KorAP: Find »[drukola/base=înarmare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...45 >

1,104 matches

Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287

idealurile lui Bălcescu, P.s. a dezbătut ideile și problemele imediate ale revoluției de pe o poziție democrată: a protestat împotriva amestecului puterilor străine în treburile țării, a criticat lipsa de promptitudine a Guvernului Provizoriu în rezolvarea problemei țărănești, a susținut necesitatea înarmării populației și a atragerii tuturor păturilor sociale în revoluție, a demascat falsul patriotism. Au apărut în P.s. studii privind chestiunea țărănească (N. Bălcescu, Despre împroprietărirea țăranilor, I. Ionescu de la Brad, Proprietatea muncii și a pământului este sfântă), precum și lucrarea Drepturile

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838

respectării principiilor relațiilor dintre state și corolarul acesteia, eliminarea politicii de forță din viața internațională și desființarea blocurilor politico-militare antagoniste; elementele novatoare rezultând din conceptul "noii ordini economice internaționale"; înscrierea printre țările cele mai active ale timpului pentru oprirea cursei înarmărilor și dezarmare; situarea printre țările purtătoare de drapel pentru securitate și cooperare în Europa. Erau abordări programatice de politică externă, importante pentru România, corespunzătoare locului și intereselor ei în lume. Ele se aflau permanent pe masa de lucru a fiecărui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
produce odată cu angajarea nou-venitului, a tânărului diplomat care primește gradul de atașat sau secretar III. Acesta este o materie primă neșlefuită încă, dar plin de bunăvoință și ambiții vorbesc de situațiile normale. Cine se ocupă de orientarea lui și de înarmarea lui cu acele cunoștințe generale specifice instituției și muncii diplomatice? Directorul și colegii? Uneori da, alteori mai puțin. Nu există, din câte cunosc, o normă care să precizeze că acești tineri repartizați inițial la un compartiment din Centrală au obligația

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
obține din partea iugoslavă asigurarea formală că alianța bilaterală defensivă dintre cele două țări își păstrează valabilitatea. Se convine că o eventuală acțiune de negociere cu Ungaria a unui aranjament reciproc de neagresiune, care implica, însă, și recunoașterea dreptului acesteia la înarmare, să nu se desfășoare decât coordonat și în condiții similare pentru România și Iugoslavia. Vizita lui Grigore Gafencu este urmată de semnarea unui protocol confidențial prin care Convenția bilaterală de alianță, din 7 iunie 1921, contra politicii revizioniste a Ungariei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
devenit cartea de vizită a României în relațiile cu statele în curs de dezvoltare, inclusiv cu cele din Asia de Sud și Sud-Est. Dialogul la vârf, pozițiile similare privind respectarea independenței naționale și a suveranității teritoriale, neamestecul în treburile interne, nealinierea, respingerea înarmărilor, lupta împotriva nuclearizării militare, rezolvarea pe cale pașnică a conflictelor și conlucrarea la conturarea viziunii politice, strategice și economice a țărilor în curs de dezvoltare, ceea ce reprezenta un element novator în raporturile internaționale, așezate pe principiile O.N.U., au fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
trupe; trimiteți maximum de trupe posibil; tot nu este de ajuns". Au fost cheltuite și se continuă încă să se solicite multe miliarde de dolari, pentru a susține trupele din cadrul I.S.A.F. (Forța Internațională pentru Securitate și Asistență), precum și pentru pregătirea, înarmarea și funcționarea armatei și poliției naționale afgane. În anul 2008 (tr. I), se aflau în Afganistan, în teatrele de luptă, 43.250 militari, dotați cu armament convențional de ultimă generație, cu logistică de vârf a N.A.T.O., cu sisteme ultrasofisticate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
din 19 august 1960 reluat la 25 septembrie 1963. * Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea de a întări cooperarea economică și tehnico-științifică între state. Memoriu explicativ din 13 iulie 1970. * Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității în lume. Memoriu explicativ din 13 iulie 1970. * Creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în menținerea și întărirea păcii și securității internaționale, în dezvoltarea cooperării între toate națiunile și în promovarea normelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
și tehnologiei și de a face recomandări privind aplicarea lor în sprijinul dezvoltării. Pentru anii 2003-2004, de exemplu, tema examinată de comisie a fost "Promovarea aplicării științei și tehnologiei pentru îndeplinirea obiectivelor dezvoltării conținute în Declarația Mileniului". Consecințele nefaste ale înarmărilor 23. Prin această propunere, era vizată, de fapt, schimbarea paradigmei "Consecințele economice și sociale ale dezarmării" care, din 1960, se afla pe agenda Adunării Generale. Propunerea inițială a aparținut Uniunii Sovietice, ca modalitate de propulsare a proiectului său privind dezarmarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
de majoritatea statelor membre ale O.N.U., s-a dovedit a fi o simplă himeră. Devenise evident pentru analiștii politici că discuția despre consecințele economice și sociale ale unui proiect iluzoriu echivala cu "vinderea pielii ursului din pădure". Cursa înarmărilor, în special între cele două superputeri S.U.A. și U.R.S.S. -, reprezenta o realitate de necontestat. În continuă expansiune, ea devora (ca și astăzi!) o parte considerabilă a avuției națiunilor. Studierea consecințelor economice și sociale ale cursei înarmărilor, precum și a efectelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
din pădure". Cursa înarmărilor, în special între cele două superputeri S.U.A. și U.R.S.S. -, reprezenta o realitate de necontestat. În continuă expansiune, ea devora (ca și astăzi!) o parte considerabilă a avuției națiunilor. Studierea consecințelor economice și sociale ale cursei înarmărilor, precum și a efectelor sale negative asupra păcii și securității internaționale se adresa, așadar, acestei realități. Aceasta explică interesul real generat de noua abordare, propusă de România. Se explică astfel unanimitatea cu care a fost adoptată rezoluția Adunării Generale 2667 (XXV

