824 matches
-
voi oamenii nu sunt decât niște câini vagabonzi, ființe fără simțire, pioni În slujba ideologiei voastre. Dar știi ce? Toată viața voastră nu-i decât asta, o ideologie. De fapt, nici măcar atât, e o idee. Fără nimic concret. Z a Împăturit hârtia pe care o ținea În mână și a Înfipt-o În buzunarul cămășii lui Din. — Nu cred că sunt dispusă să port o discuție lipsită de rost. Iată o listă de acuzații Împotriva ta. știi doar că am susținut
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-și facă și ei un nume. Cu toți calicii ăia, Întreaga lor țară nu e decât un mare ou Împuțit. Nu e nici o speranță pentru ei! și, pe deasupra, ar vrea să ne invadeze. Ce glumă sinistră! Johan a cules ziarul Împăturit de taică-său și lăsat pe cristalul măsuței la care erau așezați. Un colț de hârtie atinsese o picătură de condens pe piciorul unui pahar Înalt foarte rece și n avusese nevoie de mai mult ca să se umezească. Așaaa... Vasăzică
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
băutură răsturnată În mijlocul Încăperii pe pardoseala În carouri albe și negre ca o tablă de șah. Nu se zărea nici o femeie. Mai lasă odată dracului ziarul ăla și vorbește mi, Johan, ca-ntre bărbați! OK. Numai că nu putea să Împăturească ziarul cum trebuie. Îl Întorsese, iar acum paginile interioare erau la exterior. Băuse un cocktail și i se făcuse greață. Îl comandase taică-său, fusese ceva care se numea Gunner. Nu se simțea bine și avea o nevoie urgentă. Ești
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a devenit mai tăcut, laconic, dacă nu de-a dreptul taciturn și morocănos. Își mai aduce aminte și de cârciumioara de lângă Panthéon, unde mâncaseră supă, jambon și niște bucățele de baghetă cam uscată, dar și de emoția ei când el Împăturise ziarul și i-l Întinsese ca să vadă o fotografie cu Regina Juliana a Olandei primindu-l pe Mohammed Hatta la Amsterdam. Cu memoria ei aproape fotografică, Își aducea aminte până și de cuvintele care Însoțeau fotografia, La Hollande et l
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
adoptat pe fratele tău. Sunt malaezi. Asta-i tot ce știu. Adam luase hârtia și citise cele cinci cuvinte, numele unei persoane urmat de Kuala Lumpur. Rămăsese cu ochii fixați pe ea Îndelung, dar de simțit nu simțise nimic deosebit. Împăturise hârtiuța și o pusese În buzunar. Karl oftase. — Urma ca la șaisprezece ani să te duc În vacanță În Malaysia. Plănuisem totul. Aveam să luăm masa Într-un loc plăcut și să-ți spun totul, apoi te lăsam să hotărăști
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Pe fereastra deschisă, vedeam, din bibliotecă, melcul mare cu ochii deasupra capului, enormi, bulbucați, înaintând prin zeama verzuie pe tocul exterior al ușii de la intrare. Mi s-a făcut greață. Cu picioarele încolăcite în jurul colonadei vechiului meu adăpost, mama tocmai împăturea un certificat de naștere. Pe Lea o chemase Delia Hriavu. Am închis ochii. Îmi simțeam stomacul în gât și melcul urcându-mi pe piele, în spuma lui grețoasă, de culoarea șteviei. Numai că nu mai aveam unde să mă ascund
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Faima lui Ivan creștea de la un anotimp la altul, străbă tând Europa, Asia, Americile... Acum ziarele publicau poza lui mare, pe jumătate de pagină. Purta barbă, avea ochi cenușii, triști și perciuni îngrijit tăiați. Dominique le păstra pe toate. Le împăturea atent. Le înghesuia sub pat, acolo unde dormita cutia cu cretă. Pe urmă nu se mai uita la ele niciodată. Pleca să cumpere verdețuri și fructe, la piață, cu Alexandre flecărind vesel, stăpân de-acum pe bicicleta lui. Își trecea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
colo-colo, fără să pără sească garsoniera strâmtă. Intră în valiză și apoi ies și stau pe pat și apoi intră iar și iarăși ies, și de fiecare dată când hainele se pregătesc să intre din nou în valiză, nebuna le împăturește cu grijă și mâinile ei sunt curate, pentru că tocmai și le-a spălat cu săpun lichid care conține și puțină cremă hidratantă, și fie care haină miroase a balsam de rufe, pentru că așa trebuie să fie, adică așa și nu
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
lasă-te mult în spate" rareori lipsea. Scrisul lui Schneiderhahn era caracterizat de inele înalte și litere care continuau în partea de jos într-un mod ciudat, ca și cum acolo ar fi fost o mică treaptă pentru ele. "Sütterlin", spunea David, împăturind hîrtia și punînd-o între cuiele mecanismului de direcție și talpa piciorului lui drept. Avem acasă teancuri de cărți cu astfel de scris." Mi se părea dificil să citesc și eram bucuros că-și asuma David această sarcină. Întotdeauna anunța exercițiul
