să se uite cum dispărea printre copaci, dar nu-l urmă, ci începu din nou să cerceteze latura care îi revenea. Ecoul unui strigăt, însă, îl făcu să-și oprească animalul. Fusese, fără îndoială, strigătul unei femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vreme, clopotul bazilicii începu să bată furtunos. Capitala Sapaudiei era în pericol. 26 Era dimineață târziu, dar soarele întârzia să se arate din spatele norilor mari, cenușii, pe care noaptea îi adusese deasupra Sapaudiei. Neclintiți în șaua cailor, pe o coastă împădurită, Sebastianus și Chilperic puteau străbate cu privirea spre miazănoapte, către ultimele povârnișuri ale munților Jura, ce coborau lin. Ceea ce vedeau nu lăsa nici o îndoială și nici unul dintre ei nu găsea nimic de spus. Fumul ce se ridica în mari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se încăpățânau să dea năvală în casele ce ardeau, cu speranța că vor putea pune mâna pe ceva. Dar era o osteneală inutilă, căci populația fugise la timp, ducând de acolo lucrurile cele mai prețioase și căutând scăpare în munții împăduriți ce se înălțau, abrupți, de jur împrejur. Mulți dintre burgunzii ce scăpaseră în luptă se amestecaseră, probabil, cu localnicii fugari din vale, alții căutau, cu siguranță, să ajungă la Noviodunum; trupurile tovarășilor lor mai puțin norocoși zăceau risipite cu sutele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]