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
Aceasta explică interesul real generat de noua abordare, propusă de România. Se explică astfel unanimitatea cu care a fost adoptată rezoluția Adunării Generale 2667 (XXV), propusă de România împreună cu alte 26 de state, intitulată Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității în lume, la 7 decembrie 197024. În termenii rezoluției, Adunarea Generală, între altele, adresa statelor chemarea "să adopte măsuri eficiente pentru încetarea neîntârziată și reducerea cursei înarmărilor și pentru realizarea unor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității în lume, la 7 decembrie 197024. În termenii rezoluției, Adunarea Generală, între altele, adresa statelor chemarea "să adopte măsuri eficiente pentru încetarea neîntârziată și reducerea cursei înarmărilor și pentru realizarea unor progrese constante în domeniul dezarmării". Secretarul General al O.N.U. era mandatat "să pregătească, cu concursul unor experți consultanți calificați, numiți de el, un raport asupra consecințelor economice și sociale ale cursei înarmărilor și ale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
reducerea cursei înarmărilor și pentru realizarea unor progrese constante în domeniul dezarmării". Secretarul General al O.N.U. era mandatat "să pregătească, cu concursul unor experți consultanți calificați, numiți de el, un raport asupra consecințelor economice și sociale ale cursei înarmărilor și ale cheltuielilor militare". Raportul Secretarului General a fost finalizat în 1971, grupul de experți fiind prezidat de reprezentantul român, prof. univ. Gheorghe Dolgu. Doi ani mai târziu, Secretarul General a prezentat un nou raport intitulat " Relația dintre dezarmare și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
căruia un aport semnificativ a avut expertul român prof. univ. Constantin Vlad. Urmare noilor orientări și accente conținute în aceste rapoarte, Adunarea Generală n-a încetat să sublinieze în anii următori primejdiile și riscurile implicate de continuarea competiției iraționale a înarmărilor și să cheme statele să adopte măsuri efective vizând încetarea înarmărilor și reducerea cheltuielilor militare. Din nefericire, apelurile stăruitoare ale forumului mondial au fost ignorate de state, de principalii competitori în special, astfel încât cheltuielile pentru înarmare și susținerea unor conflicte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
Vlad. Urmare noilor orientări și accente conținute în aceste rapoarte, Adunarea Generală n-a încetat să sublinieze în anii următori primejdiile și riscurile implicate de continuarea competiției iraționale a înarmărilor și să cheme statele să adopte măsuri efective vizând încetarea înarmărilor și reducerea cheltuielilor militare. Din nefericire, apelurile stăruitoare ale forumului mondial au fost ignorate de state, de principalii competitori în special, astfel încât cheltuielile pentru înarmare și susținerea unor conflicte armate au ajuns să depășească în prezent sensibil cifra incredibilă de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
continuarea competiției iraționale a înarmărilor și să cheme statele să adopte măsuri efective vizând încetarea înarmărilor și reducerea cheltuielilor militare. Din nefericire, apelurile stăruitoare ale forumului mondial au fost ignorate de state, de principalii competitori în special, astfel încât cheltuielile pentru înarmare și susținerea unor conflicte armate au ajuns să depășească în prezent sensibil cifra incredibilă de un trilion de dolari S.U.A.. Întărirea rolului O.N.U*. Este o inițiativă care aborda de o manieră frontală problema de interes primordial privind întărirea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
explicit: apropierea între țări, promovarea unei politici de pace, destindere și instaurarea unor relații noi intre state; respectarea de către toate statele a principiilor Cartei și a normelor fundamentale ale dreptului internațional, a drepturilor și obligațiilor esențiale ale statelor; oprirea cursei înarmărilor și realizarea unor măsuri practice de dezarmare; lichidarea definitivă a colonialismului și neocolonialismului, a rasismului și a tuturor formelor de discriminare rasială; extinderea colaborării economice, tehnice și științifice între toate statele; progresul economic și social al țărilor în curs de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
R.F. Germania. România solicită înscrierea a două puncte distincte pe ordinea de zi a Adunării Generale a O.N.U. referitor la: a) Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și b) Consecințele economice și sociale nefaste ale cursei înarmărilor. România este reprezentată la cea de-a XXV-a sesiune, jubiliară, a Adunării Generale a O.N.U. de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. Șeful Statului român rostește o cuvântare la 19 octombrie. Adunarea Generală a O.N.U

