1,052 matches
-
a sarit în ea și a împins-o spre larg. Zadarnic a încercat a o cârmi; aceasta porni cu o forță amețitoare, neoprindu-se decât la un mal îndepărtat acoperit de o pădure deasă și plină de întuneric. Aici, Rinaldo, împresurat de altfel de vrăji, decât de acelea cărora li se împotrivise cu puțin înainte, a fost aruncat într-un șanț adânc, ce se afla sub zidurile acelui castel numit Altaripa, care avea capete omenești spânzurate de jur împrejur și era
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
el a rămas închis între zidurile fortăreții. O vreme groaza pe care o inspira a pus oamenii pe fugă, dar când s-a aflat că prea puțini dintre oștenii săi erau cu el, fugarii s-u întors și l-au împresurat. Se părea că i-a sunat sfârșitul, dar iată că a fost salvat tocmai de ceea ce amenința să-l nimicească. Soldații Angelicăi, înaintând din toate părțile, au părăsit meterezele, iar oștirea lui Agrican a pătruns în cetate printr-un loc
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
iar Roland l-a luat ca preț al victoriewi sale. Bayard nu voia să lupte contra stăpânului lui, iar Roland se afla astfel în inferioritate, când deodată, Rinaldo, care-l văzuse pe Astolfo, că trecuse de partea lui și era împresurat de dușmani, l-a lăsat pe Roland și a alergat în ajutorul prietenului său. Noaptea a împiedicat reluarea luptei, dar o provocare a fost dată și acceptată pentru ziua următoare. Numai că, Angelica, oftând în inima ei, după Rinaldo, nu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
povestit Angelicăi toate aventurile sale din momentul plecării pâmă la despărțirea de Rinaldo și de ceilalți, care pornseră în ajutorul lui Carol Magnul. Angelica i-a vorbit la rândul ei despre starea deznădăjduită a garnizoanei și marele forțe ce o împresuraseră. Iar în cele din urmă l-a rugat pe Roland s-o ajute să scape din primejdia în care se afla și s-o ducă în Franța. Roland, care nu bănuia că dragostea ei pentru Rinaldo era ceea ce o împingea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
care o îmbia parcă să descalece și să se odihnească. Ea a sărit de pe cal și l-a lăsat să pască în voie iarba fragedă de pe malul apei. Apoi, alegându-și un colț plin de umbră, așternut cu mișchi și împresurat de tufe de trandafiri, s-a întins să se odihnească. Nu a dormit mult,fiindcă a fost trezită de zgomotul pe care-l făcea galopul unui cal. A tresărit și ridicându-se a văzut un cavaler în armură. Neștiind dacă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
el s-a întors pe potecile întortochiate ale pădurii către locul de inde fugise. În vreme ce se apropia a auzit tropote de cai, glasuri amenințîtoare de bărbați și zăngănit de arme. Nu a trecut mult și l-a văzut pe Medor împresurat de cavaleri. Zerbino, comandantul lor, le-a poruncit să pună mâna pe el. Nefericitul Medor o lua acum când la dreapta când la stânga încercând să se ascundă după câte un copac sau o stâncă și purtând încă leșul de care
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cum singur se ducea Dar parcă-n brațe, trupul meu avea Și strâns, la pieptul lui, îmi era bine... Când a trudit, l-am luat în brațe eu Și-am mers așa, cu scumpa mea povară, Prin gândurile ce mă împresoară Și nu mai știu din doi, care sunt eu...