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
în afară de somnul adînc, lipsit de vise. De fapt, somnul începea din momentul în care îmi strecuram mîna sub pătura înfășată cu grijă, simțeam cearșaful răcoros și trăgeam colțul cuverturii de pe pat. Ca și cum ai fi deschis o ușă. Îmi plăcea să împăturesc astfel încît deschizătura să fie cît mai mică și să alunec sub pături ca și cum aș fi dormit într-un plic. Scrisoare cu destinație necunoscută, returnată expeditorului la aceeași adresă, în dimineața următoare. De îndată ce mă aflam sub pături și simțeam patul
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
fi fost geamantanul tatei gata pregătit și cu rotițele șterse de praf. Jacheta lui odihnea peste mânerul negru. Nici nu plecase și holul devenise mai mare, acum, că își strânsese haina și pardesiul, căciula, mănușile, fularul, puloverul și vesta. Le împăturise repede și trăsese fermoarul peste ele. Și dormitorul se lărgise de când fuseseră scoase cămășile și șosetele, iar polița de la oglinda din baie era aproape goală, în afară de rujul și peria mamei, nu mai rămăseseră decât cerculețele pe care stăteau spuma și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
văzu pe individul în halat alb cu o seringă în mână. Acum era convins că va adormi și va visa, nimic altceva nu mai avea vreo importanță. După execuție, unul din agenți îi strânse ziarele și țigările din celulă, le împături și le puse atent într-o pungă de plastic. Lipi patul de perete și mai aruncă o privire înapoi ca să nu fi uitat ceva. Nimic. Doar pereții obosiți și scrijeliți cu tot felul de simboluri și diferite inscripții susțineau liniștea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
bău cafeaua citind ziarele, iar după câteva știri găsi într un chenar gros vestea morții sale. Erau amănunte despre întreaga execuție, dar nu se spunea nimic despre motivul pentru care se ajunsese până la sentința supremă. Zâmbi plin de ironie și împături ziarul la loc. Nu îl mai interesa altceva, într un fel fusese și el pregătit de-a lungul vieții sale monotone să nu se lase impresionat de lucruri mărunte cum ar fi propria execuție. Nu voia să fie patetic și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
puse pe noptieră cele trei bucăți de sfoară pentru momentul în care unchiul Traian avea să adoarmă. O urmăream cu privirea cum netezește cu palma bucățile de sfoară, așezându-le la distanțe egale, cum îi șterge unchiului transpirația cu prosopul, împăturindu-l apoi în patru și cum în drum spre ușă se apleacă să ridice o scamă de pe covor. Ne întoarcem din nou spre unchiul Traian. Pielea lui părea mai netedă fără boabele de transpirație. La capul lui, Cristi se juca
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Hapciu a scris un mesaj, chiar dacă n-are pe nimeni să-l citească. Cu un spray roșu a scris pe o bancă dintr-o stație de autobuz, a scris „Sunați-mă când găsiți un remediu”. Pețitorul și-a lăsat biletul împăturit pe masa din bucătărie, să nu-l rateze nevastă-sa. Biletul spunea: „Au trecut 14 săptămâni de când am avut răceala aia, și încă tot nu m-ai sărutat”. A scris: „Vara asta tu mulgi vacile”. Contesa Clarviziune a lăsat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
chef să mă gândesc la așa ceva de câte ori mă linge Cora pe față... Scormonind după bandaje, am găsit costumele. Căutam în culise pânze curate pe care să le tăiem fâșii, și am dat peste robe și vestoane de vodevil și operetă. Împăturite în hârtie, împreună cu bucăți de naftalină, așezate în cufere și în pungi de haine, am dat peste crinoline și togi. Peste chimonouri și kilturi. Peste cizme și peruci și armuri. Fiindcă doamna Clark a tăiat cablul mașinii de spălat, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
DE ÎNDATĂ CE SE AFLARĂ ÎN AER, HEDROCK VĂZU FIRMA CU LUMINĂ INTERMITENTĂ A UNEI PLATFORME PENTRU AVIOANE TAXI. COBORÎ SPRE EA ȘI TOTODATĂ SCOASE O HÎRTIUȚĂ ȘI SCRISE " STRADA 131, NUMĂRUL 97". PESTE O CLIPĂ SE AFLAU PE TERENUL DE ATERIZARE. ÎMPĂTURI HÎRTIUȚĂ ȘI I-O ÎNMÎNĂ LUI NEELAN ÎN TIMP CE ACESTA SE DĂDEA JOS DIN AVION. ÎȘI STRÎNSERĂ MÎINILE. ÎI SPUSE NEELAN. \ SĂ NU TE ÎNTORCI ÎN CAMERA FRATELUI DUMITALE, ÎL SFĂTUI HEDROCK. SE GRĂBI SĂ SE AȘEZE PE SCAUNUL DE PILOTAJ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
