3,113 matches
-
emigra ca să își continue studiile în străinătate. Eurobarometrul rural 2005 arată că 60,4% din subiecții din rural consideră că, atunci când un om își caută un loc de muncă, este mai importantă școala și ce știe să facă (semnificativ mai înclinați să dea acest răspuns sunt cei din Moldova, Covasna-Harghita, Banat, cei de etnie română și cei cu studii primare), iar 33,3% consideră că sunt mai importante relațiile (subiecții din Muntenia; Arad-Bihor, și cei cu școală profesională). Grafic 3.1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din mass media zilnic, iar 23,7 % de câteva ori pe săptămână. Doar pentru un sfert dintre subiecți politica este importantă sau foarte importantă (Voicu, 2005: 189-190). Mai ales dacă ne referim la rural, subiecții de aici sunt semnificativ mai înclinați să afirme că politica nu este importantă. În schimb datele obținute în BOP 2002 arată un interes scăzut 46% din populația rurală nu citește deloc articolele politice din ziare, 37% rar și 17% des. De asemenea 44% nu discută deloc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de către subiecții din rural. Desigur că există și nuanțări ale acestei opinii, caracteristice anumitor categorii sociodemografice (vezi tabelul de mai jos; în tabel au fost trecute doar categoriile sociodemografice ce au avut valori reziduale ajustate semnificative). Concluzionând, România este puțin înclinată să îmbrățișeze valori de tip hedonist. În ce privește dezvoltarea personală, una din nevoile superioare amintite de obicei în discuția despre postmodernitate, aceasta este valorizată chiar și în rural: 67,7 % consideră că e bine " Să se pună mai mult accent pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tip hedonist. În ce privește dezvoltarea personală, una din nevoile superioare amintite de obicei în discuția despre postmodernitate, aceasta este valorizată chiar și în rural: 67,7 % consideră că e bine " Să se pună mai mult accent pe dezvoltarea fiecăruia". Semnificativ mai înclinați să opteze pentru această afirmație sunt persoanele de sex masculin, cei din urban, cei din București, tinerii (18-25 de ani), cei cu venit ridicat și cei cu studii medii și superioare. Consider însă că itemul trebuie interpretat cu precauție, pentru că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că este rău. Mai înclinați să răspundă cu "Bine" sunt din nou cei din urban, cei cu vârsta între 26-41 de ani, cu venit ridicat, cu studii medii și ca regiune, cei din Oltenia. Muntenia și Moldova sunt semnificativ mai înclinate să opteze pentru "Rău" (calculul valorilor reziduale ajustate). Totuși deși interpretarea primară a acestor doi itemi arată o opinie favorabilă, nu putem concluziona că ruralul românesc este înclinat majoritar spre nevoi superioare. Analize mai aprofundate, arată că populația României în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fără studii sau cu un nivel de educație scăzut, tot aceștia considerând și că satul înseamnă muncă, înainte de orice (probabil datorită faptului că munca pământului reprezintă singura sursă de existență). Cei mai tineri (elevi, studenți), din ambele sate sunt mai înclinați să afirme că satul nu înseamnă nimic pentru ei (de asemenea cei cu consum mediatic scăzut), sau să îl asocieze cu familia. Interesantă este asocierea satului cu o comunitate, datorită faptului că se produce o inversare între cele două sate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost repopulate fie cu rromi, fie cu cei care nu au reușit să-și asigure un nivel de trai satisfăcător la oraș. Această populație, care a locuit mai mult timp la oraș și a revenit ulterior în comună este mai înclinată să asocieze comunitatea cu munca și cu liniștea și poate tot aici, prin această populație, găsim explicația faptului că în Ludoș oamenii văd mai des satul ca o comunitate de oameni care se ajută între ei (comparativ cu orașul, satul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
negative cu satul Sentiment de rușine în raport cu satul (0,6) Factorul 3 Încredere în oamenii din sat (0,6) Dimensiunea interacțională Apropiere sufletească de oamenii din sat (0,4) Sursa: cercetare proprie comunități studiate sunt diferite: ludoșenii sunt semnificativ mai înclinați decât cei din Tălmăcel să spună că pământul nu e deloc important pentru ei si de asemenea sunt mai puțin legați de pământul lor, afirmând ca ar fi dispuși să îl vândă în viitorul apropiat (ceea ce poate fi explicat prin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
