773 matches
-
anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării Naționale că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri*). (2) Proba participării la război, pentru persoanele prevăzute la alin. (1), se poate face cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării Naționale. ... (3) Petenții
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277803_a_279132]
-
s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin măsurile abuzive arătate la art. 2 alin. (1), se va restitui în natură terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii*). ... (4) În cazurile prevăzute la alin. (3) dacă restituirea în natură nu este posibilă potrivit prezentei legi, ambele persoane îndreptățite beneficiază de măsuri reparatorii în echivalent
LEGE nr. 10 din 8 februarie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278091_a_279420]
-
s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin măsurile abuzive arătate la art. 2 alin. (1), se va restitui în natură terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii*). ... (4) În cazurile prevăzute la alin. (3) dacă restituirea în natură nu este posibilă potrivit prezentei legi, ambele persoane îndreptățite beneficiază de măsuri reparatorii în echivalent
LEGE nr. 10 din 8 februarie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278090_a_279419]
-
44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cuantumului despăgubirilor ce reprezintă contravaloarea terenului la care erau îndreptățiți veteranii de război și nu au putut fi împroprietăriți conform legii; ... d) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 99 din 15 decembrie 2016 (*actualizată*) privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278337_a_279666]
-
anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării Naționale că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri. (2) Proba participării la război, pentru persoanele prevăzute la alin. (1), se poate face cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării Naționale. ... (3) Petenții
LEGE nr. 246 din 5 decembrie 2016 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277698_a_279027]
-
s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin măsurile abuzive arătate la art. 2 alin. (1), se va restitui în natură terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii*). ... (4) În cazurile prevăzute la alin. (3) dacă restituirea în natură nu este posibilă potrivit prezentei legi, ambele persoane îndreptățite beneficiază de măsuri reparatorii în echivalent
LEGE nr. 10 din 8 februarie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269211_a_270540]
-
familiale, societăți comerciale, cooperative etc. ... (8) Selecția cererilor de finanțare se face prin concursuri de proiecte, organizate de Fondul Național de Capital Distributiv, potrivit legii. ... (9) Începând cu anul 11 de funcționare a Fondului Național de Capital Distributiv, vor fi împroprietăriți cu capital de la Fondul Național de Capital Distributiv numai tinerii cetățeni români, la împlinirea vârstei de 18 ani. Suma cu care va fi împroprietărit fiecare tânăr cetățean român va fi stabilită prin lege. (10) Întregul capital aflat în proprietatea privată
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
legii. ... (9) Începând cu anul 11 de funcționare a Fondului Național de Capital Distributiv, vor fi împroprietăriți cu capital de la Fondul Național de Capital Distributiv numai tinerii cetățeni români, la împlinirea vârstei de 18 ani. Suma cu care va fi împroprietărit fiecare tânăr cetățean român va fi stabilită prin lege. (10) Întregul capital aflat în proprietatea privată a statului român la data intrării în vigoare a prezentei legi trece în administrarea Fondului Național de Capital Distributiv. ... (11) Întregul capital vândut ilegal
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin măsurile abuzive arătate la art. 2 alin. (1), se va restitui în natură terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii. (4) În cazurile prevăzute la alin. (3) dacă restituirea în natură nu este posibilă potrivit prezentei legi, ambele persoane îndreptățite beneficiază de măsuri reparatorii în echivalent
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deținea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii. (2^2) Diferențele între suprafețele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativa, în actele de donație către stat, în arhivele statului din perioada 1945
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri." ------------- Art. 36 din Legea nr. 1/2000 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 212 din 24 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
de proprietate pentru accesul la o funcție publică chiar au crescut după obținerea independenței SUA.[6] Conducătorii noului stat (majoritatea foste elite coloniale) au confiscat proprietățile celor care rămăseseră loiali Angliei și au folosit o parte din ele pentru a împroprietări cu loturi mici chiriașii, micii fermieri și micii comercianți.[7] Astfel, statul și-a asigurat susținerea unui grup semnificativ de actori sociali în cazul unor posibile revolte ale celor excluși din noua (și din vechea) construcție politică: femeile, nativii americani
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 1,3 solde de grad ale unui sublocotenent. Veteranii de război care, din cauza deficitului de teren în localitățile unde domiciliază sau în alte localități, nu au putut fi împroprietăriți conform legii vor fi despăgubiți cu o sumă ce reprezintă contravaloarea terenului la care erau îndreptățiți conform legii. Cuantumul despăgubirilor se suportă din bugetul de stat și se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului. ---------- Art. 13 a fost modificat de
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277883_a_279212]
-
