185,071 matches
-
acum la o întrebare de ordin mai general. Ce credeți dumneavoastră despre viitorul poeticii? Mai sunt încă lucruri esențiale de lămurit în acest domeniu? Mai sunt încă multe căsuțe goale de completat? G.G.: Depinde ce înțelegem prin gol și ce înțelegem prin a completa. Cred că toate căsuțele - dacă acceptăm această metaforă a tabelelor și a căsuțelor de care sunt în mare parte responsabil - au fost, mai mult sau mai puțin, atinse, tratate, completate, dar în poetică sînt multe lucruri de
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
vertebre, Sprijinindu-l jos, la temelii de zid, iar peste-o vreme Ca un oștean al adevărului l-am scuturat Peste pământ și zări: Priviți-l, Acesta e! Buclatul cap de fiară Ce-a tot înfricoșat gloatele! Și îngrozit Am înțeles că nu mă vede nimeni, Că trebuie să semăn ochi, că-n oarba lume Trebuie să vină cel semănător de ochi! (1921-1922)
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
partidelor ca să-i mobilizeze în vederea unei declarații solemne privind intrarea în N.A.T.O. Adică în civilizație, în lumea prosperității, în democrație și în normalitate. Perfect, îți spui, dl. Iliescu s-a dekaghebizat, i-au venit mințile la cap și a înțeles că nu avem altă șansă de salvare decât să mergem pe mâna Occidentului. Numai că același prezident, de parcă nici usturoi n-ar fi mâncat, imediat ce-a coborât în mijlocul mulțimilor, a început să tune și să fulgere împotriva Vestului - prin
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
cu traiectul labirintic și ajungînd la treapta pe care s-ar situa operele care, "deși nu folosesc referirea la construcția labirintică, prilejuiesc alegoriei interpretative această referire"), Mihai Moraru constată că esențial, în toate aparițiile modelului rămîne faptul că "labirintul e înțeles ca sistem uman, irațional, apropiindu-se astfel de construcția malefică; labirintul nu este rodul acțiunii legii naturale, ci o intervenție împotriva acesteia." Interesante sînt, în această ordine de idei și trimiterile intertextuale, foarte numeroase (sînt citate o mulțime de nume
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
e autoreferențial din belșug, însă toate aceste procedee sunt "fumate" de mult, cel puțin în varianta clasică, de manual, aplicată de Dorin Spineanu aici. Prozaismul și blazarea, duritatea și scârba sănătoasă de mizeriile acestei lumi și de condiția de scriitor, înțelegem că totuna cu cea de curvă, sunt substanța păstoasă a primelor două proze, din care una e un fel de parabolă a creației, gen "daimonul lui Dorin Spineanu către sine", și din care vă cităm un fragment de dialog, semnificativ
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
cea frumoasă și tristă, ajunsă târfă, evident. Mai există o figură feminină simpatică, acea Darie pierdută și ea între ticăloșii acestei lumi deșerte, iar în rest... nimic. Personajele nu au relief, n-au viață sufletească, proza e senzațională și atât. Înțeleg faptul că autorul își dorește să fie anticalofil, ba chiar supralicitează uzul argoului, însă acestea nu sunt niște reproșuri ce pot fi aduse calității literare a unei cărții. Ce se poate spune despre ea este că nu cuprinde decât o
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
că Frank Sinatra, Direcția 5 sau Dolănescu fac parte din cultură, dar nu din aceea, neapărat, pe care aș promova-o personal. Divertismentul este exact cultura despre care dl Popescu spunea că se potrivește cotidianelor. În al doilea rînd, nu înțeleg ura dlui Popescu decît, poate, ca pe o iubire frustrată. Dar de ce m-aș simți vinovat? Dl Popescu susține că toleranța mea ar fi falsă de vreme ce nu accept să mi se replice, în special de către cei mai tineri. Dl Popescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
bărbieri ca să se trezească la o gîndire și la o exprimare civilizată. (N.M.) P.S. Și ca și cum n-ar fi destul atîta zgomot pentru nimic, dl C.T.P. revine în numărul 614 al ALA cu un editorial în care povestește ce a înțeles d-sa din prima Întîlnire a �României literare", care i-a răpit din timpul d-sale prețios (�întotdeauna la un cotidian timpul costă bani") fără să-i folosească la mare lucru. Regretăm nespus și promitem să nu-l mai deranjăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
scris despre nazism și fărădelegile lui, în mod special despre Holocaust și, desigur, despre antisemitism și îndelungata lui istorie. Faptul că acest fenomen e cu atît mai izbitor în Israel, o țară zidită pe cenușa Holocaustului, e normal și de înțeles. Toți acești oameni care și-au pierdut frați, surori, părinți și copii la Auschwitz mai respiră încă fumul înnecăcios al cuptoarelor, mai au încă în urechi urletele militarilor nemți (ca și sunetele însoțitoare ale muzicii lui Wagner, de unde proscrierea lui