itemi se încadrează și ele în patternul care s-a conturat până acum, acela că în Tălmăcel ideea de comunitate are mai multă consistență, este o realitate mai vie și mai actuală decât în Ludoș. Astfel, ludoșenii sunt semnificativ mai înclinați să admită că simt indiferență sau rușine față de satul lor (concluzie evidentă și în urma analizei factoriale). Ei sunt mai puțin mândrii de satul lor și afirmă într-o proporție semnificativ mai mare decât tălmăcenii că nu simt atașament pentru sat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
subiectivă a comunității Am inclus aici analiza unor itemi referitori la semnificația subiectivă a comunității (care au fost deja analizați mai sus) și itemi despre percepția caracterului special al satului, al comunității din care respondentul face parte. Tălmăcenii sunt mai înclinați să considere că satul lor este un sat special, în sensul că îl consideră diferit de alte sate și renumit datorită tradițiilor și obiceiurilor specifice care se mai păstrează încă. Oamenii invocă permanent în discursurile lor credința puternică, munca, obiceiurile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sursa: Barometru Rural 2007. Cifrele reprezintă valori reziduale ajustate standardizate (VRA). Sunt trecute cu caractere distincte cifrele ce reprezintă asocieri pozitive, semnificative pentru p<0,05. Mod de citire: subiecții din satele care nu au fost cooperativizate sunt semnificativ mai înclinați să aibă o apartenență ridicată în rețelele sociale din comunitatea lor (în două sau mai multe astfel de rețele). * este vorba despre venitul personal în ultima lună (octombrie 2007) Scade cel mai mult procentul celor ce sunt membrii în asociații
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2). Marea majoritate a primăriilor (73,5%) afirmă că nu există un comitet de inițiativă în sat, sau o altă formă de organizație, care să se ocupe cu rezolvarea problemelor satului. Comparația pe regiuni arată că Transilvania este semnificativ mai înclinată să aibă astfel de comitete de inițiativă. La întrebarea legată de ajutorul oamenilor din sat acordat acestor comitete de inițiativă se înregistrează un număr foarte mare de nonrăspunsuri, ceea ce desigur nu este lipsit de semnificație, Dintre cei ce răspund, 6
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu "da, mult". Comparația cu regiunile nu este semnificativă în acest caz. În privința intensității cu care se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului, 37,1% spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satul lor este diferit de alte sate, și credința în bunul renume al satului lor. Astfel, în Tălmăcel ideea de comunitate are mai multă consistență, este o realitate mai vie și mai actuală decât în Ludoș. Ludoșenii sunt semnificativ mai înclinați să admită că simt indiferență sau rușine față de satul lor35. Ei sunt mai puțin mândri de satul lor și afirmă într-o proporție semnificativ mai mare decât tălmăcenii că nu simt atașament pentru sat (de asemenea apropiere sufletească mai mică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reziduale ajustate arată diferențe semnificative între Tălmăcel și Ludoș: astfel, obiceiuri religioase, cum ar fi postul, mersul la biserică și spoveditul sunt semnificativ mai frecvente la sătenii din Tălmăcel, decât la cei din Ludoș; aceștia din urmă sunt semnificativ mai înclinați decât tălmăcenii să spună că nu se simt deloc apropiați de religia lor, lucru foarte interesant pentru o colectivitate rurală. De altfel și interviurile relevă într-un mod mult mai nuanțat legătura strânsă dintre oamenii din Tălmăcel și religia lor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
același lucru cu a spune, că și din punctul de vedere al acestei dimensiuni, identitatea culturală a tălmăcenilor este mai puternică. Iată câteva din aspectele concrete abordate comparativ ale comportamentului față de tradiții și obiceiuri: Oamenii din Tălmăcel sunt semnificativ mai înclinați să spună că în satul lor există tradiții care s-au păstrat din strămoși și care se respectă în continuare (în timp ce în Ludoș au existat obiceiuri și tradiții care astăzi s-au pierdut); În Tălmăcel toți respectă aceste tradiții, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a fost acela de a determina dacă membrii celor două colectivități se raportează la valori ce țin de tradiție și cultură în perceperea acestui caracter. Și aici se remarcă o diferență netă între cele două comunități. Tălmăcenii sunt semnificativ mai înclinați decât ludoșenii 44 să spună că satul lor este renumit prin ceva și când sunt solicitați să spună ce înseamnă acel "ceva", cei mai mulți dintre ei se referă la tradiții și obiceiuri (cu precădere la obiceiul de Sfântul Ion) și la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se declare "nu prea mândri" și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ mai înclinați să se declare foarte mândri de faptul că sunt români. Care sunt mărcile identitare care, odată asumate, determină un anumit individ să-și revendice apartenența la o anumită etnie? Cu alte cuvinte, care sunt criteriile ce construiesc și legitimează identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
