27,938 matches
-
-mi dai două plame, pac-pac, și gata; decât să ascult aiurelile tale...Mai le și publici, ca să afle toată lumea cât de aiurit ești. - Nu, dar ce zici, are logică!? Să zicem că avem o încăpere unde sunt foarte mulți oameni. Încăperea asta are doar două uși; una spre libertate și una spre un gol infinit. Nimeni nu știe cum sunt ... Citește mai mult PRIMARULEp.9MAJORITATEAsauîn majoritatea cazurilor câștiga cei slabi, cei puternici doar în război!...........................................................................................................- Eu nu înțeleg cum vine asta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
casa! Ți-am zis; mai bine-mi dai două plame, pac-pac, și gata; decât să ascult aiurelile tale...Mai le și publici, ca să afle toată lumea cât de aiurit ești.- Nu, dar ce zici, are logică!? Să zicem că avem o încăpere unde sunt foarte mulți oameni. Încăperea asta are doar două uși; una spre libertate și una spre un gol infinit. Nimeni nu știe cum sunt ... III. PRIMARUL, EP.8, de Eugen Lupu, publicat în Ediția nr. 2314 din 02 mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
-mi dai două plame, pac-pac, și gata; decât să ascult aiurelile tale...Mai le și publici, ca să afle toată lumea cât de aiurit ești.- Nu, dar ce zici, are logică!? Să zicem că avem o încăpere unde sunt foarte mulți oameni. Încăperea asta are doar două uși; una spre libertate și una spre un gol infinit. Nimeni nu știe cum sunt ... III. PRIMARUL, EP.8, de Eugen Lupu, publicat în Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017. PRIMARUL Ep. 8 PRIMARUL - Vreau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
căsuță nu s-a mai păstrat, oricum Eminescu, fiind cel mai iubit elev al lui Pumnul, intra adesea și în odăile lui pentru a primi un sfat sau a da o mână de ajutor profesorului chinuit de boală. Așa că aceste încăperi, uși și ferestre, la care venim câte odată toamna târziu, mânați de frunzele îngălbenite și mai ales de dragostea pentru poezia marelui poet, l-au cunoscut, i-au simțit pașii. Stăm lângă poartă, împovărați de gânduri, și desigur ni-l
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
și iluminatul. Obiectele minore sunt evidențaite, cele importante sunt puse într-un context nou, obiectele majore omaginate prin expunere centrală. Caracteristicile viziunii se revendică de la o juxtapunere a imaginilor/obiectelor, dar și de la o contrapunere a lor, în unele dintre încăperi. Legitimarea profilului și a intenționalității de ansamblu a muzeului se justifică în fiecare sală prin prezența exponatului ce invocă universul culturii tradiționale, care nu intră în contradicție cu modernitatea viziunii, ci dimpotrivă, o implică, rezolvând parodoxul artificial întreținut al disputei
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
este recunoscută de către tată. - Putem, vă rog, să mergem să vedem fetița? o întrerupse Emanuela privind lung la femeia din fața ei, parcă fără să o vadă. Vocea ei, vizibil afectată de emoția provocată de relatarea medicului, abia se auzi în încăpere. - Desigur. Să mergem! Rezerva în care se afla fetița era foarte aproape. Doar baia despărțea cele două încăperi. Intră doctorița întâi apoi, cu inima strânsă, Emanuela. În încăpere erau trei pătuțuri. Doar cel din mijloc era ocupat de un îngeraș
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
femeia din fața ei, parcă fără să o vadă. Vocea ei, vizibil afectată de emoția provocată de relatarea medicului, abia se auzi în încăpere. - Desigur. Să mergem! Rezerva în care se afla fetița era foarte aproape. Doar baia despărțea cele două încăperi. Intră doctorița întâi apoi, cu inima strânsă, Emanuela. În încăpere erau trei pătuțuri. Doar cel din mijloc era ocupat de un îngeraș micuț, cu fața în sus, având capul întors spre fereastră. Avea în jurul taliei un scutecel, piciorușele fiind rămase
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
vizibil afectată de emoția provocată de relatarea medicului, abia se auzi în încăpere. - Desigur. Să mergem! Rezerva în care se afla fetița era foarte aproape. Doar baia despărțea cele două încăperi. Intră doctorița întâi apoi, cu inima strânsă, Emanuela. În încăpere erau trei pătuțuri. Doar cel din mijloc era ocupat de un îngeraș micuț, cu fața în sus, având capul întors spre fereastră. Avea în jurul taliei un scutecel, piciorușele fiind rămase la vedere, subțirele, cu bazinul bombat, având acele semne de
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