CARE SUNT EU?... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83757_a_85082]
-
FRĂMÂNTĂRI Cutremurate ape mă-mpresoară Prin care treci nestavilită undă Și-alintul tău a început să doară, Tăișu-i, mai adânc să mă pătrundă; Mi-e carnea sfârtecată de durere Și sufletu-mi dogoare de infern, Ochiul tristeții împietrit mă cere, Ploi de cenușă peste mine
FR?M?NT?RI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83797_a_85122]
-
cunoaște adevărul și lupta noastră dusă sub sceptrul Arhanghelului Mihail, nu sub acuzația de fascism, ci ca ostași ai lui Hristos și fii devotați ai neamului nostru românesc și creștin. Acești fericiți vor abandona imaginea capcană, legionarofobia, cu care ne împresoară comuniștii, neocomuniștii, toți nelegiuiții și semidocții. Nu ei decid asupra noastră ci faptele noastre, istoria și Dumnezeu. Nu securiștii, nu activiștii de partid, nu agitatorii de partid ne dau nouă lecții sau certificate de buni români. De la ei mai putem
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
la cap două vieți în câteva zile. Părea cu neputință, totuși minunea era pe cale să se întâmple. Către asfințitul vieții, Dumnezeu ne dăruia această miraculoasă apropiere. Toate ființele iubite pe care le pierduserăm în timp păreau că se întorc treptat, împresurându-ne. Ioana căuta pe fața mea urmele asemănării cu părinții mei, cu vara ei, Pia, cu tante Marie. Privind-o, eu zărisem deja, ca la lumina unui fulger, chipul de odinioară al bunicii mele. Mai mult, Ioana avea același mers
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
mare este în mijlocul ei, ce asupriri sunt în ea! 10. Nu sunt în stare să lucreze cu neprihănire, zice Domnul, ci își îngrămădesc în palate comori cîștigate prin silnicie și răpire. 11. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Vrăjmașul va împresura țara, îți va doborî tăria, și palatele tale vor fi jefuite! 12. Așa vorbește Domnul: După cum păstorul scapă din gura leului numai două bucăți de picioare sau un vîrf de ureche, așa vor scăpa copiii lui Israel care stau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
cînd vine fără veste nenorocirea peste ei. 13. Am mai văzut următoarea înțelepciune sub soare, și mi s-a părut mare. 14. Era o mică cetate, cu puțini oameni în ea; și a venit asupra ei un împărat puternic, a împresurat-o, și a ridicat mari întărituri împotriva ei. 15. În ea se afla un om sărac dar înțelept, care a scăpat cetatea cu înțelepciunea lui. Și nimeni nu se gîndise la omul acela sărac. 16. Atunci am zis: "Mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
la cap două vieți în câteva zile. Părea cu neputință, totuși minunea era pe cale să se întâmple. Către asfințitul vieții, Dumnezeu ne dăruia această miraculoasă apropiere. Toate ființele iubite pe care le pierduserăm în timp păreau că se întorc treptat, împresurându-ne. Ioana căuta pe fața mea urmele asemănării cu părinții mei, cu vara ei, Pia, cu tante Marie. Privind-o, eu zărisem deja, ca la lumina unui fulger, chipul de odinioară al bunicii mele. Mai mult, Ioana avea același mers
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
care valuri rătăcești, De a rămas pe țărmuri amintirea; Trăind cu seva vechilor povești La fel de prăfuită-i și iubirea. Că a rămas pe cer doar umbra ta, Nu știu ce orizont te mai ascunde; Eu știu că tu iubești pe cineva Ce împresoară ale mării unde. Iubirea ce s-a stins doar în cuvânt Nu știu de ce-ai lăsat-o făr-a-i spune Că treci cu umbra ta pe-acest pământ Și calci cu pașii reci spre soare-apune. De știu ceva ...eu știu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Să mă feresc de umbra de care n-o să scap, Să mă împrăștii mută de dor și de beție Când în vârtejul timpului m-avânt și sap Secunde risipite ce nu se vor întoarce, Oștiri întregi de gânduri ce mă-mpresor ostile, Opaițe mocninde în seri de toamnă ștearsă Când tu, distinsă doamnă, încerci s-aprinzi feștile. Am să-ți denunț culoarea cu care m-ai vrăjit Să uit de mica-mi existență ne-nsemnată! Pleci iar nepăsătoare spre zenit Când
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Căci îți fac un corn de fier și o copită de aramă, ca să sfărîmi multe popoare, și să închini Domnului prada lor, să închini Domnului întregului pămînt averile lor. $5 1. Acum, strînge-ți rîndurile în cetate, ceata Sionului, căci suntem împresurați! Judecătorul lui Israel este lovit cu nuiaua pe obraz! 2. Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce va stăpîni peste Israel, și a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