duce acest efort financiar uriaș, dacă el va genera mari realizări științifice sau va rămâne o investiție puțin valorificată. Nu pot fi subestimate problemele reale pe care le va întâlni aplicarea acestui program, cum ar fi specificul culturii tradiționale chineze înclinate mai curând către respectarea ierarhiei, idolatrizarea normei existente, ceea ce reprezintă obstacole culturale și psihologice în calea creației și inovației. Sau repartizarea cu totul inegală a forțelor de cercetare: pe întinderea Chinei sunt regiuni perfect comparabile ca nivel de performanță economică
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și diversificarea instrumentarului metodologictc "1. Evoluții cantitative\: multiplicarea și diversificarea instrumentarului metodologic" Sub aspect cantitativ este ușor vizibilă o tendință de continuă lărgire și diversificare a registrului metodologic. Situație care contrastează puternic cu starea de lucruri existentă În Învățământul tradițional, Înclinat mai degrabă spre uniformizarea Învățării și predării, spre extinderea În mod mecanic a aplicării unora și acelorași metode. a) De unde nevoia de Înmulțire și diversificare a metodelor?tc "a) De unde nevoia de Înmulțire și diversificare a metodelor?" Motivele sunt foarte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cel puțin două tipuri: semialgoritmice și euristice. Metodele euristice Îndeamnă, prin urmare, la căutări independente, la investigații personale, lăsând libertate subiectului să aleagă el Însuși operațiile necesare găsirii soluțiilor la problemele de rezolvat. Sunt și autori logicieni, psihopedagogi și practicieni, Înclinați să Împartă metodele În funcție de operațiile logice dominante În parcurgerea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, de unde: metode de analiză (analitice) și metode de sinteză (sintetice), metode globale și parțiale, metode empirice (inductive) și metode teoretice (deductive), metode de extrapolare și interpolare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
randamentului școlar. Fetele pot prezenta performanțe superioare în ceea ce privește fluența verbală, ortografia, citirea și calculul matematic. Băieții obțin scoruri mari la raționamentul matematic, orientare spațială și soluționarea problemelor de descoperire. Acum pot apărea diferențe și în ceea ce privește erorile tipice. Băieții sunt mai înclinați să facă erori de rezolvare, în timp ce fetele pot cădea în capcana erorilor de interpretare, dat fiind natura asociațiilor Ă dincolo de textul problemei Ă pe care le fac. Cunoașterea acestor particularități și stimularea compensatorie, pot reduce diferențele dintre băieți și fete
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihic depind de atribuirea pe care o face. Este evident că el se va simți împăcat cu sine și stima de sine îi va fi menajată dacă va invoca o cauză externă și stabilă. Pe de altă parte, un elev înclinat să facă mereu atribuiri interne pentru nereușitele sale din clasă va avea o stimă de sine slabă și, în egală măsură, așteptări slabe cu privire la posibilitățile sale de a obține note foarte bune. Atribuirile stabile ale reușitei sau eșecului pot marca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
facultate. Ei își termină mai repede studiile, iar rata abandonului școlar în rândurile lor este mai mare. În cazul în care obțin rezultate slabe își pierd orice interes pentru activitățile din clasă; se plictisesc și sunt mai agresivi și mai înclinați să lipsească nemotivat. Anchetele realizate au pus în evidență faptul că ei au aspirații școlare reduse și că socotesc într-o măsură mai mică frecventarea școlii ca o premisă pentru împlinirea profesională. Mai mult, s-a arătat că această relație
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sprijinul lor general pentru educația copiilor. Unul din factorii a cărui influență s-a dovedit decisivă asupra participării elevilor cu handicap economic este profesorul. În general, profesorii aparțin clasei mijlocii sau au aderat la valorile acesteia, și sunt mai puțin înclinați să manifeste simpatie și înțelegere pentru copiii din clasele defavorizate. S-a demonstrat că elevii provenind din aceste clase obțin rezultate mai slabe cu profesorii cu status înalt și că performanțele sunt cu atât mai nesatisfăcătoare cu cât diferența dintre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]