888 matches
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia VII, p. 79) „Când îl vei vedea că el (Apostolul Pavel - n. n.) pomenește numai de Tatăl și de Fiul, sau numai de Tatăl singur, tu să nu împuținezi nici pe Fiul și nici pe Duhul Sfânt”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXX, p. 524) ,, Că dacă noi admirăm pe Fiul că a fost ascultător Tatălui până la moarte, iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Apreciată de către filozoful grec Epictet drept aur care are preț oriunde, iar de către dramaturgul indian Bharabhuti o perlă, o avere mare, pe care rudele n-o pot împărți între ele, nici hoții nu o pot fura, și care nu se împuținează prin dăruire, învățătura, formală sau informală, este un proces neîntrerupt care însoțește întreaga viață a omului. În sensul cel mai larg, învățarea constă în acumularea de experiență din activitatea proprie și a altora. În înțeles livresc, învățarea înseamnă asimilarea de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
continentul nostru trăiesc numeroase comunități restrânse numeric 94. Modificările distribuției populației nu rămân fără urmări majore. Așadar să ne gândim din timp cum ne vom putea apăra de eventuale atacuri, demografice sau chiar militare, în condițiile în care ne vom împuțina tot mai mult. f. Straturile etnosului Prin aportul lor la cristalizarea etnosului, cele trei straturi (substratul, superstratul și adstratul) au o importanță variabilă de la un caz la altul 95. Privind la construcția noastră ca popor, vom vedea că substratul reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
București, [...] a avut loc o întrunire a evreilor la care au participat și 10 oaspeți de peste hotare printre care s-au remarcat N.M. [...] și A.S. [...]. Cu acest prilej, a luat cuvântul și rabinul G.B., menționând că evreii din România se împuținează și datorită antisemitismului din țara noastră. În sprijinul afirmației sale referitoare la antisemitism a enumerat mai mulți autori din România [...] ale căror lucrări cu tentă antisemită au fost republicate. A făcut aprecierea că, în România, ar exista trei feluri de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ușoară, mai plăcută? Sau toate acestea nu-s decât vanități și vânare de vânt? Antiphon conchide că este inutil să-ți irosești timpul și energia cu asemenea simulacre. Tot astfel, pretinsele plăceri ale familiei și ale generării unei descendențe se împuținează pe măsură ce timpul trece și constatăm dispariția progresivă a libertății și autonomiei noastre în activitățile de cuplu și familiale. Grija pentru sine, singurul obiectiv al filosofului, devine imposibilă când suntem confiscați de grija pentru altul. Aceste plăceri întrezărite - a fi la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
precis care-ți sunt limitele și mai afli că trebuie să le corectezi pe cele de care ai luat cunoștință, realizezi că mereu apar alte limite și că tendința de corectare este fără răgaz și fără speranța că se vor împuțina...". Ca dramaturg s-a manifestat constant ca un astfel de luptător. A scris, a publicat, i s-au jucat mai multe piese, cele mai interesante rămînînd din punctul meu de vedere "Calul verde" și "Regulamentul de bloc". Cea dintîi este
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mele, ci trebuie să povestesc tot ce știu despre acele vremuri care mi-au marcat viața. Dedic această carte mamei mele pentru că datorită ei am supraviețuit în acele timpuri grele. Deși o mână de om (la bătrânețe, când se mai împuținase, avea un corp de fetiță de 12 ani) a crescut 4 copii, mult timp singură și a ajutat și la creșterea nepoților cu aceeași dragoste. Și mai ales uitând că este obosită, că puterile o lasă. Poate că toate mamele
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