Sa oferă evantaie din hârtie. Noi ne ridicăm și ne înclinăm în direcția Majestății Sale, după care ne așezăm la loc și deschidem evantaiele. E vremea scenei de acțiune. Maimuțele, în patru labe, sunt conduse de regele lor în timp ce își împresoară dușmanul, Vulpea Albă, care e pe moarte și care cântă spre public: De-i vrea să-mi asculți sfatul, prietene, De bogății să nu-ți pese. Ci cât ești încă tânăr Cruță clipa prețioasă. De-s florile bune de cules
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care să te înlocuiască. Majestatea Sa se apleacă. Miroase a coajă de portocală. Am chef să fiu satisfăcut. Respirația sa îmi atinge obrazul și pare să-i placă amenințarea. Vreau un papagal. Cuu-cuu! Cuu-cuu! Cântă sau dispari! Cuu-cuu! Deznădejdea mă împresoară și eu tot nu îmi găsesc cuvintele. — Eunucul-șef Shim așteaptă chiar în spatele ușii, continuă Majestatea Sa. Îl voi chema să te ia de aici. Face o mișcare spre ușă. Îi permit firii mele să preia controlul. Disperarea mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
palat Nuharoo și toate celelalte soții și concubine ale Majestății Sale: — Unde este fiul nostru nou-născut? Toată lumea o felicită pe Nuharoo. În momentul în care ea îmi ia copilul din brațe și îl arată mândră celorlalte, simt cum teama mă împresoară. Mă tot gândesc: Acum, că au ratat ocazia de a-mi omorî pruncul în pântec, îl vor omorî oare în leagăn? Îi vor otrăvi mintea, răsfățându-l? De un lucru sunt însă sigură: nu vor renunța niciodată la ideea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
privighetori. Înfiorat, mă opream în loc. Case cu poteci sub iarbă se tupilau pe margini. Adia slab parfumul florilor de păr. Clătinîndu-se în aer, petalele lor îmi mureau pe umeri. Urma, după livadă, o pajiște; odată cu amețitorul val al amintirilor, mă împresura mireasma fînului cosit. Începeau a năvăli în mine imbolduri de dragoste. Venite la cursuri mai devreme decît băieții, colegele mele ocupau locuri în față. Pe noi graba asta nu ne stingherea căci, urmînd s ascultăm prelegeri monotone, puteam să ne
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
anilorʺ, Mihai Ghiur adaugă creației sale o nouă prezență în lumea literară. Ioan Adam EU N‐AM SĂ‐NCHEI CU NIMENI LEGĂMÂNT Când liniștea‐nserării lin coboară, Iar noaptea stă la pândă‐n văgăuni Un zvon din alte vremi mă împresoară De parc‐ aud chemarea din străbuni. Din slovele ce‐ am strâns cu atâta trudă, Cuvintele‐ nșirate an de an, N‐ am zămislit vreun cântec să se‐audă; Mereu alerg, dar n‐ am nici un liman. Tot ce‐ am compus, în urma mea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
adevăr, ca un războinic gata să spintece vântul și cel mai viteaz dintre vasalii lui Katsutoyo, dar se abătuse deja de la Calea Samurailor, iar sunetele idealurilor cinstite și nobile nu se auzeau în ropotul copitelor în galop. Dintr-o dată, fu împresurat de trupele lui Hayato. — Nu-l lăsați pe trădător să scape! Începură să-i arunce lui Shogen invective, dar acesta se lupta ca și cum nu s-ar fi temut de moarte. Tăind din mers o brazdă de sânge, până la urmă reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
provinciei Echizen se umplu cu trupele lui Hideyoshi. Pe drum, clanurile Tokuyama și Fuwa observaseră dincotro bătea vântul și o mulțime de oameni depuseră armele în fața taberei lui Hideyoshi. Hideyoshi își instală tabăra pe Muntele Ashiba și puse să se împresureze castelul atât de strâns, încât nici un strop de apă nu s-ar fi putut infiltra afară. De cum termină, unitatea lui Kyutaro primi sarcina de a sparge o porțiune a palisadei. Apoi, Genba și Katsutoshi fură conduși până în apropierea zidurilor castelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Și Sirienii n-au vrut să mai ajute pe fiii lui Amon. $20 1. În anul următor, pe vremea cînd porneau împărații la război, Ioab a pornit, în fruntea unei puternice oștiri, să pustiască țara fiilor lui Amon și să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim. Ioab a bătut Raba și a nimicit-o. 2. David a luat cununa de pe capul împăratului ei, și a găsit-o în greutate de un talant de aur: era împodobită cu pietre scumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
ramurile lîngă cetățuie, și i-au dat foc ei și celor ce se aflau în ea. Așa au pierit toți oamenii din turnul Sihemului, în număr de aproape o mie, bărbați și femei. 50. Abimelec a pornit împotriva Tebețului. A împresurat Tebețul, și l-a luat. 51. În mijlocul cetății era un turn tare, unde au fugit toți locuitorii cetății, bărbați și femei; au încuiat ușile după ei, și s-au suit pe acoperișul turnului. 52. Abimelec a ajuns pînă la turn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]