719 matches
-
contribuie la invențiile tehnice și la utilizarea lor economică. Astfel, participă intens la revoluția agricolă, la dezvoltarea marelui comerț maritim și la revoluția industrială. Drept urmare, acceptă fuziunea cu grupurile sociale îmbogățite și formează împreună cu acestea o clasă conducătoare care se împrospătează. Situația nobilimii franceze este mai complexă. O minoritate a membrilor săi împărtășește spiritul întreprinzător al burgheziei și participă la evoluția economică a epocii. Astfel, duce-le de Orléans ia parte la dezvoltarea industriei chimice, prințul de Croy este acționar al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se face în funcție de scopul grupului, bolile cronice și tematica de discuții. O altă modalitate de intervenție cu valențe terapeutice o constituie ritualurile și ceremoniile. Ritualurile sunt extrem de necesare și utile în comemorarea pierderilor, dezvoltă o perspectivă controlabilă asupra separării și împrospătează amintirile. Ritualurile sunt proceduri formale și solemne, obiceiuri practicate pentru a comemora ceva anume. Simbolizează tranziția, vindecarea și continuitatea. Ritualurile sunt o formă a vindecării, o evidență a modului în care suferința provocată de bolile cronice afectează mintea, voința și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
gândea cineva din casa noastră, dar mai ales eu. Aceasta pentru că nici anii care au urmat nu au fost favorabili familiei. Eu eram îngrijorat. De unde bani pentru îmbrăcăminte? Mă descurcam cum puteam, aveam o pereche de opinci, pe care o împrospătam de la o perioadă la alta, după nevoi. O haină improvizată de mama dintr-o haină a tatei, era ceva deosebit de folositor mie. Situație cruntă și greu de depășit era alimentația, hrana zilnică, mai de preț și dificil de procurat - udătura
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mari, greu de găsit pe vremea aceea, isi improvizase o mică bibliotecă, în rest, patul, masa cu două scaune, un frigider vechi ”Fram,” era toată averea ei. Domnea o ordine perfectă, nu există niciun firicel de praf și zilnic își împrospătă florile din vaza de pe masă. Îi lipsea mult biroul din camera ei și de acasă, cel care îi fusese cel mai bun prieten atâția ani de zile, dar îl substituise cu masa aceea cu picioare din fier, perfect pătrată, la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sora poetului, alături de câteva superbe fotografii. Pe cât de frumoasă și scurtă viața, pe atât de miraculoasă Îi este cartea”. ,,Timpul” din Iași venea cu argumente și mai convingătoare. La rubrică ,,Trăsurica spre Parnas”, la 6 iunie 1995, parcă pentru a Împrospătă și Incarna ceea ce demult pentru unii rămăsese un gând și prilej de aducere aminte, publică: ,,Descoperiri. Alexandru Malin Tăcu”. ,,A venit la fereastra În ziua de pace alături de crengi colorate. S-a luptat cu dușmanii fără de teamă. Până la 17 ani
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ea nu se pierde, nu se prăpădește niciodată.” Leonardo Da Vinci 236. „Pe un autor îl exprimă mai bine operele decât portretele lui.” Ben Jonson 237. „Unii împănează cărțile lor slabe cu grăsimea din lucrările altora.” Robert Burton 238. „Citind, împrospătăm memoria, înlocuind ce se pierde. Platon compară citirea cu umplerea unui vas prețios cu băuturi delicioase.” Français La Mathe le Vayer 239. „Unii prețuiesc cărțile după grosimea lor, ca și cum ar fi fost scrise să-ți exersezi brațele, nu mintea.” Baltasar
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de pâine prăjită cu icre negre, pe care o mâncă sprijinindu-se de tejghea, și se și pregătea să plece din local, pentru prima oară iritat de vulgaritatea și nepăsarea camarazilor lui, când un val de aer rece mătură încăperea, împrospătând aerul. Era Hector care dăduse ușa de perete și, după obiceiul lui, îi salută pe toți, în dreapta și stânga, dând din coadă. "Stăpânul tău nu e aici, îi spuse Grigore, du-te să-l cauți în altă parte." Dar câinele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de desăvârșire a existenței noastre. A scrie câte ceva despre Iași sub formula unui fel de "muzeu al amintirilor" este plăcut dar nu-i chiar ușor, nararea concentrată a unor idei și fapte fiind posibilă doar în măsura în care memoria, fidelă sau înșelătoare, împrospătată din lecturi și relecturi, a reținut selectiv și subiectiv mai multe elemente ce țin de carte și bibliotecă, de acel Bibliopolis (amintit în prefață) cu strălucirea și semnificația cuvintelor în zborul lor către oamenii tentați de cunoaștere și înzestrați cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
