1,038 matches
-
am uitat, și iată că într-un rîu stătea un berbece, și avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decît celălalt, și cel mai înalt a crescut cel din urmă. 4. Am văzut cum berbecele împungea cu coarnele spre apus, spre miază-noapte și spre miază-zi; nici o fiară nu putea să-i stea împotrivă, și nimeni nu putea să scape pe cine-i cădea în mînă; ci el făcea ce voia, și a ajuns puternic. 5. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
acestui dumnezeu străin va lucra împotriva locurilor întărite; cui îl va recunoaște, îi va da mare cinste, îl va face să domnească peste mulți, și le va împărți moșii ca răsplată. 40. La vremea sfîrșitului, împăratul de la miază-zi se va împunge cu el. Și împăratul de la miază-noapte se va năpusti ca o furtună peste el, cu cară și călăreți, și cu multe corăbii; va înainta asupra țărilor lui, se va revărsa ca un rîu și le va îneca. 41. Va intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
găseam în cea greșită, în cameră a intrat Clarence. Era roșu la față, părul rar îi era ud fleașcă, dar rânjea cu gura până la urechi. Unde-ai fost? l-a întrebat Peter cu un râs forțat, aproape lătrat care mă împungea parcă să-i torn o ceașcă de ceai clocotit în cap. Dincolo, la saună, a răspuns Clarence. La auzul cuvintelor astea, mi-a sărit inima din piept de bucurie. Și trebuie să recunosc că m-am simțit și foarte ușurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Brigit stătuse la un metru de mine și cântase frenetic la o chitară imaginară. își rășchirase picioarele și își scuturase sălbatic pletele, dând din cap în sus și-n jos. Pe când refuzam cu stângăcie invitația lui Luke, Brigit m-a împuns de vreo câteva ori cu coapsele, agitându-și în același timp și limba. I-am întors spatele, dar Brigit și-a schimbat și ea poziția, proțăpindu-se din nou în fața mea. Ăăă, nu, nu cred, am bolborosit răspunzându-i lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de atrăgător ca să mă obosesc să mă cocoț lângă el. După care mi-am dat seama că era echipa „Hei, fetițo, cum merge?“. Ticăloșii, m-am gândit. Ce tupeu pe capul lor! Am încercat să-i împing și să-i împung ca să-i trezesc și să-i dau afară. Dar nimic n-a funcționat. Așa că m-am dus tiptil în camera lui Brigit. Unde mirosea a alcool și a fum de țigară. Lumina soarelui pătrundea înăuntru pe sub jaluzele, iar în cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
roi de fluturi ar fi ieșit din cocon, am reușit să-mi înclin capul către el, savurând parfumul curat, de detergent pe care-l degaja cămașa lui. Nu miroase ca Luke, mă gândeam leneș. Atunci am simțit cum durerea mă împunge, dar asta numai până când mi-am amintit că și Chris era la fel de delicios ca Luke. Amândoi am stat așa, în tăcere, cu brațul lui Chris încolăcit strâns în jurul meu. Am închis ochii și preț de câteva secunde mi-am permis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
întorsăturile efeminate de frază - dar, odată ce începeai să îl cunoști, se dovedea a fi un om cu o inteligență sprintenă și provocatoare. Era, în felul în care te ataca în mod repetat, ceva care stârnea, o istețime care săgeta și împungea, făcându-te să dorești să răspunzi bine când începea să își formuleze întrebările piezișe și mult prea personale. Cu Harry, nu era niciodată suficient să îi răspunzi. Ceea ce spuneai trebuia să aibă scânteie, ceva efervescent care să demonstreze că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
proastă. A făcut-o de trei ori, de patru, de cinci ori, dar chiar când mă pregăteam să o apuc de braț ca să o opresc, și-a repezit mâna stângă cu un deget întins spre fața mea, încercând să mă împungă. Era pradă furiei. Cu ochii în flăcările scârbei și disprețului de sine, a început să se bată cu mâna stângă peste dreapta, parcă mustrând mâna pentru tupeul pe care îl avusese de a ridica degetul acela. Apoi a încetat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