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
acea fascinație obscură care se exercită deobicei asupra membrilor sectelor. Cînd își recitea textele de odinioară avea impresia de a fi fost locuit, invadat, covîrșit de o altă personalitate fără nici o legătură cu eul său anterior. Nu era nimic de înțeles în acest comportament în afară poate de faptul că ceea ce urmărea comunistul consecvent era "purificarea" totală și crearea unui "om nou" conform expresiei canonice, legitimînd astfel lichidarea fizică integrală a omului vechi. În acest sens, comunistul cel mai consecvent cu
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
rost să ne comparăm, decât dacă suntem perverși.) Să vedeți atunci frustrare pe român! Cum prețurile sunt, grosso modo, cele din Occident, el ar realiza, în fine, dimensiunea grozăviei în care a trăit de atâția ani. Pentru prima oară ar înțelege c-a fost ținut în minciună în mod deliberat și că, vorba poetului, viața e în altă parte. Toate acestea sunt vorbe în vânt, pentru că puterii dâmbovițene îi pasă de cetățean cam cât de ceapa degerată. Câțiva ani de-aici
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
Vasile Păun (fostă Ursulețului). Cum știu motivația schimbării numelui la multe din străzile Bucureștiului în ultimii ani, presupun că păunul cel cu mulți "ochi magici" în coadă a fost recent reabilitat, iar fostul ursuleț ...avea multe pete. Nu pot să înțeleg cum se descurcă șoferii bucureșteni când merg spre aeroporul Otopeni. Probabil se uită pe cer, pândind vreo aterizare. De la ieșirea din oraș sunt zeci, poate sute de reclame, dar aproape nicăieri indicatoare, nicăieri tăblițe cu numărul de kilometri (chiar metri
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
chiar, mă tem, o instituție - să-și poată procura o carte abia apărută/dispărută. Și mai grav - cel puțin simbolic - mi s-a părut că, la Biblioteca Academiei, cărțile apărute după decembrie 1989 sunt catalogate haotic sau deloc. N-am înțeles, de pildă, de ce pe lîngă catalogul public, cu lacune enorme, mai există un catalog accesibil numai bibliotecarilor, și el lacunar, dar parcă mai bogat. Căutînd cărți apărute cu ani înainte, care nu figurau în catalogul central, cîte o bibliotecară amabilă
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
fost probabil afectată. Opera literară, poate că da. Dar chiar dacă n-ar fi schimbat nimic din destinul lui Eliade ca savant și scriitor, această întîlnire clarificatoare ar fi avut consecințe importante pentru reputația lui și pentru felul cum este el înțeles astăzi în lume și, implicit, în România. Căci spiritualismul lui e azi influent în România si datorită, sau mai ales datorită, succesului său în Occident. Și cu asta închei speculațiile mele contrafactuale. Nu fără a nota că această întîlnire care
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
moartea adevărată, moartea invocată și dorită, este tocmai ceea ce poetul vrea să atingă prin "nepăsare". Ea, această moarte, constă în altceva: în absența suferinței, în eliberarea de ea. Abia la sfârșit se va vedea că ceea ce poetul lasă să se înțeleagă ca o "ucenicie a morții", este în realitate suma insuportabilă a chinurilor destinate celor ce se iubesc, și că adevărata moarte nu este iubirea; adevărata moarte, cea definitivă, nu se poate obține decât după ce nepăsarea va face din eul liric
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
de un comentariu încercînd să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural care le-a dat naștere, dar și să traseze cadrul receptării, azi, a unor astfel de texte. Demersul este unul de tip New Historicism, cum autoarea lasă să se înțeleagă în introducere, fără a folosi totuși termenul: "...citite în litera, dar, mai ales, în spiritul lor, aceste îndreptare, tratate, coduri ne ajută să reconstituim fizionomia unei colectivități și să-i înțelegem, poate, mai adecvat, oricum mai repede, atît manifestările literare
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
de tip New Historicism, cum autoarea lasă să se înțeleagă în introducere, fără a folosi totuși termenul: "...citite în litera, dar, mai ales, în spiritul lor, aceste îndreptare, tratate, coduri ne ajută să reconstituim fizionomia unei colectivități și să-i înțelegem, poate, mai adecvat, oricum mai repede, atît manifestările literare, cît și pe cele larg culturale". Interesul pentru aceste file de civilizație uitate în biblioteci (de autori nu a auzit aproape nimeni, iar cărțile nu au cunoscut, cu nesemnificative excepții, ediții