are deplina încredere că independența ei va fi recunoscută definitiv și pe d-întreg, de către Europa. Pe lângă dreptul ei cel vechi, al cărei principiu fusese scâlciat prin răstălmăciri istorice, astăzi vine să se adauge titlurile pe care ea le-a împrospătat sau le-a întinerit pe câmpurile de bătaie. Zece mii de români au căzut în giurul Plevnei ca să câștige patriei lor libertatea și independența. Dar toate aceste sacrificii n-ar fi de ajuns ca să asigure România despre pacinica folosire a bunurilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Îndreptăm spre nord est, spre Corvallis, prin Alseia și Philomath. Distanța nu e mare, 70 km, dar dăm de primul lanț muntos cu foarte multe serpentine și o ploaie destul de puternică. Când intrăm În Corvallis, orașul doarme profund, În aerul Împrospătat de ploaie. Suntem acum În valea Villamette. Orașul are doar 8.000 locuitori și În noapte ne apare ca o oază incandescentă. Ne urcăm la etajul 7, la hotel. De acolo avem o priveliște originală. Vecină cu hotelul e o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Martor îmi este bunul Dumnezeu că eu nu intuisem cât de important era pentru draga de ea să dăruiască acel simbolic - dar plin de semnificații - prasad. Am încercat s-o împac, dar răul era făcut. Reușisem să stric seara tuturor. Împrospătându-mi, acum, amintirile, bănuiesc că o prinsesem într-un moment delicat, mai pământean, al dorului de cei foarte dragi de acasă și, probabil, al îndoielilor în ceea ce privește reușita experimentului din punct de vedere medical. Diana mi-a făcut și ea câteva
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
preot nu poate fi pensionat. Preoția îi este dată pentru toată viața. Pe paroh îl poate pensiona numai moartea.” „Lipsa cunoștințelor juridice nu i se ia nici unui laic în nume de rău ca preotului. Vaza preotului, care nu caută săși împrospăteze cel puțin în câtva prin studiu privat cunoștințele juridice, trebuie să scadă atât înaintea poporului pe care-l păstorește cât și înaintea celorlalte clase cu care vine în contact.” ...” Spre a scuti biserica de asemenea daune n-ar fi rău
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mișcării românești din nordul Bucovinei. Primul număr al revistei îl semnează un mănunchi de suflete românești, dintre cele mai hotărâte la luptă. După un frumos cuvânt înainte, semnează dl. prof. Teodor Balan un articol despre Țara Șipenițului. Dl. Ovidiu Țopa împrospătează amintirea moșneagului Dionisie Bejan, care timp de 30 de ani a luptat pentru învierea românismului din nordul Bucovinei”... (de Marin Dogaru, învățător, Cernăuți, în Voința Școalei, 30 octombrie 1936) * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil? și „Pe marginea unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fecale; pînă am ajuns și eu la ele, se umpluseră și dădeau pe de lături. Golirea lor se făcea de două ori pe zi, la haznaua din curtea închisorii. Exista și un al treilea vas, putina cu apă, care se împrospăta odată cu golirea hîrdaielor. De toarta putinii atîrna o cană cu smalțul spart, ruginită, o singură cană pentru toată lumea. Cu ea beam apă, cu ea ne spălam pe mîini. Instalațiile acestea sanitare își aveau locul în colțul din dreapta ușii și erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îți duci mâinile la piept și le strângi în pumn. Da, o să încerc acum, spune ea entuziasmată. Să te uiți ! — O să iasă bine, dar repet, ușor de tot... Rada îl sărută pe obraz și se grăbește spre garderobă, să își împrospăteze machiajul. După, ce facem ? Ne vedem la terasă la Herăstrău și cu Luican ? El a zis că merge acolo, se întoarce grăbită. — În Herăstrău să fie atunci, zice Titi Botez. Iar o să bem până dimineața, râde el. — Vii și tu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
rog să-mi scrieți dacă acea cărămidă mai există. De fapt ele există În construcția multor case vechi din Fălticeni. Totuși mi-e dor de meleagurile În care m-am născut, de Fălticeniul (...) care are norocul să fie păzit și Împrospătat de sufletele atâtor oameni de valoare, fie vechi, fie noi urmași. Am auzit de câte s-au mai făcut pe acolo și foarte des aud vorbindu-se la radio despre activitatea frumoasă a tinerilor Înaintași. Este un colț bogat În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
22 aug. . Acolo Încă Îl arată fotografia cu o privire... parcă să străpungă viitorul, resemnat că va lăsa În urmă fapte de merit! Fotografia mi-a adus-o Remus Ciuntu. Aseară au venit la mine, Într-o Întrunire frățească, ca să Împrospătăm amintirea faptelor D-lui Ciurea, Dl. Colonel Ciuntu cu soția și D-na Racoviță (...). M-au rugat pe mine să vă transmit din partea lor, dorinți de sănătate și perseverență În activitatea D-voastră, În calitate de urmaș al valorii D-lui Ciurea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