în fața doctoriței Străinu și a funcționarului de la registratură pregătit să intervină inainte de a izbucni Emanuela pentru a o convinge cu orice preț să renunțe, puseră stavilă oricărei încercări, o stavilă ce se simțea emanând prin toți porii acesteia, inundând încăperea. - Vreau să știu de îndată toate condițiile în care botezul poate avea loc în spital, aprobările ce trebuie obținute, ce este permis și ce nu, astfel încât să fie cât mai repede săvârșit! Continuă ea cu hotărâre, blocând intenția de a
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
și mai mult. Nici să-l îngrijoreze. Nu mai era loc de glumă... Ajunși la computer-tomograf, de unde tocmai fusese scos pacientul care fusese evaluat și unde urma să fie introdusă doctorița Maria Străinu, cei doi profesori dr. au intrat în încăperea tehnicianului ce efectua computer-tomograful pentru a asista direct și a se consulta asupra diagnosticului și a unor posibile riscuri. Tot aici, așteptau să vină o echipă de doi medici radiolog, care erau cunoscuți ca fiiind cei mai buni. Doctorița, conștientă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
lângă ea și-o prinsese de mijloc, înainte de-a ajunge la magazin, îi dădu o palmă zdravănă după cap doamnei Mariana, făcând-o să leșine. Nu știa exact cât timp fusese inconștientă, dar se trezi pe jos, într-o încăpere aproape goală și rezemată de un perete. Nu mai era legată la ochi, dar în schimb era legată de picioare și de mâini cu o sfoară groasă de lână, care pe lângă faptul că o imobilza, o mai și jena, provocăndu-i
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
se înșiruiesc într-un dimensionat crescendo mulțime de monitoare identificabile prin ordinea alfabetică inversă, de la dreapta la stânga. În fața lor, pupitrul decupat în formă de semilună e împresurat de o luminiscență argintiu-moderată, geamănă cu cea dată de led-urile care marchează încăperea la nivelul solului. Pe blatul pupitrului tronează o tastatură covârșită de butoane care, atinse, par potențate de sonuri picurate din muzica Universului. Nimic altceva. Ba nu, încă o pereche de ochelari identici ca formă cu cei purtați afară, doar ceva
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
de birou aduce cu cel ejectabil al unei aeronave și nu este anturat de vreun alt obiect cu destinația șederii, dovadă sigură a solitudinii utilizatorului. De pe ceilalți pereți, iriși de peruzea pictați fosforescent țintesc iscoditor lăuntrul, amplificând crepusculul insolit al încăperii. Cu mișcări precise, își scoate ochelarii și-i montează în replica lor de pe pupitru. Apoi își așează ansamblul pe nas, nederanjat de gabaritul puțin mărit al dispozitivului. Desface c-un declic un senzor de pe tastatură și-l montează pe tâmpla
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
a te cunoaște mai bine. Când m-am odihnit, pentru scurt timp, la casa în care stai tu acum, am văzut câți bani ai dat pe cărți, care cred că le-ai luat să le citești, nu ca ornamente, pentru încăpere. Sper că nu te superi că mi-am băgat nasul în lucrurile tale? Întâmplător, printre cărți am dat și peste acel caiet pe care tu îl folosești drept jurnal zilnic, în care îți notezi impresiile tale intime, despre ce citeai
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
Prefera cafeaua tare, mai amăruie și călduță, servită în timp ce frunzărea ziarele sau citea câteva pagini dintr-o carte sau revistă. Mama sa purta o discuție „aprinsă” pe probleme casnice cu menajera, în timp ce savura din ceașca cu cafeaua ce invadase întreaga încăpere cu aromă. Din când în când rupea dintr-un baton de ciocolată, ștergându-și degetele pe un șervețel de hârtie. - Bună dimineața mami, spuse Mircea alintându-și mama ca în vremurile copilăriei, sărutând-o pe obraz. De ce te-ai sculat
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
publică, au intrat în salonul de cofetărie, unde au cerut câte o prăjitură și o casată. Pepsi Cola era cald, așa că au preferat câte un suc pregătit într-un dozator. În cofetărie era răcoare și un ventilator, agățat de tavanul încăperii, își mișca leneș palele. Prăjiturile erau proaspete și gustoase. - Chiar că nu am mai intrat într-o cofetărie de ani de zile. - Vezi, și tu ziceai să stai acasă să comentezi neglijența lui papa față de menajeră. - Eram supărată pe el
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
își reia activitatea de la chiuvetă, spălând vase. Se lăsă o tăcere adâncă, în care se auzeau doar zgomotele de vesela ce scârțâia de curățenie. Însă, față de acest zgomot de fundal, iată că un oftat prelung de-al mamei a străpuns încăperea bucătăriei și iată că copilul și-a găsit răspuns.. În mintea lui ’infantilă’ drimuia situația precum că mama lui nu-l iscodea ca de fiecare dată „cum a fost la școală?”, ori un oftat... îi răspunse întrebării. Atunci spuse - „Lasă