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
noastre, în sensul că pentru menținerea păcii și întărirea securității internaționale este necesară înfăptuirea dezarmării generale, în primul rând a dezarmării nucleare. În acest scop, guvernul român preconiza un ansamblu de măsuri, între care cele mai importante vizau: oprirea cursei înarmărilor, înghețarea și reducerea treptată a bugetelor militare; interzicerea folosirii armelor termonucleare și a altor arme de distrugere în masă, încetarea producției și lichidarea stocurilor existente de asemenea arme; adoptarea de măsuri concrete privind lichidarea bazelor militare străine și retragerea trupelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
de competențe. Intervenția în dezbaterile generale a expertului român, Valeriu Tudor, a avut următorul conținut: "Cea de-a treia reuniune se desfășoară în circumstanțe marcate de evoluția tot mai complexă și contradictorie a situației internaționale. Accelerarea fără precedent a cursei înarmărilor, menținerea și chiar agravarea vechilor focare de tensiune și apariția altora noi, disprețul față de normele fundamentale ale dreptului internațional pun în mod grav în pericol libertatea și independența națiunilor. În strânsă interdependență cu aceste evoluții, s-a ajuns pe plan

[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776

pe care le auzeați acolo? L.M.: Da. Și comentam chiar în prezența secretarului de partid. Am avut un secretar de partid extraordinar și să vă spun de ce. Prin 1986, s-a organizat referendumul privind reducerea cu 5% a cheltuielilor cu înarmarea. S.B.: Da. Eram licean pe atunci și am participat la acel referendum de reducere cu 5% a cheltuielilor privind înarmarea. L.M.: Secretarul de partid, căpitan rangul II Rolea, un mare prieten al lui Bacchus (nu a reușit să-și depășească

[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
partid extraordinar și să vă spun de ce. Prin 1986, s-a organizat referendumul privind reducerea cu 5% a cheltuielilor cu înarmarea. S.B.: Da. Eram licean pe atunci și am participat la acel referendum de reducere cu 5% a cheltuielilor privind înarmarea. L.M.: Secretarul de partid, căpitan rangul II Rolea, un mare prieten al lui Bacchus (nu a reușit să-și depășească gradul din acest motiv), era un om cu o inteligență deosebită. La beție părea un om normal. Cu acel prilej

[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717

56 Capitolul 2. Anul 1989. Evenimente și semne 2.1. Evenimentele anului / 59 2.2. Mici schimbări. Semne sau simple întâmplări? / 63 Capitolul 3. Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar 3.1. Începutul: "Radu cel Frumos" / 71 3.2. Înarmare și așteptare. 18-22 decembrie / 91 3.3. Militarii și mass-media / 100 3.4. "Sinuciderea" lui Milea / 103 3.5. "O noapte cruntă" în Piață. 22 decembrie / 110 3.6. Chemarea sovieticilor / 119 3.7. Zece zile de harababură în Piață

[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
senatoriale scrie așa: În noaptea de 17 spre 18, la orele 01.00, Statul major al Gărzilor patriotice din Municipiul București a transmis nota telefonică cu numărul 183 către toate sectoarele Capitalei, prin care se preciza: ținuta personalului grupelor operative, înarmarea acestora cu pistol, șapte cartușe...". Deci tot, tot, tot, cu toate amănuntele. Fiecare patrulă mixtă să cuprindă trei luptători din Gărzile patriotice, înarmați cu puști GP și câte 20 de cartușe". Regimentul avea depozit de muniție. Erau arondate Gărzi patriotice

[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
erau în structura noastră. Nici atribuțiile de a-i echipa, nici de a le da armament și muniție nu erau ale noastre. Aveau ei depozitele lor. Gărzile patriotice erau o a doua armată, mai mare ca a noastră. 3.2. Înarmare și așteptare. 18-22 decembrie S. B.: Iată ce se menționează în Raport: "În dimineața zilei de 18 decembrie s-a organizat în toate unitățile din Garnizoana București informarea personalului cu date oficiale cunoscute și s-au luat măsuri de intensificare

[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]