familiarizezi la referentura Peru cu toată problematica oficiului, cu cerințele ministerului la care ambasada nu a răspuns încă și cu multe alte aspecte, inclusiv de ordin consular de care te vei izbi acolo. Prima mea preocupare a fost să-mi împrospătez cunoștințele despre Peru și să le completez cu lecturi despre istoria, cultura, condițiile geografice, de climă și, evident, de trai cotidian. Știam unele date elementare despre această regiune, dar mă simțeam obligat să merg la ambasada din Lima ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
sosirea navelor era anunțată în publicația "Diario de la Habana", unde se anunțau și licitațiile de sclavi și "prețurile". De reținut că navele care aduceau sclavi erau singurele care puteau intra în porturile cubaneze și noaptea! La sosire sclavii erau "refrescado" împrospătați pentru a arăta bine la vânzare. Erau impărțiți în "piesas de indias", "mulecones sau muleconas", "muleque sau mulequas". Muleque erau cei de 6-14 ani, mulecon cei de 14-18 ani și "piezas de indias" erau cei de 18-35 de ani. "Afacerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
săi ca un imagist de mare clasă, stăpân deplin al culorilor, realizând o poezie a naturii superioară peisagisticii și liricii de până atunci. Comentatorii văd în creația poetului altfel de poezie, o meditație profundă, inconfundabilă. Sufletul său parcă s-a împrospătat. Este vorba despre o poezie directă, cu subiecte care i le oferă ceea ce se cheamă din afară, dar care sensibilizează, cheamă la contemplare, dar simți și autocenzura care dă valoare, ritm și un cântec specific versului pus în carte, deși
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Eminescu poet tragic"), nu-l împiedică a investiga creația acestuia și dintr-o altă perspectivă, opusă, fără a-și propune însă a polemiza cu "vechea critică" ci doar a arunca o "lumină nouă asupra textelor lui", căutând (și izbutind) să "împrospăteze modalitatea de a aborda cunoașterea unei opere, prin integrarea unor multiple analize asupra celor trei segmente ale operei publicate de Eminescu însuși, adică poezia, proza și publicistica". În acest sens se pronunță și Lucia Cifor, cea care girează științific lucrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
când, se mai pot apăra și cu picioarele în propriul semicerc. În plus, din când în când, se mai și hlizesc tâmp la spectatori. Cu Mokany și Pop în teren, medicii tuturor echipelor de handbal vor fi nevoiți să-și împrospăteze stocurile de distonocalm. Asta dacă nu cumva, între timp, glumețul care i-a promovat pe cei doi tălâmbi în lotul de Liga Națională nu-și va repara greșeala. 14 FEBRUARIE Vineri noaptea, handbaliștii ucraineni își împingeau autobuzul înzăpezit ! Călătoria handbaliștilor
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
înnegresc atâta hârtie, când știut este că munca intelectuală cere în primul loc un deplin repaos sufletesc, lucru de care rareori m-am bucurat. Însă, de bine, de rău, munca e acum făcută, dar nu e complectă. Am omis să împrospătez tocmai acele mișcări sufletești care au fost hotărâtoare în luptele vieței mele și care m-au îndemnat, pot zice în mod fatal, să iau condeiul în mână. Să nu râzi, iubite cetitor, când îți voi mărturisi de al început, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de toate culorile și toate mărimile, extrem de zaharoși cei verzi și negrii, excesiv de parfumați cei galbeni. Acasă, în fiecare cameră, Maia aducea câte un pepene galben care era nelipsit pe toată perioada verii, schimbându-i cu mare grijă pentru a împrospăta aerul. Așa am crescut și-am identificat casa bunicilor cu acele mirosuri natur de pepene galben, frunze uscate de nuc, dulcețuri și fructe confiate. Afară pe bătătură ne așteptau pepenii verzi și negri; unii erau atât de mari că nu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ascultat preocupările grave rezolvate eroic. Ei bine! vom avea o nouă, o altă elită a societății bucureștene, alcătuită din frânturile celei vechi ce s-au putut salva deasupra valurilor; și care, cu vremea, va găsi, desigur, prilejul cuminte să-și Împrospăteze sângele albastru cu cel viguros al băieților noștri din mica și sănătoasa burghezie, ba chiar din țărănime (altă aristocrație a noastră!); băieți care formează de mult o elită selecționată atât prin buna lor creștere de acasă, prin bunul lor simț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]