2,060 matches
-
larg al brațului a invitat-o să privească: - Acolo, draga mea, la etajul doi, în a treia cameră de la colț, în aripa stângă, sunt lucrurile mele... - Aaa! Hotel New Montana! Aproape de teleferic, la o aruncătură de băț, exclamă Laura privind încântată silueta impunătoare a edificiului. Patru stele... Cred că aici sunt cele mai mari prețuri. - Nu, nu sunt cele mai mari. Sunt și alte..., dar ce sens are să facem comparații? Eu l-am arătat din reflex, trecând pe aici... Mă gândeam
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
câte ceva de spus în același timp. I-a prins seara în jurul mesei cu berile în față și când Andreea și Robert și-au manifestat dorința să se retragă, Andrada s-a ridicat și ea să plece spre regretul tuturor băieților încântați de volubilitatea fetei și priceperea de a se face îndrăgită. Și-a manifestat dorința de a-i însoți pe cei doi, până la stația de tramvai, pentru a merge la cămin. Marian s-a ridicat să o însoțească, însă a fost
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
Să cutezi să fi perla cristalină, Nici pic să nu îmbătrânești, Ci tu doar să înflorești! Domnul însăși fie adulat, Că tu ai un zâmbet adorat, Când și el este mulțumit, De zâmbetul în tine cuibărit, Mai este și foarte încântat, Că se menține ceea ce-i adorat, Cum chiar zâmbetul Lui divin, Este la tine atât de neobosit! Fi mereu frumoasă precum ești, Stimata curioasă cum ne atești, Nicio frumusețe nu ți-e străină, Putând să fi frumusețea heruvimă. Primăveri cu
CINE-I EA..FEMEIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353694_a_355023]
-
manuscris, care avea putere să facă atâtea minuni. Astfel că Teodosie începu o nouă activitate, aceea de a-i citi și explica lui Zewedu, stăpânul cetății, ceea ce scria în manuscris. Zewedu era foarte încântat de toate cele aflate. Dar, la fel de încântat era și băiatul său, Hokim. Teodosie se simțea fericit și lăuda pe Domnul pentru această minunată lucrare pe care o făcea în acea cetate. Încă de la început, Hokim părea foarte interesat de acele semne ciudate care se înșirau în manuscris
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
și sâmbăta și am fost la shopping, am cumpărat niște cadouri și pentru cei dragi de acasă, nu numai pentru mine. M-am cadorisit cu trei „sidiuri” cu Andre Rieu, care erau la reducere. Hmm, nici nu știți cât de încântată am fost... hahaha! Dar cum nu am cd player la mini laptopul ăsta al meu, nu am avut posibilitatea să ascult minunata muzică cumpărată... așa că, abia după vreo trei zile mă trezesc să mă uit eu mai atentă la cd-uri
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]
-
unui muzeu de artă, arheologie și etnografie. Vase de ceramică și de lemn ce contribuiau la pregătirea și păstrarea vinului, sculpturi în lemn și vitralii prezintă imagini inspirate din mitologie sau din viața cultivatorilor de viță-de-vie. Am plecat mulțumiți și încântați că am putut vizita această oază de muncă, de pasiune, de inteligență și de creativitate, acest univers rotund, în care tăria pietrei se combină cu cea a vinului, rafinamentul culinar cu cel artistic, un labirint deschis către toate țările lumii
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
să vorbesc în șoapte, ca într-o biserică : nu voiam să stingheresc ritmul în care dânsa lucra. M-a impresionat enorm ! Tonul cu care mi-a vorbit,mi-a dat senzația încurajatoare că eram luată în serios. Eram atât de încântată că pentru câteva minute am fost aproape de ea - privilegiu de care se bucura extrem de puțină lume . Frumoasă și distinsă, cu ochii mari - albaștrii,cu părul blond, lung și ondulat , aproape natural, mă întrebă: - Dorești ceva ? - Nu ! i-am răspuns timid
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
senină și, vădit entuziasmat, se apropie de Climene și zise: -Charie, frumoasa mea! Pe toți zeii, nu credeam că ne mai vedem curând! -Zeii ne-au surâs din nou, interveni Melestri cu iz ironic. Cred că prințesa noastră e foarte încântată. Talestri rămase cu gura căscată, privind cu groază, spre ușa larg deschisă, prin care se vedea silueta bine conturată a lui Runkrahost. Acesta privea amuzat spre grupul de amazoane de pe puntea superioară. -Ia teuită ce delegație importantă avem azi la
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