are să fie belșug în acel an. Cînd în ajunul logodnei va fi pîclă, promoroacă, rouă e semn că casa lor va fi îmbelșugată. Fruptul* alb nu se sară cu cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pildă, dascălii, avem ca sfântă datorie să punem umăr la umăr și să dăm iureș cetății ignoranței și a prejudecăților vătămătoare, luminând neamul, alții au a-și îndrepta silințele împotriva sărăciei poporului românesc, alții împotriva boalelor ce-l slăbesc și împuținează, alții împotriva trântorilor cari trăiesc din rodul muncii lor și în loc să-l ajute la nevoie îl îngroapă și mai amarnic în mizerie și în ignoranță. Căci realizarea idealului național atârnă, pe lângă cultură, care e farul luminător al tuturor celorlalte silințe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pe prizoniera mea. De când își ocupase noua încăpere, nu dăduse niciun semn de neliniște și nu avusese nicio tentativă de evadare. Cocoțată cel mai adesea sus pe piatră, se ocupa îndeosebi cu meditația transcendentală. Iarna bătea la ușă, muștele se împuținau și curând hrana deveni o problemă. Remarcasem că în apartamentele bine încălzite de la oraș se întâmplă să hiberneze muște și, prin urmare, mă invitam cu regularitate în apartamentele prietenilor mei orășeni. Seara, de preferință. Debarcam în casa omului cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cercetării complexe care să acorde importanța cuvenită creației contemporane, Densusianu deschidea perspective noi care au dat mai târziu rezultate excepționale întrucât făceau posibilă cercetarea 29 folclorului ca fenomen viu, în permanentă mișcare. Autorul recunoaște că în cursul timpului folclorul se împuținează și se degradează sub raport valoric. Civilizația ca și atâția alți factori ai timpurilor de astăzi vor împuțina din ce în ce mai mult culegerile ca și însăși comoara de folclor tradițional și de valoare " Recenziile pe care le publică despre colecțiile populare care
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
rezultate excepționale întrucât făceau posibilă cercetarea 29 folclorului ca fenomen viu, în permanentă mișcare. Autorul recunoaște că în cursul timpului folclorul se împuținează și se degradează sub raport valoric. Civilizația ca și atâția alți factori ai timpurilor de astăzi vor împuțina din ce în ce mai mult culegerile ca și însăși comoara de folclor tradițional și de valoare " Recenziile pe care le publică despre colecțiile populare care apar, în revistele sale „Vieața nouă" (1905 -1925) și „Grai, și suflet" (1923-1937) reprezintă câteva puncte de sprijin
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
nu lipsite de importanță pentru o țară ce se arăta tot mai preocupată adevărată obsesie înscrisă ca atare și în preambulul numeroaselor privilegii domnești acordate întreprinzătorilor de "a preface producturile cele crude și de puțin valor, în manufacturi folositoare [...], ceea ce împuținează exportația somelor însemnătoare din țară"8. Între cele dintâi reușite, s-a numărat colaborarea sa la proiectul inițiat de Gheorghe Asachi, în ianuarie 1840, privind înființarea fabricii de hârtie de la Cetățuia Petrodava (Neamț), proiect finalizat odată cu inaugurarea acelui obiectiv industrial
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a rouăi, a omătului și a ploii, care adeseori se opresc și se lasă peste locurile cu păduri, în asemine chip și prin infiltrația umezelilor din atmosferă, prin păduri, păstrează și sporesc izvoarele câtimea lor de apă, când, dimpotrivă, se împuținează și adeseori sacă de tot. Dacă locurile pe unde ele se află sunt lipsite de păduri, sunt supuse razelor soarelui, ce sug umezeala înlăuntrică a pământului." Drept urmare, considera "neapărat de trebuință ca <pe> toată împregiurimea izvoarelor de la Aron Vodă și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
țară importează din alte staturi producturi de mai mare preț decât acele ce exportează din ale sale, apoi atunce este nevoită a plăti cu bani valoarea cea mai mare care au primit și, prin aceasta, din an în an, se împuținează capitalul țărei. Iar dacă, din protivă, scoate din sânul ei producturi de mai mare preț decât primește din alte țări, atunce valoarea cea mai mare trebuie a i se plăti cu bani și, în această întâmplare, țara se face mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de tot felul, spre a scăpa de întristătoarea nevoie de a aduce pân și cele mai neînsămnate producturi fabricate din țeri streine și, pe lângă aceste, a întrebuința cea mai mare îngrijâre pentru înflorirea mineriilor. În cea dintâi întâmplare, s-ar împuțina ieșirea banilor din țară, iar în a doua, ar spori capitalul țărei și s-ar înavuți statul; de asemine, foarte mult s-ar îndămâna și disvălirea industriei și a agriculturei. Despre mijloacile prin care pot spori și înflori mineriile într-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un nu mai știu care!). Un răspuns Însă a cărui luciditate „Una e să vrei și alta e să fii!” te duce la demență (mai ales când, cu vârsta, „ți se Încurcă ițele”, adică, mai pe românește, ți se mai Împuținează mințile, În condițiile, În care, cândva, le-ai mai și avut!). Până aici, mai nimic deosebit! Încă nu am puterea de a absolutiza banalul! Trebuie să fii omul dracu, sau să-ți dea Dumnezeu și minte și talent, cu carul
