4,343 matches
-
vei vedea întunericul zeilor în capul fiecăruia și în fiecare petală Sunt un corb postmodernist intru într-un oraș inexistent caut cu-ndărătnicie în mine eu urâtul și răpănosul ceea ce nu există mă așez lângă tramvai lângă piciorul zmeului visez înălțarea umbra ei mi se arată ca un avertisment într-un răsărit de cenușă din piatră și smoală înalț o oglindă imposibilă te-am iubit dar nesăbuința nu se vede rușinat mă înscriu în partidul celor inexistenți gândul meu păcătos apare
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
povești cu regi și cu zei. Un Babilon de modă nouă, pierzînd prin trufie, dar cîștigînd printr-o neseriozitate bine "jucată", își înalță spre cer turnurile de mucava. E o poveste, rescrisă "la spartul nunții, în cămară", a încercărilor de înălțare, a salvărilor eșuate. Povestea unei întoarceri, pe brînci, în Paradisul care, nici el, nu mai e chiar ce-a fost. Un clown apărut parcă din literatura victoriană, unde scamatoriile lui erau porția de libertate (și, deseori, de adevăr...) permisă într-
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
Luceafărul simte văpaia arzând/ Și tremură, bietul, și moare./ Cu ochii plânși, stelele toate se duc/ Pe patul de nori să se culce;/ Din dragostea stinsă în neguri de zări/ Lin picură liniștea dulce" (din poemul Dimineața). Unda tristeții metafizice, înălțarea durerii la cer dau poeziei lui Goga o vibrație cosmică definitorie, prevestind destrămarea sacrului și răvășirea lumii din poezia lui Lucian Blaga. Caracteristică imaginilor acestei poezii - "vâltoare de patimi și de năzuinți" - e fluidizarea furtunoasă a materiei ca o formă
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
în cele șapte schițe (o, câte semnificații și simboluri cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și mitologiile planetei!), se revarsă atât informația poetului în domeniu, cât și marea realizare narativa, rostita când liric, cănd retoric, cănd din interiorul gândului de înălțare și desăvârșire. Există o grație de sunete și culori, ca la un pian bine acordat, în fața căruia Virgil Dumitrescu trece când grav, cănd incan tatoriu, de la o partitură la alta. Biografia subiectului sau se strevede prin chinurile creației devoratoare, începută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
m-am înscris într-o serie nesfârșită de scriitori ale căror cărți vor fi în curând uitate. Cred că, de altfel, acesta ar trebui să fie și gândul permanent al scriitorului când își începe truda zilnică a paginii sale, a înălțării unei noi cărți. Nu de a da o nouă capodoperă literelor române, ci de a trimite cititorului o scriere care să lumineze momentul clipei prezente. O scriere care, altfel, va fi în curând uitată în neuitarea Bibliotecii. Ea, Biblioteca, mai
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
întrupat/ Christos, Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu... * Acela este atemporal, fără început și fără sfârșit, dar poate determina, atotpotent, în lumea sub-dimensionată, creație (început) - și finalitate (sfârșit)... Misterul este că i-a oferit omului, prin Iubire Paternală, șansa transcenderii, prin înviere, înălțare. Aceasta este parabola supremei științe/revelații, transfigurată prin Iisus Christos, cel de-al doilea Adam, pentru omul actual, proiect în desfășurare al Divinului. * Divinul experimentează, geneza este perpetuă. Natura terestră a primit inteligența (biotopul, jocul trofic, evoluțiile și distrugerile de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
doar pentru unii știute, a fost păstrată prin „timpul“ omului, istorie, din protoistorie, această decisivă faptă. Omul nu are decât să suporte consecințele complicității (prin ignoranță, prin înșelăciunea luciferică), cu acei îngeri căzuți. însă Creatorul ia păstrat șansa întoarcerii, mântuirii, înălțării. Aceasta este parabola christică, a învierii, sau mai potrivit spus, a Reînvierii și înălțării. Unde? Mai presus decât acel spațiu sub-dumnezeiesc, dar olaltă cu îngerii loiali, cei necorupți, cei ce n-au trădat Opera. * Timpul este egal spațiu. Adică omul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
decisivă faptă. Omul nu are decât să suporte consecințele complicității (prin ignoranță, prin înșelăciunea luciferică), cu acei îngeri căzuți. însă Creatorul ia păstrat șansa întoarcerii, mântuirii, înălțării. Aceasta este parabola christică, a învierii, sau mai potrivit spus, a Reînvierii și înălțării. Unde? Mai presus decât acel spațiu sub-dumnezeiesc, dar olaltă cu îngerii loiali, cei necorupți, cei ce n-au trădat Opera. * Timpul este egal spațiu. Adică omul, odată întreru pând ne-viața, neantul, prin naștere, ia în devenire un timp propriu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de rău, recunoaște și rezolvă. Celălalt creier/ordinator (așa zisul, în mod straniu, reptilian, encefalul) posedă probabil ocrotit până după moarte, un misterios semn, o capacitate l’innconnesable (de necunoscut) de a conlucra și rezolva împreună cu creierul „nou“, experiența ieșirii, înălțării, întoarcerii în Divinitate. Prin moartea fizică, se iese din temporalitate-materie vieinteligență, și are loc călătoria de resorbție în Divin. Numai că doar atunci când este îndeplinită condiția purificării în viața/timpul uman, mântuirii, prin legile și virtuțile la care umanitatea accede