stângă peste dreapta, parcă mustrând mâna pentru tupeul pe care îl avusese de a ridica degetul acela. Apoi a încetat cu pălmuitul și a întins din nou mâna stângă. De data aceasta, ținea ridicate două degete. Ca și mai înainte, împungea aerul cu o patimă amarnică. Mai întâi un deget, apoi două. Ce încerca să-mi comunice? Nu eram sigur, dar bănuiam că e ceva legat de timp, de numărul de zile rămase până să-și îngăduie să vorbească din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Times. Fetele râd la unison. — Oricum, e doar tânără, spun încet. Și are o întâlnire diseară, adaug. Nu știu de ce le spun asta, pentru că de fapt mă simt amorțită. Cred că sunt în stare de șoc. Parcă mi-a fost împunsă inima cu o sabie, iar în mintea mea încă domnește confuzia. Nu cred că am asimilat încă totul. —Norocosul, zice Tania, plină de ironie în glas. — Se pare că e tipul din DreamBoat. —Cine? —Adam Kirrane. Nu se poate! Tara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
milă de nedescris. — Dar eu n‑am... n‑am... îngaim. Eu doar... Vreți vă rog să vă ridicați? strigă preotul. Sunt ușor surd, așa că, dacă aveți ceva de spus... — Zău, nu... Ridicați‑vă! îmi spune femeia de lângă mine și mă împunge destul de tare cu hârtia din mână. Mă ridic foarte încet și simt asupra mea două sute de perechi de ochi, ca niște torțe. Nici nu îndrăznesc să mă uit în zona în care sunt Tom și Lucy. Nici la mama și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
când Matei, mănat de un impuls puternic, sare în picioare, încordându-se că un arc perfect întins, Diana, privindu-l, se sperie de avântul cu care, un soi de vietate cumplitè și independentè, trezindu-se dintre coapsele subțiri ale bèiatului, împunge aerul, apropiindu-se gata s-o spintece, atunci, fata, ca atinsè de o vrajè, încremenind jos pe covor, cu picioarele adunate sub ea, urmèrește, cu o oroare sacrè în priviri cum Matei, aplecându-se spre burtă ei, începe s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
fi murit oare și sè nu-mi fi dat seama încè?! Sè fi asurzit complet, astfel încât nici mècar huruitul infernal al tramvaiului care trece acum pe strada Barițiu sè nu-l mai aud? Lângè o gaurè de canal, un muncitor împunge asfaltul cu picamerul, dar Matei îl privește, fèrè sè distingè nici un zgomot, ca și cum ar cerceta prin telescop un om de pe lunè care mânuiește un instrument de spart solul selenar, Sau urechea mea sè fi schimbat frecvență de captare a sunetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
față, a lui Simion Cristea și, În dreapta, pe sfert acoperită de cornul școlii, gospodăria lui Moș Andrei. Simion Cristea aleargă de colo-colo, prin ogradă, mai Împiedecându-se de un copil (are, are!), mai poticnindu-se În vreo unealtă uitată - și tot Împunge cerul cu o butelcă de vin. Răcnește ca la crâșmă (n-avem așa ceva În Mana, dar dacă am avea, așa ar; am auzit eu): - Da viniț’ s’ cinstim, măi!! Mai repede, mai repede - să cinstim venirea. A ieșit la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de copaci. Numai că de data aceasta nu era deranjată, deși observase plină de satisfacție că, în mod sigur, tatăl ei se înșelase; bărbații chiar o urmăreau. Când se plimba. Se urcă în autobuz și, când el făcu la fel, împunse fără milă în jur cu acul de păr, înțepându-l atât de tare pe spion că acesta fu nevoit să dea fuga direct la doctorul Banerjee când ajunseră la bazar, să-i facă un vaccin antitetanos. Era încă devreme. Fumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
orice caz: — Nu voi trăi fără maimuțe, spuse el ferm, menținându-și poziția inițială și nefiind dispus să facă nici un compromis. Sub copacul său plângea domnișoara Jyotsna. Ammaji o privi crunt. — De ce nu te duci acasă o vreme? îi spuse, împungând-o cu un plici. Îi înrăutățești și mai mult starea de spirit. Kulfi îi făcu blândă cu ochiul fiulu său, dar gândurile ei erau departe. O maimuță, se gândi ea, iar ochii-i sclipiră ca niște mici lacuri în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
despre singurătate și despre durere, despre tortura cumplită a amintirilor. Toate astea și chiar mai mult, își zise, veneau de la pasărea mică și fragilă care stătea acum tăcută pe creangă. — O plasă! șopti el. Repede, o plasă, o plasă... Rapid, împunse cu bastonul un soldat uimit. Apoi, înșfăcând o plasă pentru maimuțe din mâinile omului înspăimântat, sări din jeep și o aruncă peste porumbelul verde, în dorința oarbă de a prinde pasărea aceea înșelătoare, de a o ține lângă el cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