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
Buda; acolo, pe o Înălțime care domină valea Bistriței până la orizont, vânătorii depuneau picioarele de bour retezate și oase de ren. Într-o proporție redusă, Buda reprezintă un loc cult (... poate În credința că prin aceasta vânatul nu se va Împuțina sau animalul se va lăsa prins.” Dovezile de animism, simbolurile magicomitologice, talismane, zei de lut, altare, riturile funerare, un sistem de premituri totemice, toate acestea demonstrează vechimea practicilor magice și existența riturilor de inițiere A.D. Xenopol considera În lucrarea sa
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
importanța și rolul intelectualilor în numeroase țări, sporind necesitatea unei sfere în care să fie ridicate în continuare problemele generale și fundamentale care sînt, dimpotrivă, ocultate, laminate, concasate de dezvoltarea specializărilor. Iată de ce nevoia de intelectuali crește pe măsură ce aceștia se împuținează. Așa se explică persistența, chiar vitalitatea eseului, formulă deschisă tuturor problemelor, gen hibrid între literatură, filozofie și politică în care excelează scriitorii, filozofii, cărora li se alătură astăzi oameni de știință ce se transformă în filozofi dezlănțuiți și în eseiști
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mai dure, se puteau auzi În familiile În care feciorii se apropiau de vârsta Însurătorii, care nu puteau trece de douăzeci și cinci de ani. Celor care treceau de această vârstă și nu se Însurau li se spunea berbeci. Pământul, după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
răul vreunui hoț, de aceștia nu erau. Incursiunile de pradă ale mistreților pe timp de noapte provoca mari stricăciuni. Acestea aveau loc mai ales În cătunele mărginașe, atacuri care s-au Îndesit după ce pădurile de fag au Început să se Împuțineze. Jirul era un aliment bun pentru ei. De cum dădea porumbul În lapte și până la coacere trebuia păzit de stricăciunile unor răufăcători. Este adevărat că și aceste animale trebuiau să trăiască cu ceva. La colibă, În fața unui foc care era Întreținut
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se aruncau monede aflate În circulație. Se spune că mortul trebuie să aibă cu ce-și plăti vămile văzduhului. Groparilor trebuia să li se dea peste groapă câte o găină fiecăruia. Mai recent, cum găinile din ogrăzile oamenilor s-au Împuținat, groparilor li se dă câte o găleată smălțuită. Trebuie de remarcat solidaritatea vecinilor În astfel de momentele. Ca și În cazul clăcilor și a nunților, la Înmormântări comunitatea era solidară. Începând cu spălarea mortului și continuându-se cu celelalte momente
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ani și acu Îmi dau ceva pensie. Baba mi-o murit demult și copiii s-or dus la muncă pe unde au găsit. Amu ei mai trimit câte ceva că eu Îs trecut de optzeci de ani și mi s-o Împuținat puterile. Dar dumneata de unde ești, dacă nu-i cu supărare? Tot de pe aici, dar Îs dus de multă vreme mai departe. Da ești În țară, nu? Da, Îs În țară. Bine-ai făcut că nu te-ai dus, că pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
gîfîit ca horăiala gîtuită a monstrului. E. Zola, Germinal, p. 5 Iar acest Voreux, într-un fund de groapă, ghemuit ca o fiară vrăjmașă, se îngrămădea tot mai împovărător, înghițind, într-o răsuflare tot mai anevoioasă și mai prelungă, aerul împuținat de greoaia-i digestie de carne omenească. E. Zola, Germinal, p. 15 Deodată îi răsăriră în față doi uriași ochi galbeni străpungînd întunericul. Se afla sub un clopot, în sala de recepționare, chiar la gura puțului.. E. Zola, Germinal, p.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ambele părți care operau cu elemente ale dreptului mitic, ci povestea oilor: cîtă dragoste a depus solicitantul pentru ele și cînd stăpînii îl băteau, și cînd stăpînele îl ocroteau; și cînd a dat peste el vijelia iernii de s-a împuținat turma, și în anii, lungi la număr, cînd a reușit s-o refacă așa cum a fost la început. Nimeni nu i-a dat o mînă de ajutor. După toate astea, stăpînii îl persecutau, de aceea speranța era la Domn. El
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]