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
prin părți coerente, tot mai ample, tot mai limpezite, Divinitatea din om. Lucrul său este sporit tocmai de „negrul“ durerilor fizice, de suferințe (vezi suferințele răstignirii) și astfel - prin accentul contrastelor, îl iluminează și-i dă șansa învierii, apoi a înălțării în Divinitate. * Din inime/părți/particule/foneme, cuvintele se reîncorpo rează în mental, întregind, clarificând și absorbind prin lucrul spiritului/ajutător, imaginea și duhul și chipul Divinului. * Cea mai sigură relație a omului, intuiție și iluminare a sa, din sursă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tocmai pentru a ne separa de subiectivitatea zonei în care trăim, de care suntem pătrunși, prin simpla existență în acest mediu. * Conlucrarea dintre cele două „etaje“ ale creierului este misterioasă, o vom înțelege, cred, doar prin revelație. De fiecare depinde înălțarea fiecăruia. Problema mântuirii, întrun fel, este dificil de comunicat, de „transferat“, însă întruparea lui Iisus între noi, a fost a ne arăta că, prin legea iubirii de semen ca de tine însuți, până la jertfirea de sine, am dobândi înălțarea și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
depinde înălțarea fiecăruia. Problema mântuirii, întrun fel, este dificil de comunicat, de „transferat“, însă întruparea lui Iisus între noi, a fost a ne arăta că, prin legea iubirii de semen ca de tine însuți, până la jertfirea de sine, am dobândi înălțarea și eternitatea. * A muri, pentru a învia, însă numai a muri trăind între-timp în adevăr, bine, frumos, agreat de Dumnezeu. Nu fericirile și nefericirile noastre legate de materie, percepute ca atare drept idealuri (utopii), există. Ele sunt „virtuale“, însă le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu lucifericii. * Au fost războaie între Divinitate și Diavolime. Are loc un război! Războiul continuă, se petrece, iar noi suntem prinși în acest război. Cu cine ne aliem? Consimțim operei de distrugere a Demonilor, sau dorim cu ardoare iertarea și înălțarea? * Să reprimim dumnezeirea, ar fi supremul nostru lucru - lucrarea vieții noastre, ci nu compromisul, necum consolarea camaraderiei cu forțele răului; înțelegerea prin cunoaștere și iluminare din Spirit (ca instrument dumnezeiesc), necum târâșul în fugarele umbre ale unei vieți ternare, tulburi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
intuim, reprezentăm în interior, fără-ndoială va fi și în exterior. Din microcosmosul ființei, corelația duce la macrocosmosul Universului, Divinității, Deo-prezenței (Așadar nu cum, din eroare, se spune privitor la Divin „omniprezență“... O simplă nuanță a atropocentrismului din Weltanschaunung-ul uman). * înălțarea o înțelegem aprioric prin Călătoria mentalului în astral. în spațiul visat, însă nu în somn, ci în limpezime. în contemplarea și intuiția, revelația și bucuria de care ne lăsăm pătrunși, sub acțiunea Divinului. * Dumnezeu nu a fost, nu este, necruțător
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Cartea editată în țară este fascinantă și așa, cenzurată. Inconfundabilul limbaj cioranian este cvasi poeticașa cum îi este și ființa filosofică. Ceva ne amintește de celălalt mare geniu român, Mircea Eliade și a sa iubire crepusculară, un inefabil coborâtor întru înălțare în dimensiunea metafizicii nocturne... Consider că Cioran scrie epistolele către Thoma sub terifianta înflăcărare a omului ce nu resimte nicicum vârsta - durata întrupată, devreme ce numind-o zeița “fericirii dar și a nenorocirii” sale, vorbește el însuși ca un zeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi pravile - concilii... PLAI șI GRAI CÂNTAT DIN LEAGĂN Când doinește mama puiul, Zboară-n văile albastre, Cerne-n creste înzăpezite Gândul tău de înălțare Către culmi ce n-au mai fost... Te cinstesc cu prețul vieții și nețărmurit te apăr, TU, grai al ființei noastre Până-n vremuri legendare ! Scris-ai pe azur imagini De titani căliți, din stâncă și-ai durat din caldul sânge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ZBOR DE CUVINTE, versuri și SARMATO-GEȚII, apărute la Editura Semne din București. Sunt așteptați peste 150 de invitați. Regret că eu nu voi putea participa la acest eveniment pentru că „luna mea de miere” cu România se încheie, anul acesta, înainte de înălțare. în calitate de baroană a Casei Cumane de Panciu și de membră a Asociației Canadiene a Scriitorilor Români din Montreal, vă invit să aveți amabilitatea să prezentați câteva repere din traseul dumneavoastră, din acest an, în România și câteva din proiectele literare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să facem cunoștință cu un poet al generației optzeciste, pre numele său: Coriolan Păunescu (născut în România, la 1 noiembrie 1945), scriitorul care a conștientizat (și conștientizează) că menirea sa, ca artizan al esteticului, este acela de „argus nepereche”, întru înălțarea „înlunatului său cuget”, rostind o invocație arzândă: „Timpule să pui în arcă / verbul care mă sfâșie / peste noaptea lumii treacă / trupul meu de poezie”. Recenta antologie: Ne pleacă poveștile din aripi (2012), din colecția OPERA OMNIA, însumează selecțiuni din cele