fericită. Se pare că au multe în comun. Julia a așteptat până când Jade și-a luat la revedere de la toată lumea și-a părăsit sala, după care s-a întors pe tocurile imposibil de subțiri ale pantofilor Jimmy Choo și-a împuns aerul cu pumnul în semn de victorie. —Evrika mamii ei! Ăsta e cel mai grozav cadou de ziua mea la care aș fi putut să sper! Alison a zâmbit cu indulgență. Susan a scos un sunet gâlgâit și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ce să facem în fiecare sâmbătă. Putem să mergem la un muzeu... —Ăăăăă, ce plictisitoooooor! l-a întrerupt Milly lăsându-și capul pe un umăr. Nick a țâțâit din buze. —...sau să înotăm la piscina din cartier... —Daaaaaa! Milly a împuns aerul cu pumnișorul strâns. — În esență, o să facem exact ce-o să decidă persoana care e la rând în ziua aia, a adăugat bărbatul. Iar azi persoana care hotărăște ce-o să facem e..., Nick a desenat cu degetul cercuri în aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
alta a ținutului fără să-i vadă nimeni. — Au plecat. — Unde? — Nu știu. Va trebui să afli, dacă vrei apă. — Or să-mi moară animalele. Și familia. Nu mă învinovăți pe mine - arătă cu degetul spre el în mod acuzator, împungându-l mereu în piept, încât bătrânul fu cât pe ce să-și scoată hangerul. Unul de-ai tăi, adăugă, un asasin împuțit, a omorât mulți de-ai mei. Soldați care vă apară de bandiți, care caută apă, sapă puțuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Adevărul e că se lipise ca disperata de Vandam. L-ar fi mâncat fript, și el mormăindu-i la ureche niște vorbe îmbăloșate, din care nu înțelegea nimic și nici n-o interesa. O strângea și o frământa și o împungea în coapsă cu sculăciunea aia, de n-ar mai fi avut mult până s-o încalece acolo, în văzul lumii. Ce vasăzică băutura, Mirelo, și nici ea nu era în firea ei după cât de înfierbântată și dornică de pipăială și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ba tocmai că tu le dădeai lor... Aburul și mirosul prăjelii tremurau în pâlpâiala lumânării pe pereți. Petrișor înfofolit pe masă, era un boț și un ghem de umbre din care creștea trupul alb și slab al lui Velicu, oasele împungând pielea, părul roșcat de pe piept și aura de păr roșu din jurul sexului congestionat, agresiv, ca un țipăt de luptă victorios, care numaidecât se transformă în geamăt și plâns. I se păruse prea slab. Lung și slăbănog, țânțăros, etalându-și parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bună, am obiectat eu. — Atunci ar fi trebuit să-l aducă Înapoi, la ea. Se epuiza Încercând să le țină pe toate fetițele alea departe de el. Nu merita deranjul și supărarea. Ne mai turnă puțină cafea. — De asta se Împungea mereu cu Jeff. Îi ura pe cei care o provocau. Am Înțeles ideea, voia să fie liniște. Dar Jeff venea mereu cu sugestii de schimbări. Ea credea că era ceva personal. Nu pricepea că Jeff ar fi făcut d-astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
scuturat din cap. — Nu face nimic. Trebuie să te prezint amicului meu, Duggie Sutton. Ce planuri ai pentru lunea viitoare? Cred că luni e... Stai o clipă, să verific. Scotoci În geanta ei strălucitoare și scoase un mic dispozitiv electronic. Împunse cu vârful unghiei diverse taste, privind apoi triumfătoare spre mine. — Da, e luni! Te rog să vii și tu. Duggie o să dea o petrecere În apartamentul lui. Să-ți scriu adresa... Puse dispozitivul Înapoi În geantă și extrase o agendă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de balustrada rece a scărilor, incapabilă să-i suport absența, aud o mișcare ce mă face să tresar, care îmi dă speranțe, ușa se deschide încetișor, nu este el, aproape că nu l-am recunoscut, țepii ascuțiți ai bărbii îi împung obrajii, părul în dezordine, pantalonii descheiați, un maiou negru peste pieptul lat și brațele musculoase, așa cum nu mi le-aș fi imaginat. Te-am trezit, mă scuz eu, ești bolnav? El zâmbește, acum sunt bine, bine că ai venit, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]