ridicarea episcopului Alexandru Sterca Șuluțiu la rang de arhiepiscop și mitropolit, cu două episcopii nou înființate, Episcopia de Gherla și Episcopia de Lugoj, alături de mai vechea Episcopie Greco-Catolică de Oradea. Prin patentele imperiale din 1853 și 1854 țăranii vor fi împroprietăriți. Biserica Ortodoxă din Transilvania a fost ridicată și ea la rangul de mitropolie în anul 1864, concretizată în Mitropolia Ardealului, avându-l în frunte ca mitropolit pe Andrei Șaguna. O perioadă de bun augur a fost cea a liberalismului (1860-1867
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
partizanii acestor idei acuzându-l pe rege pentru faptul că era cel mai mare proprietar de pământ (boier) din țară. Regele a promis țăranilor în toiul răscoalei din 1907 că va înfăptui o reformă agrară, în urma căreia țăranii să fie împroprietăriți, însă suveranul - care în termeni practici era cel mai mare boier al țării - va uita repede de promisiunea făcută în proclamație, de îndată ce criza va fi soluționată o dată cu trimiterea armatei contra țăranilor, prin masacru, conform uzanțelor monarhice ale vremii Regelui Carol
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
al XX-lea, fiind format prin unirea a două sate, denumite Pietroasa de Sus și Pietroasa de Jos. Ambele erau reședințe de comună la 1892; ele s-au format prin extinderea satului Bădeni, după ce câțiva boieri și moșneni au fost împroprietăriți în zonă; până în 1829 ele au făcut parte din fostul județ Săcuieni. În 1837, pe un deal din aproperea acestei localități a fost descoperit un tezaur gotic format din 22 piese, datând din secolul al IV-lea (Tezaurul de la Pietroasele
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
județului vecin Ialomița, comunele Arțari și Ștefănești. Comuna Arțari, cu satele Arțari și Vlăiculești, avea o populație de 1436 de locuitori, cu două biserici și o școală primară mixtă. Locuitorii erau moșneni și doar 8 au avut nevoie să fie împroprietăriți în timpul reformelor agrare din acea perioadă. Comuna Ștefănești avea în satele Ștefănești și Odaia, 1478 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Ileana" în plasa ilfoveană Sărulești, și cu trei sate
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
zona deosebit de fertilă a Câmpiei Române, satul Plevna a cunoscut o dezvoltare economică bazată exclusiv pe agricultură, realitate, ce în ultimele două decenii ce au premers căderea comunismului, i-a pricinuit și decăderea. Loturile de teren cu care au fost împroprietăriți primii locuitori, suprafețele agricole enorme ale proprietarilor locali, au permis buna dezvoltare individual-familială a întemeietorilor, amintind doar în treacăt că în 1888 trăiau în Valea Mare și Valea Rusului circa 1500 săteni, dar au creat premise favorabile și pentru acțiuni
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
precum și în satul Cotorca, unde avea parohia de hirotonie, preotul Ilarion Fiera, cel însărcinat cu încheierea lucrărilor la bisericia în Valea Mare. „"Pentru lucrările de tencuit exterior, interior și pictură, s-a făcut înțelegere cu enoriașii, fixându-se pentru fiecare împroprietărit agricol suma de 74 lei. Peste aceste sume au ajutat mai mult Anton C.Enescu, Ion Gavrilă, Ion Ursoiu, Gheorghe Bucur, Stan Ion, Ion Nichifor, Gheorghe Pasăre, Ion Jerlăianu, Ion Zecheru, Nicolae Roșculeț, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Băncilă, Tudor Robescu, Stan
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
fasole, usturoi, varză, roșii, vinete, etc. în grădina de zarzavat în jurul locuinței. Este cunoscut faptul că majoritatea locuitorilor din comună au fost clăcași și o parte moșneni, iar prin legea rurală din 1864, un număr de 174 clăcași au fost împroprietăriți din moșiile proprietarilor Barbu Belu și alții cu moșii mai mici. Datorită așezării comunei în zona subcarpatică pe dealurile acoperite cu păduri și plante cultivate, ocupația vârforenilor a fost diferită pe parcursul anilor. În timpurile mai vechi locuitorii se ocupau numai
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
mai sus scris...". Arhivele St. București, Condica Asachi, nr. 629, f. 98. Satul Borosoaia este un sat colonizat (roit) din zona Fălticenilor, județul Suceava. Prin Legea agrara din 1921, unii țărani din comunele Dolhestii Mari, Dolhestii Mici, Dolhasca, au fost împroprietăriți în aceste locuri (din Borosoaia) pe fosta moșie a prințului Barbu Știrbei. De menționat că la recensământul din 1912, în satul Borosoaia erau 28 de locuitori. În anul 1930 populația Borosoaiei era de 841 locuitori și a continuat să crească
Borosoaia, Iași () [Corola-website/Science/301261_a_302590]
-
1912, în satul Borosoaia erau 28 de locuitori. În anul 1930 populația Borosoaiei era de 841 locuitori și a continuat să crească și prin venirea altor țărani din zona Fălticenilor, fie la rude fie la terenurile cu care au fost împroprietăriți. Bibliografie: Dorina Sandu "Borosoaia, Monografie".
Borosoaia, Iași () [Corola-website/Science/301261_a_302590]
-
fabrică de spirt pe care a dat-o în exploatare în 1836. Având nevoie de muncitori, domnitorul a adus robi, cărora li s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu, în 1870, o parte din moșia Sturdzeștilor a fost vândută lui Vintilă Cicei
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
1843 prin contribuția marelui logofăt Alexandru și a soției lui, Elena Sturza. Ca justificare pentru numele satului, se spune că printre primele familii stabilite aici ar fi fost familia Hândrescu. Până în 1864 locuitorii satului erau clăcași. În 1864 au fost împroprietărite circa 130 de familii cu câte 2-4 falcii de pământ. Acte doveditoare în acest sens se găseau la muzeul Unirii din Iași.
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
sus menționat constată că “Pocreaca este un sat vechi, înstărit, format din răzeși.” Satele Pocreaca, Trestiana, Poiana Milu sau Cârnului și Slobozia Milu, formau la un loc comuna Pocreaca. În scurtul istoric autorul arată că “în anul 1670 descendenții răzeșilor împroprietăriți odată cu Burgel-Șoimanu și-au strămutat gospodăriile și tot avutul mai la nord cu 2 km de satul lor într-un loc mai prielnic și ferit, mai în inima codrului. Satul vechi părăsit de răzeși se numea Popești și era așezat
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]