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
Te revăd în acest parfum sublunar de melisă./ Sărută-mi cu o mînă bîntuită umerii care pier/ Într-o frunză" (Parfumul de melise șvariantăț). Lumea lirică e doldora de reflexe somatice, de dovezi ale unei corporalități în tandru-dureroasă expansiune, ce înțelege, la un moment dat, a se înfățișa sintetic, în următoarea tonalitate valéryană: "Umbre, străluciri/ De calvar în caer,/ Mîini slăbind prin aer/ Ca un ochi în lacrimi.// Castitate rog/ Carnea zăvorîtă,/ Eter să surîdă/ Ca în inorog:// Brațe-n dezvelire
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
revăzută". N-am găsit o ediție anterioară care să poarte același titlu, nu e deci clar obiectul revizuirii. După prefața lui Gabriel Dimisianu, care discută poeziile în dispunerea în care au apărut ele în antologia Jurnal de campanie din 1974, înțelegem că ediția de acum o reia pe aceasta. Faptul nu e însă semnalat. Să fie revăzute poemele în sine? Nu par să fie modificări față de textele apărute în ediția definitivă din 2000. Discuția ar fi irelevantă, dacă nu ne-am
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
bănuit a-i fi salutat la această rubrică pe Ianuș et. comp., Cronicarul e împuternicit să declare că bătrînul leu are laba grea și o vorbă preferată: ŕ bon entendeur, salut! Ceea ce nu înseamnă că-i salută pe aceia care înțeleg, dar că aceia care înțeleg se salvează. * Deși Cronicarul are obiceiul (tabiet, nu glumă) de a citi întîi și întîi în Dilema rubricile lui Codrescu (dacă dl Agathon ar citi, textul despre Dracula Land i-ar fi lectură obligatorie) și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
la această rubrică pe Ianuș et. comp., Cronicarul e împuternicit să declare că bătrînul leu are laba grea și o vorbă preferată: ŕ bon entendeur, salut! Ceea ce nu înseamnă că-i salută pe aceia care înțeleg, dar că aceia care înțeleg se salvează. * Deși Cronicarul are obiceiul (tabiet, nu glumă) de a citi întîi și întîi în Dilema rubricile lui Codrescu (dacă dl Agathon ar citi, textul despre Dracula Land i-ar fi lectură obligatorie) și Cosașu, trebuie să recunoască, după ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
și să declare: "Năstase intră cu bocancii în anchetele penale". Lupii bătrîni ai procuraturii, competente, dar și odioase instrumente politice în Parchetul General, s-au pus pe treabă. L-au neutralizat pe Cristian Panait, suficient de inteligent și corect ca să înțeleagă la ce este folosit." * Cităm și un titlu din JURNALUL NAȚIONAL: " Procurorul a fost înmormîntat, dar motivul sinuciderii nu este lămurit. În ziua morții suspecte, Cristi Panait s-ar fi certat la cuțite cu șefii lui de la Parchet" * "Epoca Iliescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
referit) privind pedepsirea recrudescențelor fasciste. Dl. Dorian, care este parlamentar din partea Federațiilor Evreiești, n-a prea fost pe aceeași lungime de undă cu dl Buzatu, care e membru PRM. Dar, într-un show t.v., asta dă bine. N-am înțeles subtilitățile literare ale dlui Dorian (dramaturg, cîndva): că n-ar fi fost holocaust în România, ci doar genocid ori pogrom. Contează oare cu ce mijloace au fost uciși cei cîteva zeci de mii de evrei în timpul războiului, din ordinul Mareșalului
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
Pe d-sa Antonescu, evreii uciși îl lăsau rece: problema era (auziți de problemă!) de ce Ordonanță de Urgență? Ce urgență avea guvernul Năstase! Că guvernul era mai degrabă în întîrziere decît grăbit, asta dl Cristoiu (gazetar, cîndva) n-o poate înțelege. Că se strigă slogane fasciste și se vede crucea nazistă și stadioane, n-a aflat. Că umblă prin țară sute de mii de manifeste antisemite, nu e important pentru d-sa. Că legionarii (cei noi) și-au făcut, an de
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
vot secret. Chiar dacă PCR exercita mai totdeauna presiuni sau interzicea uneori decernarea. De altfel, motivul pe care dl Marcel Iureș, laureat al unuia din premiile principale, cel de interpretare masculină, l-a invocat în refuzul său a fost că nu înțelege să fie apreciat de oameni care nu l-au văzut în spectacole ori de clădirea M.C.C. Am citit în presă scrisoarea dlui Iureș. Nimeni n-a pomenit-o la gală. Cum nimeni n-a pomenit de scrisoarea de refuz a
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]