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
Văzuse străini la bar, stând pe scaunele acelea înalte, rotative. O fascinau luminile colorate, ambientul, clinchetul paharelor cu cocktail-uri. I se părea o lume paralelă. O lume la care nu avea acces. Sorbea însă fiecare gest al celor din încăpere și, probabil, toată admirația i se citea pe chip. Se apropiase prea mult de cuplul străin. Domnul acela, îmbrăcat în haine albe, de in, o întrebă cum o cheamă,surprinzând-o cu gura căscată. O întrebase în limba engleză, dar
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
bucuria când îl văzu pe împăratul păsărilor, dormind în patul de sub fereastră. Se grăbi să intre și încercă să-l trezească. Oricât se strădui bătrânul rățoi, nu reuși nici măcar să îl facă pe Petruș-Împărat să se miște. Rotindu-se prin încăpere, văzu că pe peretele de la capătul patului erau scrise două rânduri de litere ciudate. Cum rățoiul nu știa să citească, se așeză ostenit lângă împăratul lui să-și mai tragă cât de cât sufletul. Chiar atunci, la ușa căsuței se
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
tot astfel și creștinii în Biserică, fiecare este prins de ceilalți și este cuprins de celălalt și în toți, ca în unul singur, se află Mântuitorul Iisus Hristos. El intră și poposește în casa fiecăruia, sau le oferă tuturor o încăpere comună, împărtășindu-ne cu El, formăm același trup tainic al Bisericii, căci, așa după cum nu există decât un singur Hristos și o pâine euharistică, tot în acest fel nu poate să existe decât o singură Biserică, în care se extinde
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
stres și de a-ți ușura simptomele sarcinii. ALOE VERA Aloe Vera este una dintre cele mai potrivite plante pentru apartament. Acesta arată superb și îți oferă surse extrem de valoroase de sănătate. Este bine să îi găsești acestei plante o încăpere de dimensiuni mai mari, care poate fi aerisita ușor. Balcoanele închise sunt ideale pentru Aloe Vera, în special dacă le poți feri de căldură soarelui. Această plantă are nevoie de apă în cantități mici pentru evitarea putrezirii rădăcinilor. Dacă decizi
PLANTE MEDICINALE PE CARE TREBUIE SA LE CRESTI IN CASA [Corola-blog/BlogPost/93129_a_94421]
-
Anca Murgoci Nimeni nu și-a imaginat vreodată că încăperile din închisori arată precum camerele de hotel bine utiliate și mobiliate, dar sunt unele penitenciare în care condițiile de viață sunt sub orice critică. O demonstrează o galerie foto care arată cât de rău se trăiește în anumite penitenciare din
Cele mai înfricoșătoare închisori din lume-GALERIE FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/82184_a_83509]
-
discută tocmai pentru că au prea multe explicații". Porniți în căutarea absentei, la domiciliul acesteia, cei doi cad într-o capcană: casa foiește de securiști, de organe ale autorității, intrușii sunt deîndată despărțiți, Povestitorul este condus, cu oarecare brutalitate, într-o încăpere întunecoasă, unde orele trec încet și amenințător. Este interogat, cu repetiție. Povestitorul, în pieptul căruia nu bate inima unui rezistent, face față onorabil situației care putea lua orice întorsătură, fără ca măcar cel în cauză să știe despre ce este vorba
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
acolo. Eram tânăr, pe atunci, de-abia dacă împlinisem șaizeci și doi de ani, așa că am plecat numaidecât. Am găsit o harababură nemaipomenită, un du-te vino ca la Gara de Nord, lume intrând și ieșind pe toate părțile, foind prin toate încăperile instituției. Pe coridoare l-am întâlnit pe Andrei Cornea și pe încă un tânăr, Radu Bercea, ce avea să devină conducător de Institut, tot cu bărbiță. Prezența noastră n-a stârnit entuziasmul celor din conducere, nici al personalului curent, totuși
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
să mi se mai facă. Nu in-tuiam că prăbușirea comunismului avea să semene cu o cădere de pe Himalaia produsă, împotriva legii gravitației, ca o lină lunecare de aripă de fluture. Un vis. Reamintindu-mi momentul revăd cum, într-o altă încăpere, tot cu ușa deschisă, un alt vorbitor, în posesia unui microfon ca al nostru, citea, interminabil, un poem, chiar atunci compus, dedicat Revoluției. Era un op în afara oricărei valori literare, un fel de litanie, mânia cui n-ai fi gândit
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]