care într-adevăr scoase o pânză pictată, la fel de bine protejată ca și cea primită în Viverone. Când o desfăcu, merse cu ea sub lustra din mijlocul livingului și o întinse cu ambele mâini, ținând-o ridicată la înălțimea ochilor. Părea încântat de ce vedea. - Aa, ești cu Sabina? - Da, răspunse ea ușurată, de parcă i se ridicase o piatră de moară de pe suflet. Eram așa cum ți-am spus, la plimbare și pictorul ne-a rugat să-i pozăm. Cum nu aveam nimic mai
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
colaborare deosebit de bună împreună. - Mă bucur. - Și doamna Trăistaru cum s-a simțit la Sinaia? - Dar... nu... suntem căsătoriți ar fi vrut să spună fata, însă nu a mai apucat, deoarece Mircea i-a luat-o înainte. - A fost deosebit de încântată. După un an de muncă la țară, atunci când ai posibilitatea să te relaxezi, nu mai contează condițiile, însă cele oferite de dumneavoastră au întrecut toate așteptările. - Mă bucur. Lucrează la țară? întrebă mirat rotofeiul de director. - Amândoi lucrăm. Eu sunt
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
i-a zîmbit căpitanul și dinții lui albi au fascinat-o, umplînd-o de o dorință aproape animalică să-l devoreze cu patimă, cum nu mai simțise niciodată în viața ei. Și el a răsfoit paginile catastifului și i-a arătat încîntat o altă rubrică, rugînd-o să compare seria foii de parcurs din mîna lui cu seria notată cu vreo opt-nouă zile în urmă, la altă oră și cu alt scris. Șmecheria era cusută cu ață albă, îi explica el, cu privirile
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
am fi înțeles, pentru că știm noi că fierul și arama trebuiesc bătute împreună, ca să se împreuneze, așa că ciocanul trebuie să izbească puternic în nicovală, ca s-o facă să cînte ca pe o pasăre rănită de dragoste și Mancuse zîmbea încîntat că ei doi mai stîrnesc încă în sufletele oamenilor gînduri frumoase despre iubire și își îndreptase spatele și pășea bățos ca un prinț din poveste iar pe buze îi plutea o umbră de zîmbet, ce îi țîșnea din interior ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Nu știam cânta? Dar de când sunt pe aici, Nu am ce face altceva! Vorbesc, îmi ziceți filosof, Nu sunt așa deștept! Măcar să fiu urât ca și Esop, Dar tot atât de înțelept. Dansez singur câteodată, Fac pașii tot greșiți, Asistența nu e încântată, Am rămas cel ce mă știți! Tainele lui Bachus nu le știu, Și cât de mult le-am studiat, M-am culcat în multe nopți târziu, Și tot nu le-am aflat! Moldova Nouă 7 februarie 1967 Referință Bibliografică: Sunt
SUNT ŞI NU SUNT EU! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358189_a_359518]
-
două picioare, încearcă să facă giumbușlucuri...elefantul răbdator se mișcă greoi, efectuându-și numărul. Îngenunchiază, salutând spectatorii. Reflectoarele luminează centrul arenei, dresura de tigri începe. Riscul antrenează adrenalina, sângele pulsează cu rapiditate. Pericolul rânjește, își arată colții, își frământă palmele încântat de prada pe care o urmărește, perfid, din umbră. Circul...o lume iluzorie, o proiecție a realității. Triplu salt mortal, acrobatul de la trapez a calculat greșit distanță...s-a prăbușit. Înspăimântați, spectatorii au amuțit. O liniște mormântală s-a așternut
ÎN ARENĂ ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358182_a_359511]
-
primești înapoi niște bani după ce deja îi cheltuiseși? Una peste alta, excursiile ne-au făcut să constatăm că, în ciuda părerii mele preconcepute, în Sicilia față de multe alte locuri, ai ce vedea. Ba chiar, pe zi ce trece, am rămas din ce în ce mai încântați. Poate și din cauză că n-am avut așteptări prea mari. Uneori, ignoranța e un rău care are și ceva bun în el. Insula are o suprafață de zece ori mai mică decât România și totuși vezi munți mai înalți decât Bucegii
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
vroia să-și cumpere o înghețata. Nina o suna din oră în oră sfătuind-o să se distreze cât mai mult. Dacă viața ar putea fi mereu atât de frumoasă, ce bine ar fi! Daniela, noua ei prietena, se arătă încântată de ea. Seara au mers la masă la restaurant. Mioarei i s-a părut că Daniela are un gust deosebit în a se îmbrăca. O rochie bleu ca cerul de vară, cu pietre la breteluțe. O sandaletă cu toc, argintie
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
nu le mai suporta. Apăsă avocatul pe sonerie, după câteva minute Sergiu ieși val-vârtej din casă. In urma lui apăru și Teo cu o geantă mare burdujită. Și, cum nu se putea să scape așa cu una cu două, ascultă încântata perorația lui... - Cred că ești covinsă că voi fi cu ochii pe tine. Intre timp avocatul îl luase pe Sergiu de mână iar Mioara apucase cu hotărâre mânerul geamantanului. Fără a-i răspunde se îndreptă către mașină. Urcară cu totii, Sergiu