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
o izvorăște "bobul de muștar" al credinței. Ceea ce frapează în ordinea acestei structuri de profunzime a poeziei lui Varujan Vosganian, este recurența unor simboluri strîns legate de jertfa lui Iisus (Prohodul cu "stările" sale, care se citește în Vinerea Mare, învierea, înălțarea), de speranța și lumina pe care le lasă oamenilor: mielul-copil, altarul, pescarul de oameni, misiunea, harul (hărăzirea) sînt figuri lirice care se adaugă, pentru a o împlini, sferei semantice a jertfei. Poetul este, cum spune Varujan Vosganian chiar în primul
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
înspre apus, Ceahlăul în fund, iar mai încoace, Bălțăteștii, Văratecul, dealurile Agapiei și Valea Ozanei; înspre miazănoapte Cetatea Neamțului, T[ârgu]-Neamț, șesul dinspre Fălticeni; înspre răsărit dealurile și șesul apei Moldova. În punctul acesta îmi va fi închinăciunea și înălțarea în fiecare dimineață. Satul Grumăzești e așezat într-o groapă între dealuri acoperite cu sămănături. Casele-s curățele și gospodăroase și-ți fac o bună impresie. Curtea e așezată deasupra satului în mijlocul unui parc destul de mare. Lângă drum e grădina
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
cursurilor mele la Universitate, cât și cu scrierea unor opere care îmi iau tot timpul disponibil. Totuși nu vreau să vă refuz și doresc și eu să contribui cu ceva la frumoasele d[umnea]v[oastră] străduințe pentru răspândirea și înălțarea culturii românești. Dar pentru aceasta îmi veți da voie să vă întreb: ce doriți să vă trimit? O bucată literară sau un crâmpei din operele mele inedite? În primul caz, v-aș putea trimite o nuvelă istorică, pe care însă
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
ne dezvăluie modul, culoarea și stilul de înaintare, de aprofundare a autoarei: „Cu cât suferința este mai atroce, mai multă și mai intensă, cu atât se impune - afirmă creatorul ultraomului, familiarizat cu fantomele durerii - disciplina, din fântânile căreia au crescut înălțările omului. Prin «disciplina suferinței» sunt revigorate frumusețea, viul, viața însăși, justificată exclusiv, în percepție nietzscheană, în plan estetic. «Știți oare că această disciplină a fost singura care a înfăptuit toate înălțările de până acum ale omului?» se întreabă Nietzsche, aducând
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
cu fantomele durerii - disciplina, din fântânile căreia au crescut înălțările omului. Prin «disciplina suferinței» sunt revigorate frumusețea, viul, viața însăși, justificată exclusiv, în percepție nietzscheană, în plan estetic. «Știți oare că această disciplină a fost singura care a înfăptuit toate înălțările de până acum ale omului?» se întreabă Nietzsche, aducând argumente greu de neglijat în favoarea valorii suferinței care augmentează forțele și le multiplică, fortificând spiritul și dând un surplus de inventivitate și curaj sufletului prins în menghinele disperării. Tensiunea sufletului în
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
a interveni direct în biografia poetului. Cuvintele șefului Direcției de Propagandă rezumă mobilurile cam programatice ale românului: „Vreau o convertire publică a lui Eminescu! L-am facut membru postum al Academiei Române, ce dracu! Să pună și el puțin osul la înălțarea culturii noastre! Să scrie poezii noi, măi angajate! Ce-ar fi să compună alte versiuni la Împărat și proletar, mai explicit socialiste? Iar poemul Scrisoarea a III-a să-l completeze, în sensul în care, să existe și o parte
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
Bucium): Moldova Mall, Sala Sporturilor, Podu Ros, Casa Sindicatelor, pod Socola, han Trei Sarmale, capăt Bucium și întoarcere pe la Casa Sindicatelor, Podu Ros și Tipografie. - Traseul 77 (Nicolina-ACB): Podu Roș-Poșta, pod Nicolina, Cug I, rond CUG ÎI și retur Biserică Înălțarea Domnului, CUG I, Clopotari, Frumoasa, Barieră Nicolina, Gară Nicolina, Spitalul de Recuperare, Mircea cel Bătrân, Zimbru, rond Dacia, Piața Dacia, Zimbru, Minerva, Podul de Piatră, pod Cantemir, Podu Roș-Poșta. - Traseul 78 (Păcurari): Moldova Mall, Sala Sporturilor, Podu Roș-Biserica Lipoveneasca, Podul
Noile trasee RATP in Iasi, cum se va circula cu tramvaiul sau autobuzul in oras [Corola-blog/BlogPost/94920_a_96212]