în ziua aceea am desfăcut pachetul cu lucrurile dăruite de domnul Sima. Zenobia a găsit în el rochia și o blăniță de iepure; rochia, putredă și îngălbenită de vreme, îi venea până peste călcâie, Zenobia a îmbrăcat-o după ce a împăturit frumos și a pus pe masă plasticul acum cafeniu, dar încă trainic; blănița a refuzat-o din pricina căldurii excesive a ultimelor zile și, cum în pachet nu se aflau pantofi, și-a păstrat încălțămintea de papură împletită de mine ca să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
-o tare! N-am de ce să mă tem. Fetele de azi sunt suspicioase și geloase. E o chestiune verificată. O urmări cu privirea în timp ce rupea, cu măiestrie, plicul și scotea scrisoarea. Nu părea otrăvită. Era scrisă pe hârtie subțire, transparentă, împăturită în patru. — Ce scrie? Devenise și el curios. Takamori își privea sora peste umăr. Rândurile scrisorii păreau șiruri de broaște întinse la soare. Ideogramele erau atât de mici, că i-ar fi trebuit o lupă ca să le poată descifra ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Endō s-a rezemat de perete și, tușind de se cutremura din toate mădularele, a început să șteargă pistolul cu batista. — Ne culcăm? După ce-au întins așternutul pe rogojini, Endō și-a scos haina, cămașa și pantalonii, le-a împăturit și și le-a pus sub cap, după cum îl sfătuise pe Gaston. Apoi s-a întins pe saltea. Îmbrăcat, părea un bărbat înalt și slab. În lenjeria de corp, arăta mai solid. Dacă te uitai la el, nu-ți venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
dintre banchete era atât de îngust, încât picioarele strânse în aceeași poziție au început să-l doară. Bărbatul între două vârste care stătea vizavi îi mai arunca câte o privire curioasă de după ziarul pe care-l citea. Până la urmă a împăturit și el ziarul și a adormit. Bătrâna cocoșată de lângă el și-a deschis cutiuța cu mâncare și a început să ronțăie, ca un șoricel, o turtă mare de orez. S-a întors spre Gaston și l-a întrebat zâmbind: — Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
destul de gol. Când i-a condus camerista în camera lor, au luat-o pe niște coridoare întortocheate. Camerele prin fața cărora au trecut păreau neocupate. — Cred că sunteți obosiți după atâta drum. Sunteți din Tokyo? îi întrebă camerista în dialect Tōhoku, împăturind frumos hainele lui Takamori. Era o femeie destul de în vârstă. — Tomoe, de ce nu intri în baie? Eu intru puțin mai târziu. Tomoe s-a conformat sugestiei fratelui ei. Takamori a rugat-o pe cameristă să-l învețe câteva cuvinte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Bătrânul a curățat livada din rădăcini 6 zile Petru a regretat arderea nimicului. Jertfelnicul gol sfida iluziile sfinților, vițelul gras tropăia stingher deasupra cenușii. În ziua a șaptea, ostenit de atâta căutare, cu fața în cenușa iconostasului, Petru și-a împăturit viața ca pe o scrisoare (veștile către destinatari necunoscuți motivau obscuritățile): Dragii mei, aflați despre mine că în ultimii 33 de ani m-am cules din toate cele care mi-au găzduit absența. (Posibil, după ce veți citi aceste rânduri, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
omul de blestemul ombilicului-ștreang de dragul unei pseudo-libertăți ca un chirurg care-și amputează ambele mâini numai să-și usuce îmbrățișarea. Conștient, subconștient, inconștient, dimensiuni pentru oameni cu suflete cauterizate. 13. Era îngerul său albastru. Cămașa albastră cu mânecuțe suflecate marea împăturită la țărm, sarafanul albastru aripi pătate cu zbor, bentița albastră o fâșie de cer peste codițele blonde, ochii albaștrii zâmbetul umplea fântânile, mâinile albastre stelele, după o hartă necunoscută, întregeau îmbrățișările, picioarele albastre pe aleile parcului, sfinții și-au scuturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
meu! Voi habar nu aveți cum se descântă o umflătură! Vai de pizda voastră, proastelor! La gazdă, valiza era precum o casă pentru păpuși, compartimentată. Lucrurile, așezate în ordine: cele de igienă într-o borsetă cu fermoar; lenjeria curată, bine împăturită; cămășile, halatul, sarafanul, pe umeraș, atârnate de o conductă. Coșul de rufe, o sacoșă de in mereu ascunsă în alt loc și mereu răvășită erau prea mici pentru a înțelege că nu baba răscolea printre chiloții. Despre plăcerea unora de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]