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
vârstele, cu stiluri și gusturi felurite, liriștii au dobândit experiență, după ani de trudă, așezând fiecare, după voință și putere, numărul lui de cărămizi la edificiul numit Poezie, au văzut, înălțându-se parcă din apă, sub ochii lor uimiți și încântați, o minunăție de construcție care, cu temelia adânc fixată în pământ, tinde să atingă înălțimile, cu suplețea detaliilor și a stilurilor arhitectonice. Nici unul nu seamănă cu celălalt. Straturi de poezii, straturi de timp în mișcare. Păstrându-și identitatea de cuget
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
o seară de neuitat, în tovărășia părinților lui Râul și a familiei sale, lucru inedit pentru ea. - Mama mea, făcu Râul prezentările, indicând-o pe femeia din mijlocul holului. - Aveline Nemeș, buna seară, colega de clasa a lui Râul, sunt încântată să vă cunosc. - Bună seară. Marieta, mama lui Râul. Râul, stingherit de ceea ce i se întâmplă, prins în gheare de propria sensibilitate de care căutase în atâția ani să fugă, protejându-și de orice imixtiune a realității originea să modestă
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
ocupând locul principal în temele abordate. Și alături ei, toamna, toamna vieții, cu întregul alai de sentimente pe care ea îl generează.” Distinși și merituoși confrați ce au avut onoarea de a scrie despre versul Poetului Victor Burde, înaintea mea, încântați fiind de ce au găsit, transportați de ce au citit, si transformați de ce au simțit, i-au situat versurile la înălțimea operelor de artă a unui Serghei Esenin, Pierre de Ronsard, George Coșbuc, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Topârceanu, Nichita Stănescu, Mihai
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
fără discuție, Nea Alecu. -Cât de receptivi sunt oamenii la spectacolele tale? Ți s-a întâmplat ca lumea să nu înțeleagă cu exactitate ceea ce faci? -Oamenii sunt destul de receptivi, chiar dacă mulți nu înțeleg ceea ce fac. După spectacol oamenii sunt foarte încântați, îmi spun că s-au distrat, că s-au simțit extraordinar, totul bine și frumos, pana apare întrebarea: „Da’ cum faci să te sincronizezi cu banda?”. Da, se întâmplă că și după spectacol lumea să creadă ca vocea păpușii e
VENTRILOCUL EDUARD SANDU SAU VOCEA DIN SPATELE UNEI PAPUSI CU SUFLET de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360370_a_361699]
-
datorate vârstelor, cât mai ales că nu exista nicio trăsătură comună, nimic care să sugereze că ar fi rude. Cum auzi invitația solistului orchestrei de a ieși mesenii pe ring, Ștefan bine dispus, o invită pe Minela la dans. Aceasta încântată, mai ales că aștepta încă de la începutul mesei festive acest moment, acceptă invitația imediat, mulțumindu-i. Încă de la absolvirea facultății Ștefan și-a petrecut timpul mai mult prin hoteluri și restaurante, așa că știa cum să poarte o femeie pe ringul
FRAGM. 7 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359981_a_361310]
-
afară pe coridor. Ema o privi fără expresie. Chiar nu-i păsa dacă o supărase sau dacă pierduse mai mult timp în camera aceea. Ceea ce trăise ea acolo, era unic și magic iar restul nu mai conta. Extrem de obosită, dar încântată și fericită până peste poate, începu să-și târșâie picioarele pe coridor. Se grăbi să o ajungă pe Ema, care era deja mult în fața ei și ajunsese în „Sala oglinzilor”. Se întinse să se sprijine de brațul colegei sale. Era
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
în mînă cu un felinar de tablă neagră, din acelea care se pun la morminte, ca să nu stingă vîntul lumînarea. Ultima ei speranță de a fi o mare poetesă spulberîndu-se, a pus ochii pe mine. De altfel, ea îmi povestea încîntată că îi spusese Sînziana, o prozatoare adevărată, de o mare finețe: “De unde ai știut tu, dragă, că bărbatul ăsta al tău o să cîștige bani cu cărțile?” Cît îl privește pe Profesor, de care mă leagă o profundă prietenie, acesta a
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
salută, de fapt mă strigă o fată cu un copil în brațe și nu-mi dădeam seama. Un „vali” venind de undeva departe îl recunoșteam greu, dar... ea mi-a dat toate detaliile. Zâmbea condescendent față de uitarea mea, însă era încântată că mă vede. Un alt vechi caz, iată că fericit. După mulți ani în care nu mai simțisem fiorul pasiunii de a ajuta în mod direct și profesional, atunci resimțeam. Ea a avut părinți bătrâni de când o știu. A trăit
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]